BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Cultura merge pe drum şi trece graniţa prin stomac

    ADRIANA SOHODOLEANU
    (CĂLĂTOR PASIONAT, GASTRONOM ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE DESERTURI ŞI CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

    În oraşe, cultura venea pe via, intra pe cardo maximo, cotea pe decumanus şi de acolo intra în case prin apeducte şi băi, ingrediente din provincii de la celălalt capăt al imperiului, sclavi şi idei filosofice, discursuri şi obiecte domestice.

    Cu ajutorul drumurilor, provinciile erau polenizate încrucişat, ceea ce se întâmplă şi astăzi – cum este cazul micii provincii Limburg, din sudul Olandei, în care am ajuns pentru un weekend luna trecută. Stein este un sat olandez normal, poate puţin mai mare ca altele. Are 25.000 de locuitori, este preponderent rezidenţial şi deci foarte liniştit, locuitorii merg la brutărie şi concerte cu bicicleta, iar mallul a ars acum patru ani şi este în reconstrucţie. Nimic neobişnuit, până acum, pentru această parte de lume.

    Din punct de vedere culinar, Olanda nu oferă multe, însă poate părea paradoxal că opţiunile sunt nenumărate în ceea ce priveşte restaurantele etnice. Multitudinea etniilor imigrante strămutate în nordul european pe căi rutiere, maritime sau aeriene aduce la o aruncătură de băţ cam tot ce ţi-ai putea dori în materie gastronomică, de la restaurante de fine dining la take-away, all-you-can-eat şi lanţuri de supermarketuri asiatice pe mii de metri pătraţi.

    Graţie geografiei generoase – de ţară aflată la graniţa cu Belgia şi Germania –, oameni care nu ieşit vreodată din marele sat european sunt versaţi în meniurile japoneze şi particularităţile patiseriei franceze. Săteni olandezi care poate nu au mers vreodată cu avionul îşi prepară micul dejun pe pâine nemţească, pot avea scoici aburite în bere la prânz în Liege – doar 40 km mai departe, prilej să alimenteze la benzinăria de acolo (că e mai ieftin) – sau să mănânce sushi ori specialităţi indiene în satul vecin.

    Acelaşi lucru se întâmplă în zonele de confluenţă franceză-elveţiană-germanică. Ştiu familii care locuiesc în Franţa, lucrează în Elveţia, fac cumpărăturile în Germania, iar copiii trec graniţa cu bicicleta pentru a merge la şcoală.

    EUROPA PROVINCIALĂ ESTE MAI COSMOPOLITĂ DECÂT CAPITALELE UNOR STATE DIN ESTUL EUROPEAN, ORIENTAL SAU ÎNDEPĂRTAT.
    Geografia nu este însă singura responsabilă pentru această globalizare culinară şi nu numai. Drumurile sunt impecabile, indiferent că mergi prin sate sau treci graniţa, iar aceasta din urmă practic nu mai există. Acum eşti în Olanda, două clipiri mai târziu vezi deja semne de circulaţie în franceză şi flamandă, iar din Ungaria ajungi în Austria cu preţul câtorva ore.

    Uşurinţa şi rapiditatea contribuie decisiv. În definitiv şi noi am merge mai des la Istanbul sau Budapesta dacă nu ar trebui să o facem pe drumurile Bulgariei sau serpentinele de pe Dealul Negru. Şi mai e ceva – curiozitatea. Mobilitatea fizică este dublată de una a minţii şi a gustului. Poate are de-a face cu secolele de aventurare pe mare sau uscat şi spiritul cuceritor şi colonizator. Poate este ceva dezvoltat în urma evoluţiei economice şi edilitare – bugete familiale mai generoase şi infrastructură rutieră interorăşenească.

  • Băsescu: Se trece la crearea de taxe noi, care să hrănească sistemul bugetar, e greşit. Nu mărirea taxelor este soluţia

     Declaraţiile preşedintelui:

        În România ne-am obişnuit să privim către marii investitori, ei fiind cei care ar trebui să relanseze economia. Sursa garantată a creşterii economice poate fi întreprinzătorul autohton.

        Dacă vrem să avem o garanţie a creşterii economice, ea trebuie îndreptată ca speranţă şi ca sprijin către investitorul autohton. Nu ai nevoie de o multinaţională ca să dezvolţi producţia alimentară, bazele de tratament, să faci pârtii de schi, să dezvolţi multe alte activităţi utile.

        IMM-urile sunt cele către care trebuie să se îndrepte acţiunea politică de a le crea mediu favorabil pentru dezvoltare.
     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 36 de ani conduce un magazin online care vinde mobilă de 1,5 mil. euro şi vrea să crească afacerea de 10 ori în doi ani

    DISCURSUL CRISTINEI MIU ESTE CURAT. Deşi a lucrat ani buni într-o multinaţională, unde şi-a şi format mare parte din carieră, jargonul corporatist nu se resimte în vocabularul său. Absolventă de ASE în anul 2000 şi de Drept în 2009, Cristina Miu s-a angajat la început într-o companie „mică„ de import-export, unde a fost mai întâi asistent şi apoi director de vânzări.

    A trecut în barca grupului german Metro în 2007, mai exact în divizia de hipermarketuri Real, unde timp de şase ani a fost category manager în domeniul mobilierului şi al decoraţiunilor interioare – „asta înseamnă că analizam obiceiurile de consum din fiecare ţară şi stabileam ce sortimente de mobilier intră în magazine; am dezvoltat şi gama de produse marcă proprie în zona de textile pentru casă: Tip, Real Quality şi Villa Noblesse”.

    Ulterior, a fost strategic buyer pentru toate ţările europene în care e prezenţă reţeaua Real, mai puţin Germania – Turcia, Rusia, Polonia, Ucraina, România. „Plecam frecvent în India şi în China, unde Metro are birouri de achiziţii. Acolo te aştepta un om şi te ducea în mai multe fabrici şi stabileai un sortiment. Plecai cu o listă imensă în funcţie de ce voia să comande fiecare ţară, iar achiziţiile se făceau centralizat pentru a obţine un preţ cât mai bun.”

    CUMPĂRAREA CELOR 20 MAGAZINE REAL DE CĂTRE GRUPUL FRANCEZ AUCHAN, anunţată anul trecut şi finalizată în luna octombrie 2013, nu i-a priit managerului care a decis, la 35 de ani, să încerce altceva. „Ştiu că pare ciudat, dar am aplicat pentru slujbă pe un site de recrutări. Căutau un category manager, dar când am văzut despre ce e vorba, mi-am zis că merit mai mult decât atât. Era un alt nivel de business şi am considerat că după şapte ani de Metro puteam mai mult„, spune Cristina Miu despre începuturile sale la Homeycomb.ro.

    După câteva zile a fost chemată la un alt interviu, unde fişa postului se schimbase şi i s-a oferit poziţia de CEO al magazinului online. Afacerea Homeycomb.ro este deţinută de un grup de investitori olandezi şi a fost concepută ca un club privat: comunitatea membrilor înregistraţi pe site primeşte zilnic un newsletter prin care află despre campaniile şi produsele care beneficiază de oferte. În fiecare zi, câte un articol are un preţ redus faţă de preţul din magazinele tradiţionale. Folosirea site-ului necesită crearea unui cont, pentru că anumiţi furnizori nu doresc să dezavantajeze retailerii tradiţionali, astfel că preţurile reduse sunt vizibile doar pentru membrii existenţi.

    „Este o provocare pentru că este un proiect la început, creştem de la zi la zi, iar pentru mine, venită dintr-o corporaţie unde existau proceduri pentru orice, aici trebuie să creez eu procedurile. În plus eu veneam dintr-un mediu offline şi acum am trecut în online.„ Mărturiseşte că a pornit cu o reţinere, dat fiind că mobilierul şi decoraţiunile pentru casă nu se pretau, în opinia ei, pentru un alt tip de vânzare decât cea fizică, însă astăzi spune că doar segmentul online le mai permite comercianţilor să raporteze creşteri de la o lună la alta, lucru evident dacă ne uităm la nivelul de dezvoltare a comerţului electronic – „noi creştem cu 30-40% de la lună la lună„.
     

  • Florin Talpeş, despre concurenţa în tehnologie: “Trebuie să moară nouă firme ca una să reuşească”

    Florin Talpeş este al doilea cel mai admirat CEO din România în clasamentul realizat de revista BUSINESS Magazin.  

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor în ultimii cinci ani? Aţi avut momente dificile? 

    Sunt unul dintre cei care au trecut prin căderea dot-com-urilor la începutul anilor 2001, care a fost echivalentul în domeniul IT al crizei din 2008-2009. Atunci lovitura cea mai mare a fost pe partea de cash-flow, o parte din clienţii noştri, în general start-up-uri, au intrat în faliment nemaifiind finanţate, iar odată cu dispariţia lor s-a evaporat şi posibilitatea de ne încasa facturile neplatite.

    Florin Talpeş: În actuala criză am învăţat lucruri noi. Segmentele de piaţă, verticalele trec prin perioade de explozie/euforie, după care urmează perioade de aşezare şi de declin, perioade care sunt grele pentru jucătorii acelei pieţe. Am învăţat că o situaţie grea poate fi privită întotdeauna ca o oportunitate. Că reuşita este posibilă,  chiar şi atunci când întreaga piaţă căreia i te adresezi pare să nu permită aşa ceva. Şi atunci când ea e aşezată sau în declin. Important e să priveşti lucrurile altfel decât o fac jucătorii ceilalţi, să înţelegi mai bine decât ei nevoile potenţiale din acea piaţă, să încerci să aduci altă valoare cumpărătorilor.

    Printre momentele grele aş enumera cele legate de cash-flow: am avut proiecte în care timpii de încasare (distant dintre momentul în care am cheltuit şi momentul în care am încasat) au fost şi de 2 ani. Dar îmbunătăţind colecţia, restructurând cheltuielile, cu focalizarea lor pe dezvoltarea business-ului, am trecut cu bine.

    Personal mă simt întărit, mai puternic în atitudine, în modul în care privim lucrurile astăzi decât în 2009.

    2. Credeţi că perioada de criză economică a reaşezat mediul de business pe principii mai sănătoase? De ce?

    Florin Talpeş: Piaţa liberă avea déjà mecanisme de igienizare, chiar dacă nu erau perfecte, e vorba de insolvenţă (ca tratament de însănătoşire) şi instituţia falimentului (trecerea în nefiinţă). Dar ele nu au fost privite corect în piaţă până acum: insolvenţa era echivalată cu falimentul, cu eşecul şi deci nu era privită ca o şansă/gură de aer dată întreprinzatorului pentru a reveni la o dezvoltare sanatoasa, pe propriile picioare. Iar cel care intra in faliment era privit ca o paria. Nu includ aici insolvenţele şi falimentele premeditate, folosite pentru a insela partenerii (mecanism folosit mai ales de “baietii destepti” in relatia cu statul).

    Astazi cred ca insolvenţa incepe sa fie privita la adevarata ei valoare. Iar falimentul incepe sa nu mai fie privit ca sfarsitul vietii unui intreprinzator, sa nu mai fie stigmatizat. In domeniul meu, high-tech, stim clar ca pentru ca o companies sa aiba mare success, e nevoie ca 9 sa se inchida in 3-5 ani de la infiintare. Iar cei 9 au potentialul de a fi in viitor acel 1 care va reusi.

    3. Care credeţi că este principalul motiv pentru care comunitatea de business vă admiră?

    Florin Talpeş: Poate pentru faptul ca mă încăpăţânez să demonstrez că se poate reuşi “big time” pe plan mondial plecand din Romania, folosind inteligenta romaneasca, intr-un domeniu bazat pe inovatie tehnologic=. Prin onestitate, deschidere, profesionalism, respectandu-l pe celalalt, prin spirit de echipa, printr-o lupta dreapta. Cred ca asta ne da speranta tuturor, ne da speranta ca toti putem reusi..

    4. Cum definiţi admiraţia?

    Florin Talpeş: Admir pe cineva daca actiunile lui/ei/atitudinea/modul in care gandeste se potrivesc cu aspiratiile mele.

    5. Pe cine admiraţi? În businessul local, în cel internaţional, dar şi în general?

    Florin Talpeş: Pe cei care îşi asumă riscul să înceapă în piaţa liberă ceva pe cont propriu (într-o echipă sau nu), să initieze un proiect în cadrul unei companii.

    Ii admir pe cei care se dedica cu pasiune si energie unui proiect pe care ei il initiaza sau la care adera. 

    Sunt mii de oameni pe care ii stiu care sunt in aceste categorii, incepand cu colegii mei. Pe toti ii admir cu adevarat.

     

  • Facebook a raportat rezultate peste aşteptări, dar a speriat investitorii în privinţa publicităţii

     Acţiunile Facebook au avansat cu 17% în tranzacţiile electronice de după închiderea bursei din SUA imediat după publicarea raportului financiar, în care compania a depăşit aşteptările Wall Street cu o creştere a veniturilor de 60% pentru trimestrul al treilea, potrivit MarketWatch.

    De asemenea, operatorul celei mai mari reţele de socializare din lume a notat că aproape jumătate din veniturile din publicitate sunt generate de pe dispozitive mobile, precum smartphone-uri şi tablete.

    Preţul titlurilor a trecut pe scădere în timpul conferinţei cu analiştii, dar a revenit ulterior aproape de nivelul anterior publicării rezultatelor. La aceste discuţii directorul financiar al Facebook, David Ebersman, a admis că reţeaua de socializare a înregistrat un declin în rândul utilizatorilor zilnici, mai ales printre adolescenţii din SUA. Ebersman nu a dat detalii privind scăderea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ORA DE IARNĂ: Cum va trebui să potrivim ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică

     Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

    Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 27 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 65 de trenuri, dintre care 32 InterRegio, 31 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători.

    Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ORA DE IARNĂ: Cum va trebui să potrivim ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică

     Ora oficială de vară este aplicată între ultima duminică din luna martie şi ultima duminică din octombrie. Pentru trecerea la ora oficială de iarnă, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, astfel că duminică 27 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi cea mai lungă zi a anului.

    Trecerea la ora Europei Orientale, ora oficială de iarnă, nu va modifica mersul trenurilor în vigoare până la 27 octombrie, dar vor fi afectate de schimbarea de oră 65 de trenuri, dintre care 32 InterRegio, 31 Regio şi două InterCity, a anunţat CFR Călători.

    Trenurile de călători vor pleca din staţiile de formare după ora oficială de vară până în noaptea de 26 spre 27 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea: Nu există nicio altă majoritate parlamentară pe care PSD ar dori să o construiască

     Întrebat dacă este o strategie a PSD să formeze o nouă majoritate prin faptul că mai mulţi parlamentari trec la PSD, Zgonea a spus că este o chestiune normală şi sunt discuţii vechi cu parlamentari care în trecut au fost membri ai PSD.

    “E o chestiune normală, sunt discuţii vechi pe care le-am avut, pe o parte dintre ei înainte de a fi parlamentari, dacă vă uitaţi la istoricul unei mari părţi dintre cei care au venit acum, ei au fost membri ai PSD în trecut, care din varii motive s-au dus la alt partid, au vrut să candideze, au avut această ambiţie personală”, a explicat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE

     Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.

    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şova: Există peste un milion de amenzi pentru neplata rovinietei neachitate în ultimii trei ani

     “În momentul acesta, pentru amenzile din rovinietă care nu se achită se merge pe linia proceselor şi recuperărilor în instanţă. Noi avem o propunere care se află acum pe circuitul legislativ, o să vedem şi cu colegii de la Finanţe, pentru că la CNADNR de-a lungul ultimilor trei ani s-au strâns peste un milion de amenzi pentru neplata rovinietei, neachitate. Am propus ca până la urmă aceste amenzi să treacă la Ministerul de Finanţe, prin Codul de procedură fiscală, să vedem dacă o să fie de acord şi Ministerul de Finanţe. Trebuie să găsim o soluţie”, a spus Şova.

    În ceea ce priveşte creşterea preţului rovinietei, Şova a precizat că această majorare se referă în special la vehiculele comerciale care tranzitează România, acolo unde tarifele sunt cele mai mici din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro