KGHM, cel mai mare producător de cupru al Poloniei, va investi cel mult patru miliarde de dolari în mina Sierra Gorda din Chile dacă situaţia de pe pieţe nu se schimbă până când proiectul este finalizat, faţă de trei miliarde de dolari cât prevedea planul iniţial, a declarat Herbert Wirth, directorul executiv al companiei. Proiectul ar urma să fie finalizat în următoarele 13 luni. Potrivit estimărilor preliminare, profitul net al KGHM pentru anul trecut a fost de 4.744 miliarde zloţi (1,1 miliarde euro). Directorul KGHM spune că rezultatul final ar putea fi chiar mai mare.
Tag: companie
-
Horia Chiţu, IT Smart Distribution: Venituri de 8 mil. euro în opt luni
“În 2012, IT Smart Distribution şi-a îndeplinit toate obiectivele strategice: o reţea naţională de reselleri IT, un portofoliu de furnizori de brand A, o echipă completă de profesionişti şi o cifră de afaceri de 8 milioane de euro”, a declarat Horia Chiţu, directorul executiv al companiei, care a condus anterior distribuitorul Scop Computers.
Din totatul cifrei de afaceri, circa 85% provine din produse hardware, iar restul din produse software şi licente. În lunile mai-decembrie, compania a procesat peste 10.000 de comenzi.
“Realizarea cifrei de afaceri în 2012 se datorează în principal calităţii partenerilor noşri. Chiar dacă obiectivul principal nu a fost profitul, am reuşit să trecem pe plus după numai patru luni de activitate. Începând din acest an, vom avea şi obiectiv de profit”, a mai spus Chiţu.IT Smart Distribution fost înfiinţată în luna aprilie a anului trecut şi distribuie în prezent produse APC, Epson, HP, Kyocera şi copiatoare Toshiba. Pentru acest an, distribuitorul are în plan să completeze portofoliul cu patru noi branduri şi aşteaptă afaceri de 18 milioane de euro.
-
Ce este Unifarm, compania pe care Ministerul Sănătăţii vrea să o recapitalizeze anul acesta
O flotă compusă din două maşini autoutilitare de transport marfa, achiziţionate în anii 2005-2006, şi depozite situate în Bucureşti (str. Aviator Ştefan Sănătescu) cu peste 4.000 mp spaţii de depozitare, formează Unifarm, distribuitorul deţinut de Ministerul Sănătăţii. Compania lucrează cu 53 producători, importatori şi distribuitori, pentru produse precum cele farmaceutice (oncologie, hematologie, cardiologie), seruri şi vaccinuri, produse parafarmaceutice, produse tehnico-medicale, aparatură şi echipamente sanitare, reactivi, arată datele oferite de Adrian Ionel, directorul general al Companiei Naţionale Unifarm SA. Ministerul Sănătăţii are în subordine două companii, Antibiotice Iaşi şi Unifarm, iar ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat ieri că instituţia va opera o majorare de capital de 2 mil. euro la aceste două companii. Potrivit ministrului, cea mai mare sumă va merge probabil la Unifarm. Unifarm livrează cu prioritate către sistemul public de sănătate (spitale) dar şi către farmacii. Compania Naţională Unifarm S.A. a fost înfiinţată în 1935, purtând de-a lungul timpului diverse denumiri, arată datele oferite de Adrian Ionel.
-
Operatorul aerian Air France îşi reorganizează activitatea prin lansarea noii companii regionale HOP!
Începând cu 31 martie 2013, HOP! va opera 530 de zboruri zilnice către 136 de destinaţii din Franţa şi Europa, cu tarife începând de la 55 euro per segment. HOP! va deţine o flotă modernă de 98 de aeronave de 48 până la o sută de locuri.
Zborurile operate de către HOP! se adaptează noii strategii a grupului Air France. În cadrul planului Transform 2015, grupul a restructurat operaţiunile sale pe rute medii şi scurte, ce înregistrau pierderi, în trei zone complementare de activitate: Air France, HOP! şi Transavia France. Activitatea Air France pe curse medii şi scurte include zboruri operate din Paris Charles de Gaulle, pe rute cu un procentaj mare de călători business către destinaţii din Franţa şi Europa, precum şi zboruri din bazele regionale Marsilia, Toulouse şi Nisa. Începând cu vara 2013, HOP! va opera zboruri în reţeaua internă din Franţa, din Paris Orly, precum şi de pe terminalul din Paris Charles de Gaulle, în colaborare cu Air France. Pe segmentul turistic, ce este în creştere, Transavia France va opera zboruri către destinaţii europene de la Paris Orly, precum şi bazele regionale din Franţa.
Compania Air France a lansat, începând cu primăvara anului trecut, bazele operaţionale din Marsilia, Toulouse şi Nisa, de unde deserveşte 23 de rute internaţionale, în încercarea de a stăvili ofensiva competitorilor low-cost, extrem de agresivi în oraşele din sudul Hexagonului. Compania va reduce totodată investiţiile de la şase miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai cinci miliarde în următorii trei ani. Sunt aşteptate negocieri ale contractelor colective de muncă, discuţii cu sindicatele şi angajaţii, cu prioritate pentru cei care operează în aria zborurilor de scurt şi mediu-curier, cargo şi mentenanţă. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai în 2011 pierderi cumulate de 700 de milioane de euro, potrivit raportului anual al companiei.
-
Directorul general al companiei Fornetti România, Panczel Zoltan Tibor, a încetat din viaţă
Fornetti a avut un deceniu de existenţă foarte bun în România, începând cu 2001, şi ajunsese la peste 1.100 de spaţii de vânzare. În urmă cu un an compania şi-a cerut insolvenţa, din cauza creditelor contactete pentru dezvoltare.
În septembrie 2007 Business Magazin a pezentat povestea lanţului de patiserie şi a relaţiei dintre directorul general Panczel Zoltan şi József Palásti, fondatorul şi proprietarul Fornetti Kft.; reluam acest articol:
Cititi mai multe despre Panczel Zoltan Tibor Directorul general al companiei Fornetti România
-
Romgaz devine companie energetică integrată, prin preluarea termocentralei Iernut
Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea termocentralei Iernut de către Romgaz Mediaş, de la Electrocentrale Bucureşti, operaţiune prin care producătorul de gaze devine companie energetică integrată, informează Mediafax.
“Ca urmare a realizării concentrării economice, Romgaz va intra pe toate cele trei pieţe pe care activează Iernut, realizându-se astfel o creştere a numărului de concurenţi pe aceste pieţe. Concentrarea conduce la integrarea pe verticală a celor două părţi, având în vedere că Iernut produce energie electrică pe bază de gaze naturale”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.
Termocentrala Iernut are o cotă de până la 5% din piaţa producerii de electricitate din ţară.
Scopul operaţiunii este stingerea datoriei pe care ELCEN o are către producătorul de gaze naturale. Romgaz va prelua şi salariaţii, contractele şi activele termocentralei, potrivit comunicatului.
Datoria către producătorul de gaze naturale Romgaz reprezintă preţul gazelor livrate, la care se adaugă TVA, dobânzi de eşalonare şi penalităţile de neplată.
Centrala Iernut, care face parte din sucursala Electrocentrale Mureş a ELCEN, a fost evaluată în 2010 la 230 milioane de euro.
Prin această tranzacţie Romgaz va deveni a doua companie din România, după OMV Petrom, care va beneficia de prevederea unei hotărâri de guvern ce permite producătorilor de gaze şi electricitate să utilizeze gazele proprii pentru generarea electricităţii.
Atât Romgaz, cât şi ELCEN, sunt controlate de stat, prin Ministerul Economiei. ELCEN face parte din Termoeletrica.
-
Cirque du Soleil, victimă a crizei economice. Compania va concedia până la 400 de angajaţi
Criza economică are anumite consecinţe, chiar şi în rândul saltimbancilor. Compania Cirque du Soleil a anunţat miercuri că va suprima până la 400 de posturi – cele mai multe de la sediul său din Montréal -, din cauza ratei de schimb a dolarului canadian, a crizei economice mondiale şi a creşterii costurilor de producţie pentru spectacolele sale, informează lefigaro.fr.
Înfiinţată în anii 1980 de Guy Laliberté, trupa Cirque du Soleil a cunoscut o ascensiune incredibilă, devenind una dintre cele mai mari întreprinderi de spectacole din lume. Cu aproape 5.000 de salariaţi dintre care 1.300 sunt artişti, compania canadiană a avut o cifră de afaceri de 1 miliard de dolari în anul 2011.
De atunci însă, trei spectacole – ale căror titluri nu au fost dezvăluite de Renée-Claude Ménard, directoarea de relaţii publice a acestei multinaţionale din industria de divertisment – au mers “mai puţin bine decât se prevedea”, “din motive diferite”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Nouă paşi care te ajută să obţii rapid o mărire de salariu
Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.
-
Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback
Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.
“Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.
“Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.
El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
“Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.
Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.
Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.
“Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.
El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.
“În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)
-
Trei din patru români cred că preţurile vor creşte în acest an
“Referitor la inflaţia pe anul trecut, un procent record de români cred că preţurile au fost mai ridicate în comparaţie cu anul anterior – 83%, faţă de 72% în ultima lună a anului 2011”, arată GfK.
Rata inflaţiei a fost, în decembrie, de 4,95% faţă de decembrie 2011, în afara intervalului ţintit de BNR, iar rata medie pe 12 luni (ianuarie-decembrie 2012), faţă de precedentele 12 luni a fost de 3,33%.
Potrivit studiului GfK, peste jumătate dintre români susţin că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce unul din zece locuitori credeau că aceasta este mai bună.
Cu toate acestea, gradul de încredere al populaţiei a atins în 2012 cel mai ridicat nivel de la declanşarea crizei până în prezent, românii fiind “sensibili” la promisiunile din campaniile electorale, care i-au făcut mai optimişti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro