BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Trei sibieni şi-au făcut împreună o afacere şi câştigă 25.000 de euro anual

    Trei tineri din Sibiu şi-au propus încă din liceu să fie antreprenori, chiar dacă pregătirea în domeniul IT le-ar fi asigurat un drum mai lin într-o multinaţională. După mai multe încercări fără succes, au dezvoltat un program de facturare care a ajuns, după şapte ani, să emită facturi cu o valoare care depăşeşte anual un miliard de euro şi să atragă interesul unor investitori cu renume.

    „Încă din timpul facultăţii am fost ferm hotărâţi să avem firma noastră după ce vom absolvi, să fim propriii noştri stăpâni. Nu ştiam ce va face, însă ştiam că va fi ceva care să aibă legătură cu online-ul“, îşi descriu sibienii Ioana Hasan, Radu Hasan şi Mircea Căpăţână debutul aventurii antreprenoriale din perioada 2006-2007. Prin start-up-ul  Intelligent IT, cei trei au dezvoltat soluţia de facturare Smart Bill care se adresează persoanelor juridice, de la persoane fizice autorizate până la companii mari, instituţii sau persoane publice.

    În prezent, peste 23.000 de utilizatori folosesc seviciul de facturare al sibienilor, 250.000 de documente de facturare sunt emise lunar prin acesta, iar valoarea totală a facturilor depăşeşte un miliard de euro anual. În prezent, soluţia de facturare poate fi achiziţionată cu un preţ care variază între 120 lei şi 250 lei în funcţie de pachetul ales, iar versiunea cloud costă aproximativ 5 euro/lună. Antreprenorii au ajuns astfel la o cifră de afaceri de 350.000 de euro anul trecut şi un profit net de aproximativ 25.000 de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, şi, după estimările lor, anul acesta vor înregistra venituri de aproximativ 400.000 de euro.

    „Nu am luat niciodată în considerare varianta de a lucra pentru o multinaţională. Am ştiut dintotdeauna că vrem să ne punem ideile în aplicare, să creăm ceva spectaculos, de la zero, pentru care să ne dedicăm total“, explică Mircea Căpăţână orientarea spre antreprenoriat aleasă încă din liceu. Radu şi Ioana Hasan au terminat Facultatea de Inginerie, profilul Calculatoare din cadrul Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, iar Mircea Căpăţână a urmat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Timişoara. Fiindcă erau prieteni şi aveau un ţel comun, au hotărât să înceapă businessul în această formulă, deşi Căpăţână se afla în Timişoara, iar Ioana Hasan era încă studentă.

    Au intrat în afacerile în online în 2006, orientându-se spre web design pe piaţa din Sibiu şi pornind de la o investiţie iniţială de 700 de lei, reprezentând costurile înfiinţării firmei la Registrul Comerţului, la care s-au adăugat calculatoarele lor personale. S-au finanţat apoi din banii încasaţi de la clienţii lor, încă din prima zi de activitate. „Recomand tuturor să înceapă aşa, să încaseze din prima zi bani pe soluţia lor. Asta e şi o validare clară că au un business real“, spune Căpăţână. Cei trei au renunţat însă la afacerea cu web design, după doar şase luni de activitate. „Am realizat repede că nu eram în cea mai fericită postură şi că un model de business de tip man-hour, chiar şi unul de succes, abia ne-ar asigura continuitatea, dar în niciun caz o creştere“, explică antreprenorii.

    Următorul pas a venit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, prilej cu care au primit acces la domeniile .eu, oportunitate pe care tinerii au fructificat-o în orientarea spre o afacere cu domenii. „Am reuşit să vindem domenii şi  găzduire de câteva zeci de mii de lei şi am generat astfel  primii noştri bani ce nu se cheltuiau deja de a doua zi şi care ne-au permis să îl angajăm pe primul nostru coleg, un programator.“

    Faptul că în această piaţă activau jucători mari ale unor branduri consacrate i-a făcut să înţeleagă rapid că nici această afacere nu este una sustenabilă, astfel că, la începutul anului 2007, s-au orientat spre dezvoltarea programului de facturare Smart Bill, idee care îi venise lui Radu Hasan în urma întâlnirii cu primul client de web design şi cu prima factură tăiată pentru el. „Facturile tipizate reprezentau un mare chin, aşa că ne-am dat seama imediat că e o problemă reală care trebuie rezolvată. Simţeam că nu e în regulă să trimitem clienţilor tipizate, nu ne reprezentau.“ S-a născut astfel conceptul unui program de facturare, într-un moment potrivit şi datorită faptului că, odată cu aderarea ţării la UE, modificările legislative permiteau emiterea facturilor de pe calculator. „Practic România depăşea epoca de piatră în domeniul facturării“, spune Căpăţână.

  • Oameni de afaceri, la Guvern: Susţinem reducerea CAS, care trebuie însă să fie o măsură pe termen lung

    Ei au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

    “Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de-o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de altă parte, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare. Considerăm că aceste două aspecte sunt cele care ar trebui să fie cheia, soluţia la această problemă. Important este ca măsura să fie fezabilă şi aplicabilă pe termen lung”, au transmis reprezentanţii Coaliţiei, în întâlnirea organizată, marţi, la Guvern.

    Ei au arătat totodată că mediul de afaceri a susţinut necesitatea stabilităţii fiscale şi că membrii Coaliţiei îşi manifestă astfel “dorinţa intensă” de a fi consultaţi eficient arunci când există intenţia din partea Guvernului de introducere a unor noi taxe sau de majorare a celor existente.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi a precizat că aşteaptă de la Guvern evaluarea, pentru a se convinge că nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

     

  • Compania australiană ADX Energy ia în calcul investiţii de până la 100 milioane de euro în România

     “Strângerea de fonduri pentru un proiect bun de dezvoltare de petrol sau gaze naturale nu este însă partea uşoară, problema principală este de a oferi încredere investitorilor noştri că România este o ţară care sprijină activităţile legate de petrol şi gaze naturale şi, prin urmare, activităţile pot fi efectuate într-un mod rapid şi eficient din punct de vedere al costurilor, în conformitate cu legile şi reglementările româneşti şi ale UE”, a declarat agenţiei MEDIAFAX, Paul Fink, directorul tehnic al ADX Energy.

    Fink a adăugat că, în funcţie de rezultatele fazei de explorare, cheltuielile ADX Energy pot ajunge până la 100 de milioane euro într-o perioadă de cinci ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retragerea proiectului Codului Fiscal de pe site-ul Finanţelor generează suspiciuni – investitori

     “Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) trage un important semnal de alarmă cu privire la retragerea de pe site-ul MFP a proiectelor Codului Fiscal şi a celui de Procedură Fiscală, considerând că retragerea acestor proiecte fără consultarea mediului de afaceri şi a părţilor afectate de modificările propuse, este de natură a genera suspiciuni serioase cu privire la conţinutul final al acestor documente. Organizaţiile reunite sub egida CDR susţin proiectul de rescriere a Codului Fiscal şi doresc ca acest proces să fie transparent şi deschis”, se arată într-un comunicat al Coaliţiei, care reuneşte principalele structuri de investitori străini şi români de pe piaţa locală.

    Vineri seara, agenţia MEDIAFAX a anunţat că, potrivit proiectului noului Cod Fiscal, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi, pentru motoare maimari impozitul urmând însă să scadă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consultanţii din imobiliare trec de cealalată parte a baricadei şi devin dezvoltatori

    IONUŢ DUMITRESCU, unul dintre fondatorii firmei de con-sultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o gru-pului american CBRE, Radu Lucianu, coleg cu Dumitrescu în Eurisko şi apoi şef al CBRE România şi al firmei Property Advisors, o so-cie-tate fondată de acţio-narii casei de investiţii Capital Part-ners, sau Mihnea Şerbănescu, directorul general al DTZ Echinox, sunt doar câteva exemple de astfel de cazuri.

    ”Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, doi dintre fondatorii companiei Capital Partners, au dezvoltat mai multe proiecte imobiliare şi într-unul din el sunt şi eu implicat, respectiv One Charles de Gaulle. Căutăm oportunităţi de investiţii pe segmentul imobiliar, fie ele structuri nefinalizate, terenuri sau proiecte existente. Nu sunt singurul consultant imobiliar care face astfel de investiţii. Şi foştii mei colegi Gabriel Marchievici (care a lucrat de asemenea în firma Eurisko – n.r.), Mihnea Şerbănescu de la DTZ, Bogdan Georgescu de la Colliers, persoane cu care am copilărit în piaţa imobiliară, au făcut acest pas„, spune Radu Lucianu.

    El crede că acesta este un pas firesc pe care îl face un consultant cu vechime pe piaţa imobiliară. ”Ai experienţă, ai resurse financiare dacă eşti cumpătat, iar la un moment dat vrei să faci altceva. Brokerajul îl faci 10-15 ani, te zbaţi, apoi treci pe o poziţie de top management. După aceea, variantele sunt fie să te duci într-o companie de dezvoltare imobiliară foarte mare, gen Skanska sau Immofinanz, fie să începi tu să fii dezvoltator şi faci pasul către dezvoltare. Nu am văzut broker imobiliar la 60 de ani„, a explicat Lucianu.

    Întrebat de sumele pe care este dispus să le investească în proiecte imobiliare, Lucianu a precizat că ”este vorba de mulţi bani„, fără să indice o valoare. ”Resursele financiare sunt utilizate la maximum. Piaţa imobiliară este o piaţă în care am crezut tot timpul, chiar dacă mi-a arătat şi faţa mai puţin bună. Nu investim niciodată în produse în care simt că lucrurile nu sunt în regulă, ci doar acolo unde se poate aduce valoare adăugată. Investim bani proprii de la început până la sfârşit, deşi abia acum vedem că accesarea unor împrumuturi este interesantă din punct de vedere al debitorului. Încercăm să ne ţinem promisiunile, să livrăm ceea ce promitem şi la termenul pe care îl promitem„.
    În ceea ce priveşte proiectul pe care vrea să-l dezvolte în Piaţa Charles de Gaulle din centrul Bucureştiului, spune că este în stadiu de proiectare şi că e deocamdată singurul în care este implicat. ”Căutăm locaţii la care ne pricepem cel mai bine şi pe care le înţelegem. Ne adresăm unei nişe de clienţi şi facem investiţii de care suntem siguri că vor fi rentabile, nu avem clienţi industriali sau fabrici. Segmentul pe care se vor focusa investiţiile este cel rezidenţial, în special cel din Bucureşti. One Charles de Gaulle este deocamdată singurul proiect pe care îl avem în plan, dar tot timpul suntem în căutare de noi oportunităţi„, spune Lucianu.

    Terenul de 2.000 metri pătraţi pe care va fi dezvoltat proiectul a fost cumpărat în acest an.

    One United Properties are în portofoliu proiectele rezidenţiale de lux One Floreasca Lake şi Madrigalului Residence, un complex exclusivist de doar 14 unităţi, pe malul lacului Băneasa. One Floreasca Lake este unul dintre cele mai de succes proiecte din zona de nord a Capitalei – primele două imobile din cadrul proiectului, cu 42 de apartamente, au fost vândute până la finalizarea acestora în 2013, iar cel de-al treilea bloc, care urmează să fie finalizat în luna iunie 2015, are deja precontractate 21 dintre cele 26 de apartamente. Similar Madrigalului Residence, proiectul va fi finalizat în luna august 2014, iar 10 dintre cele 14 apartamente sunt deja precontractate.

    ”Un exemplu interesant privind evoluţiile din ultimii ani ale pieţei imobiliare sunt acei consultanţi sau investitori proveniţi din alte domenii decât real estate care au urmărit cu atenţie piaţa şi au achiziţionat terenuri în perioada 2007-2008. După blocajul anilor de criză, acum aceştia încep să anunţe din ce în ce mai multe dezvoltări pe aceste terenuri. Pe de altă parte, alţi investitori au achiziţionat terenuri la preţuri foarte bune în plină criză şi acum încep dezvoltările pe acestea„, a declarat Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.

    Mihnea Şerbănescu este, la fel ca şi Lucianu, unul dintre pionierii pieţei locale de real estate. El a fondat Echinox Consulting acum mai bine de 20 de ani, iar în 2002 a încheiat un parteneriat cu DTZ, unul dintre liderii globali în domeniul imobiliar. Noul nume al firmei este de atunci DTZ Echinox. Cu focus în special pe segmentul rezidenţial de lux, Şerbănescu a fost implicat în toate sectoarele pieţei locale de real estate, jucând un rol major în ascensiunea DTZ Echinox în topul companiilor de profil din România.

    ”Mi-am început activitatea în imobiliare în 1993. Principalul motiv a fost faptul că acest domeniu permitea un start-up fără capital, principala resursă fiind entuziasmul. De-a lungul timpului, dinamica pieţei şi oportunităţile ivite m-au determinat să rămân loial acestui business. În perioada 2004-2009, împreună cu alţi parteneri, am dezvoltat şapte proiecte de birouri şi clădiri rezidenţiale în locaţii de top din capitală, care astăzi sunt finalizate şi ocupate în totalitate. Având în vedere că piaţa dă semne clare de revenire, cu siguranţă, în perioada următoare, voi relua investiţiile în mici dezvoltări de acelaşi tip„, spune el.

    În opinia lui Şerbănescu, cel mai accesibil sector pentru investitorii mici şi medii este cel rezidenţial sau cel al birourilor mici şi al spaţiilor comerciale stradale. De asemenea, Şerbănescu consideră că o soluţie pentru accesul micilor investitori la proiecte de anvergură ar reprezenta-o fondurile imobiliare, care însă sunt prea puţin prezente în acest moment pe piaţa locală.

    Dar poate cel mai activ şi cel mai mediatizat caz de acest tip este al lui Ionuţ Dumitrescu, cel care în 1997 a fondat firma de consultanţă imobiliară Eurisko, pe care a vândut-o în 2008 pentru 35 de milioane de dolari grupului American CBRE.

  • Investitorii vor avea întâlniri lunare cu Ministerul Finanţelor pentru politicile fiscale

     “Grupul de lucru pentru probleme de fiscalitate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a stabilit o modalitate de colaborare şi consultare cu Ministerul Finanţelor Publice în cadrul unei întâlniri recente cu doamna ministru Ioana Petrescu, întărind angajamentele asumate de ambele părţi prin Acordul de Colaborare al CDR cu Guvernul României. Mecanismul de consultare agreat prevede organizarea de întâlniri lunare care vor precede întrevederile reprezentanţilor CDR cu Primul Ministru, în vederea armonizării viziunii asupra politicilor şi priorităţilor fiscale”, se arată într-un comunicat al organizaţiei care cuprinde cele mai mari trei structuri de investitori străini şi români de pe piaţa locală.

    Reprezentanţii CDR spun că având în vedere importanţa şi impactul măsurilor fiscale la nivelul comunităţii de afaceri reunită sub egida Coaliţiei, s-a stabilit că acordarea unui timp de reacţie la proiectele legislative ale Ministerului Finanţelor de cel puţin 72 de ore este necesară pentru a asigura colectarea unor puncte de vedere pertinente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investitorii vor avea întâlniri lunare cu Ministerul Finanţelor pentru politicile fiscale

     “Grupul de lucru pentru probleme de fiscalitate din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) a stabilit o modalitate de colaborare şi consultare cu Ministerul Finanţelor Publice în cadrul unei întâlniri recente cu doamna ministru Ioana Petrescu, întărind angajamentele asumate de ambele părţi prin Acordul de Colaborare al CDR cu Guvernul României. Mecanismul de consultare agreat prevede organizarea de întâlniri lunare care vor precede întrevederile reprezentanţilor CDR cu Primul Ministru, în vederea armonizării viziunii asupra politicilor şi priorităţilor fiscale”, se arată într-un comunicat al organizaţiei care cuprinde cele mai mari trei structuri de investitori străini şi români de pe piaţa locală.

    Reprezentanţii CDR spun că având în vedere importanţa şi impactul măsurilor fiscale la nivelul comunităţii de afaceri reunită sub egida Coaliţiei, s-a stabilit că acordarea unui timp de reacţie la proiectele legislative ale Ministerului Finanţelor de cel puţin 72 de ore este necesară pentru a asigura colectarea unor puncte de vedere pertinente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra de 22 de ani care îi acuză pe investitori că i-au distrus afacerea doar pentru că este femeie

    Să începi o afacere poate fi greu pentru oricine, dar este şi mai dificil când investitorii nu te iau în serios. Nikki Durkin, fondatorul şi CEO-ul 99dresses, afacere formată dintr-un website şi o aplicaţie care le oferă posibilitatea utilizatorilor de a-şi vinde hainele din propriul dulap şi să cumpere hainele din garderoba celorlalţi utilizatori, s-a confruntat cu astfel de probleme, potrivit Business Insider.

    Antreprenoarea în vârstă de 22 de ani şi-a început afacerea în 2012, când avea 20 de ani, în New York. 
    Chiar dacă businessul ei a fost subiectul multor articole din presa americană, aceasta s-a transformat într-un start up falimentar.  Tânăra antreprenoare va fi nevoită astfel să părăsească oraşul New York şi să se întoarcă în Australia, la familia sa, iar aplicaţia 99dresses va fi retrasă din App Store luna viitoare.


    Durkin a povestit că motivele eşecului său sunt legate de ideile preconcepute ale investitorilor. Ea a încercat, spre exemplu, să îşi revigoreze afacerea în cadrul unui eveniment de caritate unde se aflau mai mulţi investitori.  Durkin a declarat că una dintre persoanele prezente la evenimentul respectiv a întrebat-o dacă ştie ce este un înger. (se referea la investitorii cu posibilităţi care investesc în diferite afaceri şi primesc astfel un procent din afacerea respectivă).

    “Îmi amintesc că mă gândeam: fiind la acest eveniment, bineînţeles că ştiu ce este un înger”, a povestit Durkin către Business Insider. “Mi s-a părut foarte ciudat şi nu ştiu dacă domnul respectiv ar fi întrebat acelaşi lucru dacă interlocutorul său ar fi fost bărbat”. La un alt eveniment din New York, un alt investitor a întrebat-o dacă este implicată şi în modeling, pe lângă afacerea sa, un lucru total irelevant pentru scopul evenimentului de networking.

    Chiar dacă majoritatea investitorilor cu care a lucrat au tratat-o corect, s-a simţit tot tipul jignită de acest tip de comentarii.
    Fondatoarea a declarat că una dintre prietenele sale, de asemenea fondatoare a unui start-up, i-a povestit cum un investitor a pretins că este interesat de businessul ei doar pentru a avea o întâlnire cu ea.

    “Cel mai dificil aspect legat de faptul că eşti femeie într-o companie din zona tehnologiei –un domeniu dominat de bărbaţi – este legat de ideile preconcepute”, a declarat tânăra din Australia. 

     

  • Nicolescu: Am cerut pentru listarea Electrica să mărim cota acordată retailului la peste 20%

     “Obiectivul privind subscrierea a fost depăşit. 200% subscriere. Azi am cerut sindicatului de intermediere să analizeze posibilitatea, ţinând cont de oferta de pe retail, creşterea procentului acordat retailului, care era de 15%. Intenţia este de a acorda retailului din România peste 20%. Sindicatul de intermediere analizează această propunere. Vorbim despre cea mai mare intenţie de listare de pe piaţa de capital din România petrecută vreodată. Este prima privatizare pe care vrem să o realizăm folosind exclusiv piaţa de capital. Mă satisface nivelul de subscriere, unul confortabil. Majoritarea investitorilor instituţionali provin din România, Polonia, Anglia şi SUA”, a spus Nicolescu.

    La rândul său, Gabriel Dumitraşcu, directorul general al Direcţiei Generale de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului în Energie, a declarat că IPO-ul Electrica a generat un răspuns semnificativ al investitorilor, mai ales că în Europa mai erau în derulare 22 de IPO-uri, din care unele au eşuat, cum ar fi Wizz Air, care nu a primit răspuns suficient de la investitori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Privatizare electrică pe bursă. Electrica se vinde ca pâinea caldă

    DUPĂ MONOPOLUL ÎN ENERGIE NUCLEARĂ ŞI CEL ÎN PRODUCŢIA DE GAZE, investitorii de la bursă dar şi românii de rând au acum posibilitatea să devină acţionari la cel mai mare distribuitor de energie prin subscriere la oferta de acţiuni derulată de Electrica. În toamna anului trecut, ofertele de acţiuni derulate de Nuclearelectrica şi Romgaz au strâns 450 milioane de euro de la investitorii locali şi străini.

    „Oferta Electrica este mai atractivă decât cea derulată de Romgaz, pentru că Electrica nu are presiunea reînnoirii rezervelor de resurse, reţelele de distribuţie vor exista şi peste 20 de ani, necesită doar investiţii de întreţinere şi modernizare. În plus, Electrica are profitul reglementat. Este adevărat că nu va avea creşteri spectaculoase ale câştigurilor, ci va avea profituri stabile, şi mai important: are potenţial de a remunera investitorii cu dividende care să aducă un randament de 5-7%, cât este media în sectorul utilităţilor„, spune analistul Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare la BCR.

    Electrica este un holding format din trei filiale de distribuţie (Distribuţie Muntenia Nord, Distribuţie Transilvania Nord şi Distribuţie Transilvania Sud), o filială de furnizare (Electrica Furnizare) şi două societăţi de servicii – Electrica Serv şi filiala Electrica Servicii Energetice Muntenia.

    COMPANIA ESTE ACUM CONTROLATĂ ÎN PROPORŢIE DE 100% DE STAT. Prin listarea la bursă, statul va renunţa la control şi va rămâne cu o participaţie de 49% din companie. Oferta de vânzare se va derula sub forma unei majorări de capital de 105% (din capitalul actual) la care statul nu va subscrie, iar toţi banii obţinuţi de la investitori vor rămâne la dispoziţia companiei pentru investiţii în reţea.

    Distribuţia de energie este o activitate extrem de profitabilă, companiile din acest sector beneficiind de un cvasimonopol în regiunile unde-şi desfăşoară activitatea, iar activitatea lor este reglementată de stat.

    Ca şi companie de tip holding, Electrica obţine venituri din serviciile de consultanţă şi management pe care le oferă sucursalelor sale şi din dividendele încasate de la acestea. În 2013, Electrica a înregistrat un profit net de 314 milioane de lei şi venituri de 5,2 miliarde de lei, potrivit rezultatelor financiare consolidate.

    Sindicatul de brokeri care intermediază oferta Electrica este format din Citigroup, BRD, Raiffeisen Bank, Société Générale şi Swiss Capital. Brokerii sunt responsabili de atragerea unei cereri de până la un miliard de dolari de la investitorii locali şi străini astfel încât privatizarea să se facă la un preţ bun, iar odată compania listată, cotaţia acţiunii să crească. Într-o notă de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern cu strategia de privatizare Electrica, departamentul pentru Energie a anunţat că „având în vedere dimensiunea estimată a IPO Electrica, cererea necesară ce trebuie generată de sindicat este de 800-1.000 de milioane de dolari (610-770 mil. euro – n.red.)„.

    ATRAGEREA DE INVESTITORI STRĂINI DE CALIBRU ESTE ŞI UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE OFERTA ELECTRICA SE VA DERULA ŞI PE BURSA DE LA LONDRA, UNDE SE VOR TRANZACŢIONA GDR-URI. Oferta Electrica a
    început luni, 16 iunie, şi se va încheia pe 25 iunie. La finalul celei de-a doua zi de desfăşurare a ofertei publice de la Electrica erau subscrise 12,37 milioane de acţiuni dintr-un total de 12,4 milioane puse la dispoziţie micilor investitori de retail, respectiv celor care au subscris mai puţin de 20.000 de acţiuni Electrica la un preţ de 13,5 lei/unitate. Circa 6.300 de investitori au participat în primele două zile la oferta Electrica. Acestora le-a fost alocată 7% din totalul ofertei Electrica.
    PRIMII 10.000 DE INVESTITORI MICI DE RETAIL AU SUBSCRIERILE GARANTATE PÂNĂ LA 1.000 DE ACŢIUNI. Adică un investitor care subscrie 900 de acţiuni în ofertă le va primi garantat la finalul ofertei indiferent cât de mari sunt subscrierile făcute de ceilalţi investitori. La oferta Romgaz derulată anul trecut, un investitor care a subscris 100 de acţiuni a primit la finalul ofertei de 17 ori mai puţine acţiuni.

    GARANTAREA SUBSCRIERILOR ÎN OFERTA ELECTRICA ESTE O DECIZIE BUNĂ. AR FI FOST ŞI MAI BINE DACĂ S-AR FI PROCEDAT LA FEL ŞI LA ROMGAZ. Am participat la oferta Romgaz şi din acţiuni subscrise în valoare de 10.000 de lei am primit acţiuni în valoare de doar 1.000 de lei. La oferta Romgaz am participat pentru că nu am mai vrut să-mi ţin banii la bancă, unde dobânda ajunsese la valori minuscule„, a spus Lucian Pătrăşescu, investitor la oferta Romgaz.
    Preţul din ofertă este cuprins între 11 lei/acţiune şi 13,5 lei/acţiune şi 13,55 dolari – 16,63 dolari per GDR. Valoarea totală a ofertei este de 1,948 mld. lei (443 mil. euro) – 2,39 mld. lei (543 mil. euro).

    Investitorii mici vor face subscrierile la preţul maxim de 13,5 lei/acţiune la unităţile Raiffeisen Bank, BRD şi la cele ale firmei de brokeraj Swiss Capital, dar şi la restul firmelor de brokeraj care au semnat un contract cu cei trei brokeri din consorţiu.
    OFERTA ELECTRICA ESTE ÎMPĂRŢITĂ ÎN TREI TRANŞE: 7% DIN ACŢIUNILE DIN OFERTĂ (un număr de 12,4 milioane de acţiuni) sunt destinate investitorilor mici de retail din România, 8% din acţiuni (un număr de 14,1 milioane de titluri sub formă de acţiuni şi sau GDR-uri) sunt destinate investitorilor mari de retail din România, un procent de 85% din acţiunile oferite (un număr de 150,6 milioane de acţiuni sau GDR-uri) este destinat investitorilor instituţionali.

    O persoană fizică sau juridică care cumpără în ofertă mai mult de 20.000 de acţiuni sau GDR-uri este considerată investitor mare de retail. O persoană fizică sau juridică care subscrie până la 20.000 de acţiuni este considerată investitor mic de retail. Investitorii instituţionali sunt fondurile de investiţii, fondurile de pensii, băncile, potrivit prospectului de ofertă publică iniţială de vânzare acţiuni publicat de Electrica. Investitorii mici şi mari de retail trebuie să subscrie pentru acţiuni la preţul fix de 13,5 lei/acţiune, investitorii mari de retail pot subscrie pentru GDR-uri oferite la preţul fix de 16,63 dolari per GDR. Investitorii instituţionali pot subscrie la orice preţ din cadrul intervalului de preţ de ofertă de 11 lei/acţiune – 13,5 lei/acţiune.