Tag: atragere

  • Goana după terenuri – agricultura va atrage cele mai multe investiţii în 2014, în România

    Dintre domeniile de interes de anul viitor, agricultura va atrage cele mai multe investiţii, însă procentul nu poate fi estimat. “Principalul argument pentru agricultură este interesul major al fondurilor de investiţii străine pentru cumpărarea de terenuri şi ferme, dar şi pentru cultivarea şi operarea acestora. Terenul din România prezintă avantaje majore pentru investitori, datorită faptului că există suprafeţe foarte mari de teren care pot fi încadrate în zona de culturi bio, fapt ce ridică preţul produsului final”, explică Bogdan Badea, Managing Director Accace în România.

    IT-ul rămâne şi el un domeniu de interes, datorită creşterii cererii de aplicaţii sau dezvoltării de programe, unde România este privită ca una dintre cele mai mature pieţe pentru externalizare. Nu în ultimul rând, un domeniu care a atras şi atrage în continuare companii este cel al centrelor de externalizare, cu un potenţial foarte mare. Deosebirea faţă de primele două domenii menţionate este aceea că generează venituri mai mici pentru economie, însă are avantajul de a crea cele mai multe locuri de muncă.

    În plus, trebuie menţionat faptul că unul dintre factorii care au atras companiile în ultima perioadă, dar care de multe ori trece neobservat, este chiar dezvoltarea pieţei locale de  externalizare. Motivul este simplu: furnizorii de servicii de externalizare vin în sprijinul companiilor şi, implicit, în sprijinul investitorilor, prin raportul avantajos calitate – preţ al serviciilor prestate, simplificând procesele interne şi crescând încrederea investitorului în piaţa locală, prin diminuarea impactului negativ al impredictibilităţii fiscale şi preluarea poverii administrative.

    Este România pregătită pentru investitorii străini? Analizând nivelul de pregătire al României în ceea ce priveşte investiţiile străine, descoperim o serie de avantaje şi dezavantaje pe care ţara noastră le prezintă. Avantajele României faţă de ţările din regiune rămân în continuare forţa de muncă şi costurile operaţionale scăzute, în timp ce punctele slabe sunt reprezentate de birocraţie, pe care investitorii o percep ca fiind excesivă, şi lipsa predictibilităţii fiscale. “Forţa de muncă este privită din două perspective: în primul rând vorbim de costul mai redus faţă de ţările din regiune, apoi de o pregătire mai bună atât în ceea ce priveşte limbile străine, cât şi expertiza pe zona de IT.

    Pe de altă parte, schimbările dese ale legislaţiei fiscale sperie mulţi investitori. Avem, desigur, clienţi care au fost nevoiţi să îşi schimbe strategia din România din cauza modificărilor fiscale neaşteptate, însă în final contează cum venim noi în întâmpinarea acestora, ce soluţii le oferim pentru a continua să investească în piaţa locală”, a explicat Bogdan Badea.

    De altfel, lipsa predictabilităţii în zona legislativă şi cea fiscală se numără printre principalele riscuri în ceea ce priveşte investiţiile în România, iar în anumite domenii, cum ar fi IT-ul, se poate vorbi şi despre dificultăţi în a găsi forţă de muncă specializată. Cu toate acestea, printre cei mai activi investitori în România se numără fondurile de investiţii şi companiile din Europa de Vest, însă nu există o segmentare clară a domeniilor de care aceştia sunt interesaţi.

    Accace oferă servicii prin intermediul birourilor din România, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Ucraina şi Marea Britanie, precum şi în alte 12 ţări prin partenerii săi stabili, respectiv în Austria, Brazilia, Bulgaria, Croaţia, China, India, Luxemburg, Olanda, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA.  Compania are o cifră de afaceri anuală de peste 9 milioane de euro.
     

  • Cum arată destinaţia ideală pentru sărbătorile de iarnă

    Candelabre luminoase, globuri uriaşe roşii, stele şi comete, aripi de înger se aprind în fiecare seară din luna decembrie pe cele mai importante străzi din Viena, oraş renumit pentru atmosfera de sărbătoare. Cele aproximativ 40 de artere de cumpărături din Viena sunt luminate cu becuri LED pentru care Primăria a investit circa 4,5 milioane de euro.

    O altă atracţie o reprezintă a Capitalei austriece o reprezintă târgurile de Crăciun scăldate în lumină,  miros de vin fiert şi castane prăjite, apreciate deopotrivă de turişti şi localnici. Decoraţiuni fabricate manual şi dulciuri precum “lebkuchen” (turta dulce) pot fi cumpărate de la sutele de căsuţe în care comercianţii îşi expun marfa.

    Cel mai mare târg din Viena, numit Wiener Adventzauber, se află în faţa Primăriei şi atrage peste 3 milioane de vizitatori anual, din care 500.000 din străinătate. Pieţe tradiţionale în stil vechi sunt şi în pieţele Freyung şi Am Hof. Romanticii sunt atraşi de pieţele aflate în apropierea palatelor Schönbrunn, Belvedere şi Wilhelminenberg. Cei pasionaţi de design nu trebuie să rateze pieţele temporare din apropierea muzeelor Quartier şi Looshaus din centrul oraşului.

  • Ucraina, perla coroanei euroasiatice a ţarului Putin, prinsă între est şi vest

    Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

    Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

    Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina – cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia – ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

    Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere – gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

    Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.

  • Şeful îmbuteliatorului Coca-Cola, despre politica monetară şi investiţii

    ŞASE SUNT ŢĂRILE SPRE CARE PLEACĂ CAPPY PULPY, produs în fabrica de la Ploieşti a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul băuturii. Linia de producţie a fost recent inaugurată, în urma unei investiţii de 22 de milioane de euro, iar la evenimentul ce a marcat acest moment au participat Dimitris Lois, CEO al Coca-Cola HBC, şi Muhtar Kent, CEO al Coca-Cola.

    „Afacerea de aici are un impact nu numai în România, ci şi la nivelul regiunii, jucând un rol foarte important în cadrul grupului Coca-Cola HBC, cu activităţi în 28 de ţări. În rândul acestora, ţara se menţine în top cinci„, spune Stephane Batoux, CEO-ul Coca-Cola HBC România. Batoux spune că în jur de 40% din producţia liniei ar putea fi exportată, dar că aceast procent poate fi influenţat de diverşi factori, între care se numără evoluţia consumului, care diferă de la o piaţă la alta.

    EFECTUL NOII LINII DE PRODUCŢIE S-A FĂCUT SIMŢIT IMEDIAT DUPĂ INAUGURARE, printr-o creştere de câteva procente a vânzărilor în segmentul băuturilor de tip juice în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, vânzările companiei pe plan local au scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu un procent de două cifre (low double digit), conform datelor din ultimul raport al companiei-mamă, din Grecia.

    Reducerea volumelor a fost pusă pe seama mediului macroeconomic nefavorabil şi a presiunilor promoţiilor competitorilor. Anul trecut, îmbuteliatorul a bifat un plus de 1% al volumelor, după ce în 2011 şi 2010 vânzările fuseseră mai mici cu circa 3%. Astfel, îmbuteliatorul mărcilor Coca-Cola, Fanta, Sprite şi Cappy şi-a crescut anul trecut cifra de afaceri cu 6%, ajungând la 435 de milioane de euro, iar profitul s-a plasat la 33 de milioane de euro.

    Rezultatele din primele nouă luni ale lui 2013 nu sunt în rând cu aşteptările lui Stephane Batoux: „Scăderea vânzărilor a fost neaşteptată, eram mai optimişti„. El nu a dorit să spună ce fel de măsuri a luat pentru a contracara scăderea vânzărilor, dar a punctat că rapoartele sunt urmărite cu atenţie sporită.

    „Când discutăm despre rezultate trebuie să luăm în considerare contextul.„ Batoux spune că, în ciuda creşterii PIB-ului, indexul consumului privat a rămas stabil şi veniturile consumatorului disponibile în primele două trimestre ale anului au scăzut cu 1,6% faţă de perioada similară din 2012. „Este cinstit să luăm în considerare şi aceste elemente, care se reflectă în vânzări. Sunt însă optimist pentru că ne-am crescut cota de piaţă, în volum şi valoare„, susţine Batoux.

    Declinul pieţei a fost mai rapid decât scăderea vânzărilor CCHBC; cu alte cuvinte, compania a muşcat din cota de piaţă a competitorilor săi, între care cei mai puternici sunt QAB (cifră de afaceri de 142 de milioane de euro în 2012, cu mărci precum Pepsi, Prigat, Lipton), Romaqua (cifră de afaceri de 135 de milioane de euro în 2012, cu Borsec, Giusto sau Aquatique), Tymbark (cifră de afaceri de 63 de milioane de euro în 2012, cu Tymbark şi Tedi) şi European Drinks (cu mărci ca Frutti Fresh).

    IN AL TREILEA TRIMESTRU AM CRESCUT CU O RATĂ MAI MARE DECÂT ÎN PRIMELE DOUĂ TRIMESTRE„, adaugă Batoux. Şeful îmbuteliatorului local al Coca-Cola spune că în acest moment cel mai dinamic segment este al juice-urilor, care a crescut cu un procent de două cifre, după lansarea noii linii Cappy Pulpy. „În al treilea trimestru am crescut cu 32% şi vânzările de Coca-Cola Zero„, mai spune el.
     

  • Violenţa verbală şi fizică, abuzul emoţional, excluderea copiilor, asociate fenomenului “bullying”

     Asociaţia Telefonul Copilului a lansat joi proiectul “Bullying – de la hărţuirea verbală la hărţuirea fizică în rândul copiilor”, prin care îşi propune să tragă un semnal de alarmă cu privire la existenţa acestui fenomen, dar şi a metodelor de combatere.

    În perioada octombrie 2011 – octombrie 2013, Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat 2.907 cazuri de bullying în România, 45,72 la sută din cazuri vizând violenţa fizică, 22,86 la sută violenţa verbală, 15,24 la sută abuzul emoţional şi 14,28 la sută abuzul relaţional.

    “Printre efectele fenomenului bullying s-au înregistrat: depresii şi tulburări de comportament (33,15 la sută), excludere şi dificultate în relaţionare (procentaj de 29,78 la sută), gânduri suicidale (15,17 la sutp), frică şi anxietate (12,92 la sută), criză de identitate şi singurătate (4,49 la sută). Cele mai multe cazuri au fost înregistrate din regiunea Muntenia (26,66 la sută), urmată de Oltenia (19,05 la sută), Moldova (17,14 la sută), Transilvania (2,86 la sută), Bucureşti (2,86 la sută), Dobrogea (1,91 la sută), necunoscut (29.52 la sută)”, arată Asociaţia Telefonul Copilului, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • Marile bănci din SUA ar putea taxa deponenţii, în loc să le plătească dobândă

     Deponenţii din SUA trebuie să accepte în prezent dobânzi apropiate de zero, dar situaţia în care vor fi nevoiţi să plătească pentru a-şi ţine banii la bancă ar fi una neobişnuită, scrie Financial Times.

    Avertismentul şefilor marilor bănci din SUA evidenţiază pericolele unei strategii de care Fed s-ar putea folosi pentru a atenua impactul unei eventuale reduceri a programului de achiziţii de obligaţiuni, în valoare dee 85 de miliarde de dolari lunar. Programul Fed introduce lichidităţi semnificative în sistemul financiar şi a susţinut pieţele de capital la nivel global în ultimii ani.

    Transcriptul şedinţei din octombrie a Fed, publicat săptămâna trecută, arată că banca centrală se îndreaptă către o reducere a achiziţiilor de obligaţiuni în lunile următoare, posibil chiar din decembrie. Fed vrea să găsească o altă modalitate de a sprijini economia. Cei mai mulţi dintre oficialii prezenţi la şedinţă au considerat scăderea dobânzilor la dezpozitele constituite de bănci la Fed drept o opţiune care merită analizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 2Parale: Peste 1 milion de click-uri şi 9.000 de vânzări în primele ore de Black Friday

    Vânzările magazinelor online au intrat pe un trend ascendent încă de joi şi au explodat  în primele ore ale zilei de vineri, odată cu afişarea primelor promoţii. În numai 12 ore, advertiserii din 2Parale au vândut de 7 ori mai mult decât în ziua anterioară, de joi. Despre evoluţia vânzărilor de la momentul ştirilor de seară puteţi citi mai multe aici.

    Cele mai cumpărate produse au fost cele IT&C, de la tablete şi laptop-uri la memorii, şi electronicele, în contextul în care cele mai multe magazine cu reduceri au fost din acest domeniu. Cărţile au înregistrat însă una dintre cele mai spectaculoase creşteri. În topul preferinţelor de Black Friday sunt şi hainele şi încălţămintea, multe magazine online de fashion pregătind cele mai atractive promoţii pentru vinerea de 29 noiembrie.

    Anul acesta, campania de Black Friday a atras interesul unui număr mai mare de comercianţi online, numai în 2Parale fiind peste 100 de magazine online cu oferte speciale, de la electronice şi electrocasnice la fashion, cosmetice, cărţi, produse home&deco, asigurări şi chiar alimente. 
    În 2012, prin 2Parale, cea mai mare reţea de afiliere din România, s-au înregistrat de 15 ori mai multe vânzări de Black Friday decât într-o zi obişnuită de vineri. Cele peste 200 de magazine online din 2Parale au atras într-o singură zi 9.477 de comenzi,  în valoare de 3,2 milioane de lei (fără TVA).
    Lista completă a magazinelor online cu oferte de Black Friday 2013 este disponibilă pe www.2parale.ro/home/blackfriday.

    Despre 2Parale

    2Parale este prima şi cea mai mare reţea de afiliere din România şi Bulgaria, iar Divizia de PPC (fondată şi condusă de Cristian Ignat – unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti şi traineri români Google AdWords) este agenţie Platinum Google Engage. 2Parale e singura reţea de marketing afiliat membră a IAB România.

    Portofoliul 2Parale include peste 290 de campanii (printre care se numără Avon România, Elefant, OTP Bank, Provident, evoMAG, Fashion Days, RCA-ieftin.ro, F64, Miniprix şi TinaR) şi mai bine de 28.600 de afiliaţi, care au livrat 93 de milioane de click-uri şi au generat advertiserilor vânzări de peste 68 de milioane de lei (fără TVA). Conversiile generate prin 2Parale sunt publicate si pot fi accesate in in timp real.


    Pentru informaţii suplimentare, vă rog să ma contactaţi:
    Roxana Ivan, 2Parale, telefon: 0743.034500, e-mail: roxana.ivan@2parale.ro
     

  • Primul an în care transportatorii revăd semnul plus

    CEI CARE AU AVUT AFACERI STABILE ÎN TRANSPORTURI ÎN ANII ANTERIORI AU ÎNREGISTRAT ÎN 2013 O PROFITABILITATE MAI RIDICATĂ COMPARATIV CU ANII PRECEDENŢI. În cazul firmelor medii, profitul ori s-a păstrat, ori a scăzut, arată analizele Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI). „Sunt câteva nuanţe de la caz la caz. Sunt firme care au intrat în insolvenţă sau faliment din motive legate direct de activitatea lor de transport – costuri care nu mai puteau fi acoperite, posturi neacoperite de personal şi de la caz la caz au fost explicaţii care au ţinut de incapacitatea de a gestiona criza.

    Au fost şi situaţii care au ţinut de implicarea lor şi în alt tip de afaceri, cum sunt cele imobiliare. Un faliment din imobiliare a determinat un efect de domino„, explică Daniel Mazilu, preşedintele ARTRI. El estimează că în 2013 vedem o reducere a numărului insolvenţelor. „Companiile au învăţat deja din experienţele trecute şi s-au relocat pe trasee mai scurte pentru a evita costuri mai mari cu personalul şi au ieşit din insolvenţă. Anii 2009-2010 au fost cei de tranzit după criza din 2008. Este posibil ca anul 2010 spre 2011 să fi fost cel cu cele mai multe insolvenţe în transporturi„, a subliniat Daniel Mazilu.

    Dan Cîrjaliu, directorul general al Mercur Internaţional, o firmă de transport din Caraş-Severin care are o flotă de circa 40 de camioane, spune că singura modalitate ca o companie de transport să poată obţine profit este să ocupe integral capacitatea de transport a unui camion: „Nu putem umbla la tarife deoarece riscăm să pierdem clienţi, dar putem umbla la gradul de încărcare a camionului. Dacă nu am face acest lucru nu am reuşi nici măcar să plătim leasingul pentu camioane„. Compania transportă din România către Irlanda şi Marea Britanie, iar pe această rută poate prelua marfă şi din alte ţări, asigurându-i venituri suplimentare. 

    Tot în căutarea unor venituri suplimentare se află şi edy Internaţional Spedition, care până anul trecut a deţinut titlul de cel mai mare transportator şi a trimis 40% din flota de 280 de camioane pe transporturi internaţionale, procentul crescând constant în acest an, în condiţiile în care la începutul anului compania derula doar transporturi interne. Potrivit unor surse apropiate companiei, creşterea flotei ce realizează transporturi internaţionale vine în contextul în care este nevoie de mai puţine camioane pe intern odată cu încheierea sezonului de vară. Înainte de a intra în insolvenţă, în vara anului trecut, 75-80% din transporturile efectuate de edy erau internaţionale.

    Pe plan intern compania nu a pierdut niciun client, printre cei mai importanţi numărându-se în continuare SABMiller şi Coca-Cola, companii care însă au volume mai mari pe timpul verii şi mai mici în sezonul rece. Numărul de kilometri parcurşi de cele 280 de camioane ale transportatorului din Deva a crescut de şase ori de la începutul anului, astfel că în iulie anul acesta flota companiei a parcurs 2 milioane de kilometri, respectiv în jur de 7.200 de kilometri pentru fiecare camion.

  • Un artist roman, apreciat in SUA pentru opere sale de arta realizate prin tehnologia imprimarii 3D, a atras atentia Ford

     Cei care vor “sa vada viitorul” trebuie sa mearga in studioul lui Ioan Florea din Shelbyville Lake, Illinois, scriu jurnalistii de la The Huffington Post, potrivit Mediafax.

    Potrivit acestora, Ioan Florea a prelucrat modelul unui Ford Torino din 1971 cu ajutorul unei imprimante 3D si a nanomaterialelor, in care a “incapsulat” automobilul.

    Ioan Florea a declarat ca foloseste o imprimanta 3D care nu costa mult, insa metoda lui de printare este unica datorita “procesului de transfer”.

    Procesul de creare a unei opere de arta incepe cu printarea in 3D a materialelor plastice, pe care le foloseste ca prototipuri. Acestea sunt ulterior transformate in mulaje din rasina care, cu ajutorul nanometalelor – de la carbonat de calciu la dioxid de titan -, sunt transformate in sculpturi masive. Printre lucrarile lui Ioan Florea se numara si o caruta cu coviltir din secolul al XIX-lea.

    Folosind aceeasi metoda de printare 3D, Ioan Florea a recreat Cilindrul lui Cir, un artefact babilonian descoperit in Ninive si datand din anul 538 i.e.n., descris drept “prima carta a drepturilor omului”. Pe cilindrul in versiune marita, artistul a inscriptionat textul Declaratiei universale a drepturilor omului.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro