BusinessMagazin

Tag: finante

  • Ce cont iti trebuie pentru a avea o renta lunara de 20.000 de euro din investitii

    Lunar, aceste persoane pot alege sa primeasca o anumita suma, o
    renta, in urma investitiilor pe care le realizeaza administratorul
    cu banii din conturile lor. Valoarea celei mai mari rente pe care o
    primeste in fiecare luna un roman este de peste 20.000 euro, contul
    sau fiind de aproape doua milioane de euro.

    Titluri de stat, depozite bancare, actiuni, unitati de fonduri
    de investitii, imobiliare si aur sau actiuni la Fondul Proprietatea
    sunt cateva dintre instrumentele in care sunt plasati banii depusi
    în conturile individuale.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Datoria KazMunaiGaz pentru Petromidia ar putea genera cel mai mare proces din istoria corporatista a tarii

    Rompetrol Rafinare, detinut de KazMunaiGaz, a rascumparat pe 9
    august obligatiuni in valoare de 54 mil. euro de la statul roman
    printr-un credit de la actionarul majoritar, iar pana la finele
    lunii septembrie, compania ar trebui sa achite restul de 516 mil.
    euro, la care se mai adauga dobanzile aferente ultimului an.
    Kazahii sustin insa ca nu dispun de fondurile necesare pentru
    achitarea intregii datorii.

    Problema obligatiunilor ar putea genera cel mai mare proces din
    istoria corporatista a Romaniei, principala problema fiind acum
    interpretarea ordonantei prin care datoriile istorice ale
    Petromidia au fost transformate in obligatiuni in favoarea
    statului. Intrebarea este daca kazahii au sau nu dreptul de a
    realiza doar o rascumparare partiala a obligatiunilor.

    Guvernul se baza la inceputul anului ca va incasa toti cei 570
    mil. euro de la Rompetrol. Intre timp recuperarea banilor a devenit
    incerta, iar statul a taiat in schimb salariile bugetarilor si a
    majorat TVA pentru a mai face rost de bani.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Supraevaluarea veniturilor fiscale de catre stat pune in pericol tinta de deficit pe 2010 – Consiliul Fiscal

    Institutia, care a incheiat luni analiza proiectului de
    rectificare a bugetului, recomanda Guvernului stabilirea unei
    ierarhii clare de prioritati in materie de investitii, care sa
    acorde prioritate investitiilor cu finantare din fonduri europene,
    si gasirea unor surse alternative de venituri care sa poata fi
    folosite daca riscul unei adanciri a recesiunii se materializeaza
    in a doua jumatate a anului.

    La capitolul cheltuieli, proiectiile revizuite sunt apreciate in
    mare parte ca fiind realiste, marind cheltuielile cu asistenta
    sociala (pensii si ajutoare de somaj) dupa ce necesitatile
    sistemului au fost initial subevaluate atunci cand a fost intocmit
    bugetul pe 2010, precum si cheltuielile cu bunuri si servicii (o
    majorare cu 1,16 miliarde de lei, in principal pentru plata
    restantelor statului catre sistemul public de sanatate). Proiectul
    de rectificare bugetară prevede, de asemenea, reducerea
    cheltuielilor de personal, in acord cu masurile de restructurare a
    aparatului bugetar.

    In schimb, proiectiile de venituri pentru a doua jumatate a
    anului sunt vazute ca prea optimiste, in special pentru incasarile
    din impozit pe profit, accize si CAS. Dupa estimarile Consiliului,
    tinand cont de estimarile privind scaderea PIB cu pana la 2% in
    acest an, veniturile fiscale din proiectul de rectificare bugetara
    ar putea fi supraevaluate cu pana la 0,4-0,5% din PIB.

    Tot la capitolul venituri, institutia critica decizia de
    majorare a TVA “intr-un orizont de timp foarte scurt si fara o
    estimare detaliata de impact, desi efectele ei asupra economiei
    sunt majore”, ceea ce incalca principiul fiscal al stabilitatii,
    precum si faptul ca situatia fiscala de ansamblu este distorsionata
    de includerea in buget, fara examinarea implicatiilor economice, a
    unor venituri cu caracter temporar si incert, respectiv donatiile
    de la marii operatori economici cu capital de stat, ca Electrica,
    Romgaz si Loteria Romana, care ar urma sa fie obligati sa verse la
    buget peste un miliard de lei din profitul anilor precedenti.

    Conform proiectului de rectificare, veniturile totale la bugetul
    general consolidat ar urma sa scada cu 3,58 miliarde de lei,
    singura crestere urmand s-o aiba veniturile din TVA, cu 1,4
    miliarde de lei. Cheltuielile totale ar urma sa fie reduse cu 859
    milioane de lei: cel mai mult vor scadea cele legate de personalul
    bugetar (3,47 miliarde de lei) si cele de capital (1,15 miliarde de
    lei); in schimb, vor creste cu 3,25 miliarde de lei cheltuielile cu
    asistenta sociala.

  • Consiliul Fiscal catre Guvern: Platiti datoriile restante catre firmele private!

    Discrepanta dintre obiective si ce s-a incasat de fapt nu se
    explica numai prin evolutia sub asteptari a economiei, ci indica o
    crestere a evaziunii fiscale, “foarte evidenta in special in cazul
    accizelor”. Majorarea accizelor si deprecierea leului ar fi
    justificat o crestere a incasarilor la buget, insa daca in primul
    semestru din 2009 s-au incasat din accize 6,94 miliarde de lei, in
    prima jumatate a lui 2010 cresterea a fost aproape nesemnificativa,
    la 7,04 milioane de lei.

    In privinta cheltuielilor, documentele Guvernului arata ca au
    fost subevaluate mai ales capitolele de subventii si transferuri
    sociale, in special pensii, intrucat de la bun inceput s-a
    construit un buget de asigurari sociale cu o ipoteza nerealista –
    un numar de pensionari mediu de 4,69 milioane si o pensie medie de
    701,2 lei, desi cifrele din decembrie 2009 indicau un numar de
    pensionari de 4,74 milioane si o pensie medie de 734 de lei.
    Cheltuielile totale cu asistenta sociala au crescut, in de la
    31,11 miliarde de lei la 34,93 miliarde.

    Cat priveste cheltuielile de capital, acestea au fost mentinute
    mult sub estimarile initiale, in numele incadrarii in tinta de
    deficit bugetar convenita cu FMI, “insa cu impact negativ asupra
    activitatii economice”. Cheltuielile de capital au fost reduse, de
    la 7,97 miliarde de lei in prima jumatate a anului trecut la 6,18
    miliarde in semestrul I 2010.

    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita (18,07
    miliarde de lei, fata de o limita de 18,2 miliarde) nu numai prin
    reducerea cheltuielilor de capital, ci si prin cresterea
    arieratelor – restantele de plata catre companii, releva analiza
    Consiliului Fiscal, semnata de presedintele institutiei, Ionut
    Dumitru. Intarzierile la plata de peste 90 de zile au crescut de la
    1,578 miliarde de lei la sfarsitul lui 2009 la 1.847 miliarde la 30
    iunie, ceea ce, in ritmul actual, va sili Guvernul sa ceara o noua
    derogare de la FMI pentru criteriul arieratelor si va avea un efect
    negativ, de bumerang, asupra veniturilor la buget si a redresarii
    economice. Prin urmare, Consiliul “recomanda cu tarie plata cat mai
    rapida a arieratelor catre mediul privat, chiar cu prioritate in
    fata altor cheltuieli”.

    Consiliul Fiscal, organism creat special pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a primit de la
    Ministerul Finantelor spre analiza documentele pentru rectificarea
    bugetara care urmeaza sa aiba loc, insa nu si strategia fiscala
    pentru urmatorii trei ani – document care nu exista, desi legea
    prevede ca Guvernul trebuia sa aprobe respectiva strategie pana la
    data de 30 mai. Nici raportul semestrial despre situatia economica
    si bugetara n-a fost publicat in timp util pe site-ul
    ministerului.

    Consiliul critica, de semenea, faptul ca documentele de executie
    bugetara nu prezinta o prognoza de absorbtie a fondurilor europene,
    nu prezinta propuneri pentru trecerea de la o indatorare externa
    preponderent pe termen scurt spre una pe termen mai lung si nu
    explica suficient ce masuri are in vedere Guvernul pentru
    imbunatatirea colectarii daca bugetul va fi rectificat in acord cu
    noile prognoze macro pentru 2010.

    Bugetul pe anul in curs a fost construit luand ca obiective o
    crestere economica de 1,3%, un deficit fiscal de 5,9% din PIB si o
    inflatie de 3,7%, respectiv venituri de 168,84 miliarde de lei, in
    crestere cu 7,4% fata de anul trecut (pana acum insa au scazut cu
    0,1%) si cheltuieli de 200,75 miliarde, in crestere cu 3,7% (pana
    acum au crescut cu 4%).

    Ultimele date vehiculate de FMI si insusite de autoritatile
    romane indica insa o scadere a PIB de 2%, un deficit bugetar de
    6,8% din PIB si o inflatie de peste 7%.

  • Consiliul Fiscal: structura cheltuielilor bugetare evidentiaza risipa si lipsa de prioritati

    Potrivit lui Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal,
    ponderea mare a sumelor de la buget alocate consiliilor locale
    contrasteaza cu cea a banilor destinati Companiei Nationale pentru
    Autostrazi si Drumuri Nationale (4,9% in 2007, respectiv 12,4% in
    2008 si 24,5% in 2009).

    Din punctul de vedere al cheltuielilor de capital, Romania nu
    sta deloc rau, avand in vedere ca ponderea totala alocata in 2009,
    adica 5,4% din PIB (peste media UE, de 4,7%), este printre primele
    din Europa – a sasea in UE si a patra in grupul noilor state member
    UE. Prin urmare, problema nu tine atat de sumele puse in joc, ci de
    eficienta cheltuirii lor, atunci cand ne referim la rezultatul
    investitiilor statului.

    Ionut Dumitru sustine, asadar, ca Guvernul va trebui sa aiba in
    vedere, inainte de toate, eliminarea risipei si prioritizarea
    atenta a investitiilor catre care sunt directionati banii.

    Cealalta prioritate, in opinia Consiliului Fiscal, este
    atragerea fondurilor europene, tinand cont ca Romania a ramas
    singura tara din UE aflata in postura de platitor net la bugetul
    Uniunii, la capitolul fondurilor post-aderare, cu un sold negativ
    de 455,9 milioane de euro pentru perioada 2007-2009. Anul trecut,
    rata de absorbtie a fondurilor europene, raportat la totalul de
    34.805 milioane de euro alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013,
    a fost de numai 9,3%.

    Chiar si daca s-ar imbunatati absorbtia fondurilor europene insa
    si s-ar reusi o reorientare a cheltuielilor de capital catre
    anumite proiecte de investitii, Ionut Dumitru considera ca singur
    statul n-ar fi capabil sa finanteze sis a administreze proiectele
    de infrastructura vizate indeobste atunci cand se vorbeste de
    investitiile publice. Ca atare, o a treia directie recomandata de
    Consiliul Fiscal este constituirea unui numar cat mai mare de
    parteneriate public-privat, ca solutie de a debloca anumite
    proiecte si de a le accelera pe altele.

    Iar in fine, toate acestea ar trebui asezate intr-un cadru de
    planificare bugetara multianuala, cu o strategie clara de
    investitii. Aceasta strategie – “pe care o asteptam de la sfarsitul
    lunii mai” – ar urma, de altfel, sa faca si obiectul evaluarii din
    partea membrilor Consiliului Fiscal, cel mai probabil dupa ce
    acestia vor analiza planul de rectificare bugetara.

    Ca institutie proaspat constituita, dupa aprobarea din luna
    iunie din partea Parlamentului, Consiliul n-a avut deocamdata
    ocazia decat sa studieze structura bugetului, felul cum au evoluat
    veniturile si cheltuielile in ultimii ani si unde anume au gresit
    (sau nu) guvernarile, din 2000 incoace, atunci cand si-au stabilit
    politica fiscala. Consiliul va oferi insa recomandarile sale atat
    actualei guvernari, cat si partidelor politice care vor dori sa
    testeze cat de realiste sunt programele lor electorale, a precizat
    Ionut Dumitru. Cat despre rezultatele evaluarii, Consiliul le va
    face publice oricum – asa cum se intampla si in alte tari unde
    functioneaza institutii analoge – indiferent daca partidele
    respective vor accepta sau nu concluziile acesteia.

  • Consiliul Fiscal: statul isi poate majora veniturile din impozitul pe avere si din taxele pe mediu

    Ca atare, ameliorarea colectarii de venituri, cruciala pentru
    consolidarea fiscala, ar trebui sa fie posibila nu numai prin
    reducerea evaziunii si a contrabandei, dar si prin eliminarea
    exceptiilor legale si cresterea incasarilor din zone insuficient
    exploatate, ca de pilda stocul de capital (averile
    contribuabililor) si exploatarea resurselor naturale, prin taxe de
    mediu si redeventele percepute companiilor energetice, apreciaza
    Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal.

    Studiile intocmite de Consiliu pun in evidenta ca Romania
    percepe un impozit pe avere care reprezinta numai 1% din PIB, fata
    de o medie de 1,9% in UE si de 2,1% in zona euro; impozite pe avere
    mai mici decat noi mai percep doar Ungaria, Slovenia si statele
    baltice, in timp ce rata maxima este in Marea Britanie (venituri
    reprezentand 5,6% din PIB) si Franta (4,5% din PIB).

    Din punctul de vedere al taxelor de mediu (energie, transport,
    poluare, exploatarea resurselor naturale), Romania se situeaza pe
    locul 25 in UE, cu o pondere a acestora de mai putin de 2% din PIB.
    Maximul de eficienta a fost atins in 1999, cand aceste venituri
    insemnau aproape 4% din PIB.

    Din punctul de vedere al fiscalitatii generale insa, raportat la
    celelalte state din UE, Romania nu este un stat care impune o
    povara fiscala mare, avand in vedere ca, de pilda, doar patru tari
    ne-o iau inainte la impozitul pe venit (Bulgaria, Cipru, Serbia si
    Cehia), releva studiile Consiliului Fiscal. Perceptia
    contribuabililor ca au de-a face cu o povara mare se explica, pe de
    o parte, prin rata inalta a impozitului pe munca (CAS ajuns in 2009
    la 31,3% din fondul de salarii, aproape de rata din 2004), iar pe
    de alta prin obisnuinta in timp cu facilitatile aduse de cota unica
    in 2005. “Dupa introducerea unui stimulent fiscal, gradul de
    conformare a contribuabilului creste pana la un punct, apoi scade
    din nou, fiindca dispare efectul de noutate. Incasarile din
    impozitul pe venit au crescut pana in 2007 si apoi s-au redus din
    2008, ceea ce inseamna ca ar fi trebuit introduse in paralel
    cresteri ale penalitatilor pentru evaziune fiscala”, afirma Ionut
    Dumitru.

    Anul trecut, veniturile bugetului general consolidat au fost de
    32,1% din PIB, raportat la o medie a UE de 42,2%, situand Romania
    pe ultimul loc in UE. Ponderea redusa a veniturilor fiscale (28%
    din PIB) situeaza Romania pe penultimul loc in UE si in grupul
    celor 10 noi state membre ale Uniunii, iar cele nefiscale,
    reprezentand incasarile obtinute de pe urma companiilor de stat,
    concesiuni, redevente pentru exploatarea resurselor naturale si
    intrarile de fonduri comunitare, au reprezentat 4,1% din PIB, ceea
    ce inseamna pentru Romania locul 23 in randul statelor UE si
    ultimul loc intre cele 10 noi state membre.

    Consiliul Fiscal, a carui componenta a fost validata de
    Parlament pentru un mandat de noua ani, are atributii consultative
    in evaluarea si monitorizarea politicilor publice si a programelor
    electorale in domeniul finantelor publice. Membrii acestuia sunt
    Ionut Dumitru (presedinte – din partea Asociatiei Romane a
    Bancilor), Lucian Liviu Albu (din partea Academiei Romane), Razvan
    Stanca (din partea BNR), Tatiana Mosteanu (din partea ASE) si
    Silviu Seitan (din partea Institutului Bancar Roman).

  • GALERIE FOTO: Cele mai importante evenimente de miercuri

  • Stepic, Raiffeisen: Creditele neperformante incep sa scada abia la anul; extinderea zonei euro se amana

    “Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei
    creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului
    viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa
    fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va
    inceta sa mai creasca”, a declarat Stepic, intr-un interviu pentru
    cotidianul german Handelsblatt.

    “In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul
    meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat
    o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est”, a
    adaugat seful Raiffeisen International.

    Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de
    1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si
    obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea
    grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de
    euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).

    Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic
    Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a
    anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa
    scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in
    special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de
    lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue.
    Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul
    bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.

    EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA

    In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si
    marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul
    fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ
    sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a
    adaugat Herbert Stepic. “Cele mai multe tari din zona trebuie acum
    sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro
    nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice”, a
    conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in
    acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a
    fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o
    stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de
    manevra pentru politica monetara proprie – asa incat, daca un
    guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de
    Est, “exista alternativa la statutul de membru al zonei euro”.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la
    randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in
    2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului
    bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui
    rediscutata.

    In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre
    o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic
    apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau
    Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul
    Europei “sunt probleme” din acest punct de vedere, in speta in
    Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau
    Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii
    prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen
    International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia,
    exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor
    beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva
    economica a Europei.

  • BNR: tinta de inflatie s-a modificat, obiectivul de adoptare a euro in 2015 ar putea fi rediscutat

    “Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
    specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
    Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
    ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
    acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
    neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.

    Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
    alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
    urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
    nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).

    BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
    3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
    a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
    an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

    In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
    posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
    rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
    “Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
    evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
    la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
    peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
    eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
    datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
    stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
    varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
    euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
    34% din PIB.

    Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
    prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
    afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
    bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
    buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
    un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
    ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
    soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
    comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
    cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
    consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.

    Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
    Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
    nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
    considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
    concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
    discutam”.

    In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
    din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
    disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
    langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
    anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
    declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
    fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
    nivelul dinainte de reducerea cu 25%.

    Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
    “atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
    provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
    puternica”.

  • BERD, la al treilea credit acordat in acest an unei banci din Romania

    Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a anuntat joi
    un credit de 20 de milioane de euro pentru Millennium Bank Romania,
    destinata finantarii intreprinderilor mici si mijlocii, in speta
    pentru proiecte de investitii pe termen mediu si acordarea de
    imprumuturi pe termen scurt, incluzand credite pentru capital de
    lucru si facilitati de tipul descoperirii de cont. Linia de credit
    pentru Millennium Bank, parte a grupului financiar portughez
    Millennium bcp, urmeaza sa fie completata cu granturi de la UE,
    inclusiv fonduri destinate asistentei tehnice pentru facilitatea
    specifica de finantare UE/BERD pentru IMM.

    La sfarsitul lui iulie, BERD a acordat BRD – Groupe Societe
    Generale o linie de credit de 50 de milioane de euro destinata
    finantarilor pe termen scurt, mediu si lung pentru IMM si
    corporatii, in cadrul unui acord mai cuprinzator intre institutia
    europeana si filialele Societe Generale din Europa de Est. In
    total, BERD a acordat pana acum BRD pachete de finantare de peste
    121 de milioane de euro.

    Primul imprumut oferit anul acesta de institutia europeana a
    fost cel acordat la sfarsitul lui martie Bancii Comerciale Romane,
    in valoare de 10 milioane de euro, tot pentru companii, respectiv
    pentru cresterea eficientei energetice a acestora. Imprumutul a
    suplimentat o linie de credit similara de 20 de milioane de euro
    initiata in 2008. In virtutea acesteia, BCR a finantat 14 proiecte
    de eficienta energetica, permitand companiilor cliente sa-si reduca
    facturile la utilitati.

    In 2009, BERD a imprumutat BCR cu 100 de milioane de euro,
    pentru finantarea companiilor cu cel mult 249 de salariati si cifre
    de afaceri de pana la 50 de milioane de euro. In afara de acesta
    insa, pe parcursul anului trecut, toate imprumuturile acordate de
    BERD in Romania au vizat direct fie companii (Petrom, Kaufland,
    Lafarge Ciment, producatorul de hartie Pehart Tec, centrala de la
    Turceni), fie proiecte de infrastructura initiate de autoritati
    locale. Valoarea finantarilor in 2009 a fost de 721 de milioane de
    euro.

    De la inceputul activitatii in Romania, BERD a angajat credite
    de 4,7 miliarde de euro pentru 267 de proiecte in valoare totala de
    12,9 miliarde de euro, 75% din imprumuturi fiind directionate catre
    sectorul privat.