BusinessMagazin

Tag: europene

  • Lipsă de coerenţă şi transparenţă în Ministerul Energiei

    Reprezentanţii autorităţilor române au primit clarificări de la cele două instituţii europene cu privire la rolul Comisiei în analiza modificărilor propuse de proiectul de ordonanţă de urgenţă care redimensionează schema de susţinere a producţiei de energie din surse regenerabile. O aprobare a Comisiei presupune însă o procedură oficială, în care se prezintă documente, cifre, explicaţii şi se finalizează cu un aviz scris şi dat apoi publicităţii. Drept urmare, RWEA consideră că declaraţiile oficiale care susţin ‘unda verde’ a Comisiei Europene pentru a promova ordonanţa de urgenţă sunt hazardate şi provoacă dezinformare.

    În cadrul discuţiilor cu RWEA, reprezentanţii Directoratului General Energie şi ai Directoratului General Concurenţă au subliniat necesitatea notificării Comisiei Europene despre noul proiect de OUG, făcut public  la începutul lunii aprilie, pentru ca forurile europene să poată analiza în cunoştinţă de cauză impactul acestor modificari legislative.

     Analiza de impact ar urma să se desfăşoare pe două teme distincte: una ce se referă la schema de sprijin pe bază de certificate verzi şi cealaltă privind scutirea marilor consumatori de la plata unei părţi a certificatelor verzi. Legat de schema de sprijin, România trebuie să trimită la Bruxelles calcule care să argumenteze soluţia amânării unui număr de certificate şi să explice cum se va face recuperarea acestora, la ce valoare şi cum va afecta acest mecanism întreaga piaţă de energie. Proiectul de OUG iniţiat de minister prevede, în cazul producătorilor de energie eoliană, amânarea unui certificat verde pe o perioadă de trei ani şi jumătate.

     Totodată, autorităţile de la Bucureşti vor trebui să aducă lămuriri în faţa oficialilor europeni în privinţa discriminării pe care o va crea noul OUG, dat fiind că amânarea unui număr de certificate verzi se aplică doar tehnologiilor eoliană, fotovoltaică şi microhidrocentralelor noi, nu şi biomasei şi microhidrocentralelor retehnologizate.

    Producătorii de energie eoliană s-au arătat dispuşi să dialogheze cu guvernul, însă până la acest moment nu au fost posibile discuţii serioase, iar oficialii de resort nu au ţinut cont de propunerile scrise ale industriei.

  • Preşedintele BCE: UE are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană

     “Europa are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană, în aceeaşi măsură în care Marea Britanie are nevoie de o Europa mai britanică”, a afirmat Draghi într-un discurs susţinut în City of London, relatează The Guardian.

    El a spus că nu vrea să se amestece într-o dezbatere internă, dar a dorit să reamintească finanţiştilor “interconectarea profundă” dintre Marea Britanie şi Europa.

    “Cu astfel de legături profunde, Marea Britanie şi zona euro au un interes comun, şi anume stabilitatea funcţionării sistemului economic, în particular a pieţelor financiare”, a arătat şeful BCE.

    Draghi a reamintit că toate băncile mari din zona euro au filiale importante în City, în timp ce băncile britanice sunt jucători majori pe pieţele financiare din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summitul UE: Liderii statelor europene doresc un acord privind schimbul de informaţii fiscale până la sfârşitul anului

     “Există un consens pentru revizuirea directivei” în sensul extinderii schimului automat de informaţii la depozitele bancare. “Consiliul European cere adoptarea modificărilor până la sfârşitul anului”, a spus Van Rompuy.

    “Este un pas înainte”, a declarat cancelarul Germaniei, Angela Merkel.

    “Începând din iunie, Europa va face eforturi pentru facilitarea schimbului automat de informaţii”, a comentat preşedintele Franţei, François Hollande.

    “Negocieri cu terţe ţări precum Elveţia vor începe cât mai curând pentru aplicarea unor măsuri similare”, se arată în declaraţia adoptată la finalul summitului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru discuţii despre evaziunea fiscală şi energie

     După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE, transmite BBC.

    Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

    O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

    Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei “liste negre” a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.rop

  • Elena Băsescu: Autorităţile române să elaboreze un cod de conduită pentru mass-media

     Ea a luat marţi cuvântul în dezbaterea referitoare la adoptarea rezoluţiei PE privind libertatea mass-media, bazată pe un raport elaborat de europarlamentarul PNL Renate Weber.

    Elena Băsescu a arătat că susţine raportul Weber deoarece consideră şi ea că “defăimarea nu ar trebui incriminată în Statele Membre” ale UE, dar şi că trebuie elaborate standarde profesionale şi coduri etice la nivel naţional pentru jurnalişti.

    “O mass-media independentă trebuie să fie imparţială şi obiectivă, să respecte viaţa privată a oamenilor şi să facă diferenţa între fapte şi opinii atunci când informează. Salut prevederile raportului conform cărora ar trebui elaborate standarde profesionale şi coduri etice la nivel naţional. Ultimul Raport MCV constată presiunile pe care o parte a mass-mediei le face asupra actului de justiţie în România. De aceea, aş dori să solicit autorităţilor din România să elaboreze un Cod de Conduită aşa cum recomandă ultimul Raport MCV”, a afirmat Elena Băsescu.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • În timp de Europa se zbate în criză, autorităţile de la Bruxelles au alte griji. Ce au interzis în restaurante?

    Din 2014 uleiul de măsline trebuie prezentat pe o masă de restaurant doar într-o sticlă ambalată în fabrică şi prevăzută cu un dispozitiv antipicurare şi care previne reumplerea, sticlă etichetată conform standardelor industriale europene. Recipientele care pot fi umplute, dar şi cumpărarea uleiului produs artizanal, în mici afaceri de familie, vor fi interzise.

    Criticul culinar Sam Clark, proprietar al unui restaurant londonez, spune că nu va renunţa nici la furnizorul său din Spania şi nici la modalitatea tradiţională de servire a uleiului. El crede că măsura ar putea afecta activitatea micilor fermieri şi va accelera dispariţia modurilor tradiţionale de producere şi vânzare a hranei, totul în favoarea marilor producători industriali.

    Comisia Europeană pune interdicţia pe seama igienei şi a nevoii de a proteja “imaginea uleiului de măsline” şi invocă nevoia oamenilor de a fi informaţi. “Consumatorii nu sunt proşti, ei sunt primii care îşi dau seama când sunt înşelaţi”, replică Sam Clark.

    “Este 1 aprilie?”, a întrebat retoric Martin Callanan, parlamentar european. “Commisia nu are ceva mai bun de făcut, cu un euro în criză, o încredere la pământ şi o economie care abia se târăşte, decăt să se ocupe de sticlele de ulei?  Ar trebui să caute moduri de a reduce ambalajele inutile”, a adăugat Callanan.

  • Renault: Fabricile din România şi Maroc devin competitive în privinţa costurilor de producţie

     Renault estimează pentru acest an o contracţie a pieţei auto europene de 5%, a afirmat Tavares, într-o conferinţă de presă la Istanbul. Evoluţia pieţei europene se va îmbunătăţi după declinul de 10% din primele trei luni ale anului, a adăugat el, citat de Bloomberg.

    Grupul francez a anunţat, în februarie, că vizează livrări în creştere în acest an, susţinute de varianta îmbunătăţită a modelului Clio şi de Dacia Logan, după o scădere de 6,3% anul trecut, la 2,55 milioane de autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. Producătorul auto anticipa la momentul respectiv o contracţie de cel puţin 3% în Europa şi un avans de 3% la nivel global.

    Renault introduce mai multe modele în acest an, a spus directorul operaţional. Grupul îşi creşte portofoliul prin relansarea mărcii de maşini sport Alpine şi dezvoltarea Initiale Paris într-un brand de lux. Initiale va intra pe piaţă “într-un interval de 10-15 ani”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţă ZF: Grapini crede că numărul IMM-urilor trebuie să crească de trei ori şi să ajungă la media din UE

     “Pentru o dezvoltare într-o economie sustenabilă trebuie să ajungem şi noi la media UE privind ponderea IMM-urilor la o mie de locuitori. În România sunt acum 20 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, iar în Uniunea Europeană media este de 61 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Trebuie să ajungem la media UE pentru că orice economie trebuie să aibă drept coloană vertebrală IMM-urile”, a declarat miercuri ministrul delegat pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar.

    Ea a menţionat că nu crede în statistici, dar că acestea trebuie să luate atare, în lipsa altora. Cu toate acestea, a prezentat mai multe date statistice privind IMM-urile din România.

    Astfel, diferenţa dintre numărul înmatriculărilor noi de firme mici şi mijlocii şi cel al radierilor era de minus 9.000 în decembrie 2012, în scădere de la minus 175.800 la finalul anului 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: 60% dintre români cred că ţara noastră e privită prost în Uniunea Europeană

     Astfel, 12% din respondenţi s-au declarat foarte optimişti cu privire la viitorul UE, 34% fiind pesimişti, iar 50% au indicat că au o imagine pozitivă a Uniunii. Aceasta e percepută negativ de 26% din români, în timp ce 21% au o percepţie neutră.

    De asemenea, 74% din români consideră că e un lucru bun că România este membră UE, iar numai 22% consideră că este o realitate negativă. Circa două treimi (65%) consideră că România beneficiază de pe urma aderării la UE, iar 33% sunt de părere că ţara noastră nu iese în avantaj datorită aderării.

    Pe de altă parte, nu mai puţin de 60% din români sunt de părere că România are o imagine negativă în UE (42% au indicat că e vorba de o imagine proastă şi 18% de o imagine foarte proastă), 38% considerând că ţara noastră e în general “bine privită” în cadrul Uniunii. Numai 1% din respondenţi au spus că România e văzută foarte bine în UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Avertisment Bundesbank: Ţările europene să nu înlocuiască reformele cu stimularea economică

     De asemenea, Weidmann a reluat criticile privind eşecul Franţei de a-şi respecta ţintele de deficit bugetar, afirmând că a doua mare economie a zonei euro are un rol cheie în menţinerea credibilităţii eforturilor de consolidare bugetară din uniunea monetară.

    “Şomajul în rândul tinerilor în unele ţări este într-adevăr dramatic. Programele economice şi de cheltuieli pe termen scurt, precum şi o datorie mai mare pentru generaţiile următoare nu creează locurile de muncă sustenabile de care este nevoie urgent”, a declarat Weidmann pentru cotidianul Westdeutsche Allgemeine Zeitung, scrie CNBC.

    În contextul numărului ridicat de pesoane fără loc de muncă din ţări precum Spania şi Italia, mulţi lideri politici europeni încep să vadă şomajul drept o criză în sine şi mai puţin ca pe un aspect care se va rezolva odată cu îmbunătăţirea situaţiei economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro