BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Se întâmplă în Germania: “Exportul bunicilor” în Polonia, practică tot mai comună pe fondul îmbătrânirii populaţiei

     Practica de a trimite bătrânii în Polonia a devenit un trend în Germania, un important ziar local din Munchen comparând situaţia cu practica unor ţări de a-şi exporta deşeurile, transmite Bloomberg.

    Tot mai multe familii consideră însă că Polonia reprezintă cea mai bună variantă pentru a asigura bătrânilor o îngijire de calitate la costuri rezonabile, aproape imposibil de găsit în Germania.

    Potrivit unui sondaj efectuat de TNS Emnid, unul din cinci germani ar fi dispus să apeleze la un centru de îngrijire din străinătate.

    Migraţia bătrânilor germani reprezintă unul dintre primele efecte vizibile ale unei probleme de proporţii globale. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că numărul persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani se va tripla până în 2050, la aproape 2 miliarde, odată cu scăderea natalităţii, creşterea duratei medii de viaţă şi îmbătrânirea generaţiei concepute după cel de-Al Doilea Război Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange ia în calcul achiziţionarea de operaţiuni în domeniul telefoniei fixe în România şi Belgia

     “Dacă Germania va accepta să meargă de la patru operatori la trei, decizia va crea un cutremur în Europa. Va forţa alte ţări să-şi reevalueze poziţia privind consolidarea pieţei”, a declarat directorul general al Orange, Stephane Richard, citat de Bloomberg.

    Grupul francez anticipează un “cutremur” pe piaţa europeană a telecomunicaţiilor dacă autorităţile germane vor aproba fuziunea diviziilor locale ale Telefonica şi KPN, acceptând astfel reducerea numărului de concurenţi de pe piaţă de la patru la trei, transmite Bloomberg.

    Comisia Europeană va evalua de asemenea preluarea operatorului german E-Plus, deţinut de compania olandeză Royal KPN, de către Telefonica Deutschland Holding, divizie a grupului spaniol Telefonica, acesta fiind cunoscut în Germania prin marca O2.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România, de TREI ORI MAI SCUMPE decât în ţările vecine

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    În urma prelucrării datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie de CNADNR, analiza arată că în România preţul mediu al unui km de autostradă construit în zona de şes este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostradă construit în zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Autostrăzile construite în România în zona de şes, de trei ori mai scumpe decât în Bulgaria

     “În cadrul analizei s-a constat o variaţie semnificativă a preţurilor medii pe kilometru de autostradă. Spre exemplu, la zonă de şes, în România preţurile au variat în intervalul 2,68 milioane euro (tronsonul Feteşti- Cernavodă) şi 11,61 milioane euro (varianta de ocolire Piteşti), în Bulgaria între 2 milioane euro (tronsonul Tracia – Nova Zagora – Yambol) şi 2,8 milioane euro (Hemus – Sofia şi Yana), iar în Polonia în intervalul 4,6 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa) – 12,4 milioane euro (Zgorzelec – Krzyżowa)”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei, care prezintă concluziile unei anchete sectoriale privind piaţa lucrărilor de construcţii de drumuri şi autostrăzi din România.

    În România, variaţia preţului mediu pentru un kilometru de autostradă construit în aceeaşi formă de relief este de 45,8%, mai mare faţă de cazul Poloniei (36,4%) şi Bulgariei (14,2%), potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un patron şi-a trimis angajaţii în concediu, apoi a demontat fabrica şi a mutat-o peste hotare

     Fabriziu Pedroni, patronul Firem Srl, cu sediul în apropiere de Modena, le-a acordat celor 40 de angajaţi trei săptămâni de vacanţă de vară, în luna august. În prima noapte de concediu, Pedroni a început să demonteze fabrica şi să o mute în Polonia, potrivit Bloomberg.

    “Dacă le-aş fi spus anterior că am de gând să transfer producţia în străinătate, mi-ar fi ocupat fabrica şi ar fi pus sechestru pe echipamente şi utilaje. Adevărul este că am vrut ca afacerea mea să supravieţuiească, iar Italia nu îmi mai oferă condiţiile potrivite”, a declarat Pedroni pentru Bloomberg de la noua fabrică din Polonia.

    Angajaţii au aflat de intenţiile patronului când mutarea era aproape de final. Un grup de angajaţi a reuşit să blocheze ultimele 20 de camioane cu utilaje, iar decizia Firem a devenit o controversă la nivel naţional. Soarta celor 40 de angajaţi nu este clară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Heineken a avut vânzări în scădere în România pentru primul semestru

     Volumul vânzărilor de bere ale Heineken în regiune a coborât cu 5% în primul semestru, la 23 milioane hectolitri, cu scăderi în România, Rusia, Polonia, Slovacia şi Austria, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. Declinul a fost limitat de evoluţiile pozitive din Germania, Bulgaria şi Serbia.

    Pe lângă situaţia economică dificilă, afacerile Heineken în Europa Centrală au fost afectate şi de condiţiile meteo nefavorabile din trimestrul al doilea, mai precis de inundaţiile severe din Polonia, Germania, Austria şi Cehia, notează compania.

    Veniturile Heineken în Europa Centrală şi de Est au scăzut, în bază organică, cu 1% în primul semestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 1,52 miliarde euro, însă venitul pe hectolitru de bere vândut a urcat cu 4%, la 66 euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Recesiunea din zona euro forţează Polonia şi Finlanda să-şi orienteze exporturile către vechiul duşman Rusia. În schimb acasă, polonezii blochează investiţiile ruseşti

    După zeci de ani în care a urmărit să-şi consolideze relaţiile cu Occidentul, mai ales pe cele comerciale, Finlanda devine din nou dependentă de comerţul cu vechiul inamic Rusia, o ţară cu resurse vaste a cărei clasă de mijloc în dezvoltare şi ai cărei investitori bogaţi oferă oportunităţi de creştere care lipsesc în economiile zonei euro lovite de recesiune.

    O tendinţă evidentă de creştere la nivelul exporturilor cu Rusia se observă şi la Polonia, cea mai mare economie est-euro­peană, care în schimb se opune cu înver­şu­nare expansiunii economice a ruşilor şi blochează pătrunderea afacerilor ruseşti în ţară.

    Timp de două decenii Finlanda, stat membru al zonei euro din 1999, şi-a întărit schimburile comerciale cu restul Europei, iar în acest timp reticenţa faţă de vecinul şi fostul cuceritor din est a rămas. Acum, anticiparea unei reveniri lente în zona euro face ca tot mai multe companii finlandeze să caute legături mai strânse cu Rusia, scrie Thomson Reuters.

    Cele mai recente date comerciale arată că ajustarea a început. Exporturile Finlandei către restul statelor Uniunii Europene au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 4%, comparativ cu intervalul similar din 2012. În schimb, exporturile către Rusia au crescut cu 4%. Judecând după rezultatele financiare din al doilea trimestru ale companiilor finlandeze, care arată că multe dintre ele au fost afectate de incertitudinile din Europa, se poate trage concluzia că influenţa Rusiei asupra economiei finlandeze va creşte. Companiile de top precum retailerul Kesko şi reţeaua de magazine Stockmann vorbesc despre Rusia ca despre cea mai bună carte de joc a lor. Kesko, care controlează aproximativ 35% din comerţul alimentar, cu electro­casnice, utilaje uşoare şi bricolaj, şi-a deschis în luna mai al doilea magazin alimentar din Rusia şi intenţionează să deschidă alte opt unităţi în următorii trei ani.

    Cititi mai multe pe zf.ro

  • România a avut în iunie a treia mare scădere anuală din UE a volumului vânzărilor de retail

     Cele mai mari scăderi au fost consemnate în Spania (6,9%), Slovenia (3,6%) şi România (3,1%), iar cele mai puternice creşteri în Luxembourg (27,5%), Lituania (6,7%) şi Polonia (5,5%).

    În rândul celor 22 de state membre care au furnizat date, volumul vânzărilor de retail a scăzut în şapte ţări şi a avansat în 15.

    Raportat la luna mai, România a înregistrat o creştere de 0,1% a volumului vânzărilor de retail în iunie, faţă de un declin de 0,3% în UE. Zece state au consemnat creşteri faţă de luna mai, Bulgaria a stagnat, iar 11 au avut o evoluţie negativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce produse au cele mai bune preţuri pe net?

    MALLUL TREBUIE SĂ FIE UN SPAŢIU CU ACCENT PE ENTERTAINMENT, pentru că aceleaşi lucruri pe care le găsim în magazine le putem cumpăra stând în faţa calculatorului„, argumenta recent Tatian Diaconu, director general al Immochan România, accentul pe care îl pune dezvoltatorul pe zone de petrecere a timpului liber din proiectul Coresi, pe care îl dezvoltă la Braşov.

    Dintr-un anumit punct de vedere, enunţul lui Tatian Diaconu nu pare justificat, pentru că, procentual, comerţul electronic reprezintă un firav 1,3% din totalul retailului românesc. Dar valoric, cele 600 de milioane de euro care reprezintă comerţul electronic din 2012 schimbă prespectiva. Pentru comparaţie, comerţul electronic are o cotă de 4% în Polonia, de 12% în Marea Britanie şi de 7% în SUA.

    Mai mult decât atât, în ultimii trei ani rata de creştere din domeniu s-a plasat la 33%, de invidiat pentru aproape orice alt domeniu de pe piaţa autohtonă. Menţinând o pantă similară pentru anul în curs, valoarea vânzărilor ar putea ajunge anul acesta la 800 de milioane de euro.

    Nu e de mirare că şi vânzătorii şi producătorii caută soluţii pentru a-şi atrage cumpărători în magazinele virtuale. „În România sunt înregistrate circa 600.000 de domenii .ro din care în jur de 350.000 sunt active„, spune Radu Vâlceanu, care la 34 de ani este director general al ContentSpeed, firmă care se ocupă cu dezvoltarea de  magazine online. Vâlceanu estimează că aproximativ 200.000 de firme au cel puţin un domeniu activ, cu un site funcţional. De aici şi până la vânzarea online mai e însă un pas, care se poate dovedi mare, mic sau în direcţia greşită.

    VARIANTA BETA . Marii retaileri de pe piaţa românească au ezitat ani în şir să dezvolte şi platformele de vânzare online, la fel ca în alte ţări. Reţeaua Carrefour, de pildă, a lansat abia în 2013 acest sistem de cumpărături. În primăvara acestui an, retailerul francez a lansat varianta beta a hipermarketului online, de unde clienţii pot face cumpărături, cu livrare la domiciliu, serviciu disponibil pentru Bucureşti şi zona limitrofă. Comanda minimă pentru livrarea la domiciliu este de 150 lei, iar taxa de transport este de 15 lei indiferent de adresa de livrare. Reţeaua Metro Cash & Carry România a lansat deja din 2011 magazinul online; dar pe această platformă nu sunt disponibile la vânzare toate produsele din portofoliu.

    Ivatherm, afacerea construită de Rucsandra Hurezeanu în domeniul dermatocosmeticelor, şi-a lansat propriul magazin online în luna martie a acestui an, iar vânzările au ajuns la 4% în acest moment. Anterior, vreme de un an, vizitatorii site-ului puteau lansa comenzi online, iar ponderea acestora reprezenta 1,5% din cifra de afaceri.

    DIN BUZUNAR SAU DE PE CARD. „În România metoda de plată preferată este plata la livrare, în timp ce în Polonia, Cehia sau Ungaria plata cu cardul a început să crească în ultimii ani, pe fondul creşterii încrederii în e-commerce„, adaugă Vâlceanu.
    El estimează că la nivel naţional, rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de 0,6%. Altfel spus, din 1.000 de vizitatori, doar şase cumpără efectiv. Ponderea creşte spre 1-2% în cadrul magazinelor care investesc în marketing online. „Din experienţă, un magazin online cu vechime şi clienţi fideli poate obţine o rată de conversie între 4 şi 12% după măcar 4-5 ani de operare„, completează Vâlceanu.

    Ponderea cea mai mare a cumpărătorilor din totalul vizitatorilor se înregistrează la magazinele cu poziţionare de hard discount, iar un exemplu în acest sens este chiar fenomenul Black Friday, când într-o singură zi vânzările unei reţele pot ajunge să le egaleze pe cele dintr-o lună întreagă. În noiembrie 2012, ContentSpeed a lansat 13 site-uri, iar vânzările acestora au depăşit 1,7 milioane de lei de Black Friday. Toţi clienţii firmei au venituri cumulate de 37 de milioane de euro anual.
     

  • In vizită la cea mai mare fabrică de produse cosmetice din Europa care se intinde pe echivalentul a 400 de terenuri de fotbal

    IN MOMENTUL CÂND DRUMUL COTEŞTE CĂTRE DREAPTA CUM VII PE AUTOSTRADĂ DINSPRE VARŞOVIA VEZI UN PARC INDUSTRIAL PE CARE TRONEAZĂ SIGLA ROZ CU ALB A CELOR DE LA AVON. În curte e linişte. Înăuntru însă, în interiorul zonelor de producţie, se aude constant zumzetul aparatelor care mixează, transportă, finisează, etichetează şi ambalează parfumurile, produsele cosmetice şi de îngrijire. La prima vedere fabrica nu impresionează, însă odată ce treci de poartă se deschide ca o carte; nu orice carte, ci una stufoasă şi SF.

    Istoria fabricii începe în 1997 când proiectul a fost lansat ca un joint venture între Avon şi Cosmint. Un an mai târziu Avon a preluat în întregime fabrica, care a fost dezvoltată până la nivelul actual, când se întinde pe 200 de hectare, echivalentul a 400 de terenuri de fotbal. Suprafaţa construită este de 50 de hectare. “Când a pornit această fabrică avea 100 de angajaţi. Astăzi numără circa 2.500”, spun reprezentanţii companiei.

    Avon deţine în Europa doar două fabrici, în Polonia şi în Rusia, cu care alimentează bătrânul continent şi câteva pieţe apropiate. “Este cea mai mare fabrică de cosmetice din Europa, pe porţile căreia ies anual 500 de milioane de produse”, spune despre unitatea de producţie din Polonia Hristo Manov, directorul general al Avon Europa Centrală, care are în subordine 19 pieţe, printre care şi România. Americanii şi-au concentrat atenţia pe Polonia, cel mai dezvoltat stat din Europa Centrală şi de Est, unde au investit masiv şi unde au relocat treptat producţia din statele occidentale cum este cazul Germaniei sau al Marii Britanii.

    “Anterior deschideam o fabrică în fiecare ţară însă acum, în contextul globalizării nu mai avem nevoie”. Produsele “made in Polonia” ajung în România spre exemplu în doar 24 de ore, fabrica fiind amplasată strategic din punct de vedere logistic. “Costurile de producţie au jucat şi ele un rol important în procesul de decizie al amplasării fabricii”, mai explică Hristo Manov. Polonia are salarii medii mai mari decât cele din România însă mult sub nivelul din Europa de Vest, situaţie care a atras investitorii străini care au pompat miliarde de euro în deschiderea de unităţi de producţie.

    Astfel, salariul mediu net în Polonia este de circa 580 de euro, cu 65% mai mare decât în România însă de aproape patru ori mai mic decât în Germania. “Salariile din fabrică sunt peste salariile medii plătite în România”, spun reprezentanţii Avon, fără a da valori exacte.

    Chiar şi în ultimii patru ani marcaţi de criză Polonia a reuşit să atragă noi investitori şi noi bani, doar Avon investind la Garwolin, lângă Varşovia, circa 50 de milioane de euro în extinderea fabricii. Mai mult, într-o perioadă în care consumul a scăzut şi criza s-a adâncit în Europa, economia Poloniei a continuat să crească, statul central european devenind copilul minune al bătrânului continent. La polul opus, în România investiţiile străine scad an de an – de la circa 10 mld. euro în 2008 la sub două miliarde de euro anul trecut -, iar fabricile se închid, sunt scoase la vânzare sau intră în insolvenţă.