BusinessMagazin

Tag: sistem

  • Firmele fără antecedente penale vor primi cazierele judiciare “pe loc”

     “Începând cu data de 15 mai a.c., ghişeele de eliberare a certificatelor de cazier judiciar vor putea emite «pe loc» certificate de cazier judiciar către persoanele juridice fără antecedente penale. Pentru persoanele juridice cu antecedente penale, documentul în cauză se eliberează în termenul legal de trei zile”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    Potrivit sursei citate, cererea-tip pentru obţinerea certificatului de cazier judiciar trebuie depusă de reprezentantul legal al societăţii comerciale la orice unitate sau subunitate de poliţie conectată la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lavrov: Moscova se opune aderării Ucrainei la NATO. Aceste încercări vor fi foarte negative pentru întregul sistem european de securitate

     Ministrul rus de Externe a reacţionat astfel după ce preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a declarat că Kievul ia în considerare posibilitatea unei aderări a Ucrainei la NATO, în cazul în care Rusia nu încetează să ameninţe integritatea teritorială a ţării.

    “Încercări de a aduce Ucraina în NATO vor fi foarte negative pentru întregul sistem european de securitate, iar noi ne vom opune total”, a declarat Lavrov pentru Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Educaţia, cercetarea şi transporturile – revoluţionate de tinerii sub 24 de ani din România

    Din cele câteva mii de proiecte înscrise, cinci au fost premiate cu premii în valoare totală de 25.000 euro – patru premii constând în bugetele necesare implementării şi un al cincilea reprezentat de un loc la conferinţa globală TED Youth 2014. Proiectele sunt grupate pe categorii de vârstă – câte una pentru categoriile de 5 – 19 ani şi 20 – 24 ani şi 2 pentru categoria de  11 – 14 ani.

    La categoria 11-14 ani, cele două proiecte Tech School care au obţinut cele mai multe voturi sunt VoicePedia Help Desk, realizat de Cristina Braga din Mediaş, şi Arduino GPS, ai cărui autori sunt Sebastian Darmaz şi Laurenţiu Ciobanu, ambii din Târgovişte.

    La categoria 15-19 ani, proiectul câştigător îi aparţine lui Iulian Lazăr (17 ani) din Constanţa, recompensat cu 7.000 de Euro. Este vorba despre un robot subacvatic care se poate scufunda la o adâncime mult mai mare decât cea la care un om rezistă sub apă.

    La categoria 20-24 de ani proiectul care s-a detaşat este H.A.A.L. (Human Accident Alert and Locator) un gadget de mici dimensiuni, care propune localizarea accidentelor în mod autonom. Cu ajutorul celor 7.000 de Euro şi ghidat de sfaturi din partea mentorilor şi a specialiştilor Tech School, Robert Coţofană în vârstă de 23 de ani, din Târgovişte, va transforma H.A.A.L într-un sistem performant de localizare a accidentelor, monitorizând în permanenţă acceleraţiile/deceleraţiile la care este supus corpul uman, avionul sau autoturismul.

    Ideea unui joc tactic, pe ture,  cu un sistem de definire a caracterului şi a abilităţilor personajelor – The Call of Syox – i-a adus lui Alexandru Bîrzanu (22 de ani), din Iaşi, premiul special din partea Juriului, constând în participarea la conferinţa globală TED Youth 2014.

  • Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creşteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

    Iată discursul lui Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime şi asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar şi antreprenorii, care făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau şi băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câştige repede cotă de piaţă, să se extindă în zona de retail şi în general în toate domeniile era o stare de efervescenţă.

    2007 este perioada când creditul guvernamental creştea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creştere a creditării excesivă, dar eu aş despărţi perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susţinută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulţi bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, aşa că familiile au simţit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a şi întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

    Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit preşedinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking şi anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcţie economică poate dura la nesfârşit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unităţi noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unităţi. Am făcut aşadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

     

    a sfârşitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviţi pentru a-i angaja în unităţile respective, pentru că aşteptările din punct de vedere salarial erau uriaşe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul preţurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

    Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime şi chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creştere economică poate continua la nesfârşit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenţi la ceea ce se întâmpla în afara ţării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancoraţi la tot ceea ce se întâmpla în plan internaţional şi cât de uşor putem fi afectaţi de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei româneşti arătau  creştere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

    Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unităţi şi am mizat pe un mix de canale de distribuţie, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere faţă de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiţi pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

    Mi-aş fi dorit să fim vizionari şi pe partea juridică şi să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le ştiam la vremea respectivă şi pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piaţă.
    Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieţei  că a avea creşteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de 4-5 ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creştere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei ţări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieşit din criză, de doi ani suntem în creştere.

    Este posibil să mai avem o serie de creştere de zece ani, dar deja creşterea e vizibilă de doi ani şi noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului şi toată comunicarea la nivelul societăţii este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancoraţi în realitatea pieţei în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.

  • Guvernul caută soluţii ca şoferii să nu mai stea la coadă pentru plata taxei la podul spre litoral

     Solicitarea de identificare a unui astfel de sistem, care să denote că România este o ţară “cu adevărat europeană”, i-a fost transmisă în şedinţa de guvern, în faţa presei, ministrului Transporturilor, Dan Şova, de către premierul Victor Ponta.

    “Bariera la autostradă nu o folosim zilele astea, nu? Sper să nu mai vedem cozi la bariera aia. Dar poate ajungem şi noi o ţară cu adevărat europeană, să punem acel sistem prin care să se plătească bariera, dar să nu se mai stea la coadă. Sper că sistemul putem să-l implementăm anul acesta”, i-a spus Ponta ministrului Transporturilor, la începutul şedinţei de guvern, în faţa presei.

    El i-a cerut şi ministrului de Interne, vicepremierul Gabriel Oprea, ca, la acest sfârşit de săptămână, să nu fie pregătite “doar radarele”, ci şi reţeaua sanitară sau alte instituţii cu atribuţii de intervenţie în situaţiile care se impun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Cum influenţează lumina din birou productivitatea angajaţilor

     “Una dintre problemele identificate de noi şi neconştientizate de marii constructori şi angajatori este sistemul de iluminat. Atunci când vine vorba de creşterea productivităţii angajaţilor, marii angajatori investesc în principal în oferirea de beneficii financiare suplimentare şi cursuri de formare profesională, necunoscând faptul că instalarea unui sistem de iluminat adecvat este principalul factor care determină creşterea randamentului angajaţilor. O  foluţie de iluminat potrivită mediului de lucru, ajută atât la creşterea productivităţii cu până la 20 procente, dar şi la reducerea costurilor cu energia electrică, în unele cazuri chiar şi cu 50 procente”, declară Viorel Niculae, director al diviziei electrice Menatwork.

    Aceeasi problemă a fost identificată si la nivelul institutiilor de învăţământ unde sistemul de iluminat nu tine cont de vârsta cursanţilor şi a activităţilor zilnice derulate în clădire. „Am constatat că în majoritatea institutiilor de învăţământ, fie că vorbim de facultăţi, licee, şcoli sau grădiniţe, soluţia aleasă pentru iluminat este exact opusul celei recomandate pentru destinaţia acestor spaţii. Spre exemplu în grădiniţe se recomandă o lumină caldă care să nu accentueze starea de agitaţie a copiilor, ori la noi întâlnim lumini puternice, reci, care nu sunt deloc prielnice practicilor didactice”, declară Viorel Niculae.

    În acest sens, compania a demarat un proces de educare a pietei atât prin informarea publicului asupra beneficiilor utilizării unei solutii de iluminat adaptate fiecărui mediu în parte, cât si prin furnizarea de sisteme complete de iluminat. Din 1996 când a fost înfiinţată divizia de electrice a Menatwork, investiţiile de peste 10 milioane de lei realizate până în prezent au vizat dezvoltarea produselor şi serviciilor oferite pieţei, dar şi formarea de specialişti şi consultanţi care să livreze soluţii de iluminat optime către firme de arhitectură, designeri si beneficiari.

    Pentru anul în curs, divizia de electrice a Menatwork estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20 de procente în condiţiile în care în 2013 aceasta s-a ridicat la 24,8 milioane de lei. Aceasta divizie operează activităţi de producţie, consultanţă, comerţ şi distribuţie. In primele trei luni ale anului, divizia a înregistrat afaceri de 5,4 milioane lei, la acelaşi nivel cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    Grupul de firme Menatwork şi-a început activitatea în România în 1994 şi este specializat în producţia, comerţul şi montajul materialelor de construcţii. Grupul este format în prezent din  11 firme cu un portofoliu  de produse şi servicii pentru construcţii, amenajări şi finisaje pentru interior şi exterior. Parcul administrativ şi industrial din Bucureşti pe care îşi desfăşoară activitatea firmele grupului se întinde în prezent pe o suprafaţa de 90.000 de mp. În fabricile şi reţeaua de distribuţie ale Grupului Menatwork activează în prezent peste 300 angajaţi. Menatwork deţine şi propria reţea comercială în Bucureşti, Cluj Napoca, Craiova, Constanţa şi Bacău.

     

     

     

  • Rusia vrea să construiască în 36 de ţări staţii pentru propriul sistem de navigaţie prin satelit

     GLONASS este echivalentul rusesc al Sistemului de Poziţionare Globală (GPS) al Statelor Unite, precum şi al celui dezvoltat în prezent de UE, Galileo.

    “Vom continua să promovăm tehnologiile GLONASS pe piaţa globală. Vom creşte competitivitatea serviciilor de navigaţie. În acest scop, vom crea un sistem de măsurători la sol în afara ţării. Ideal, am vrea să avem 50 de staţii de colectare de date în 36 de ţări. O astfel de prezenţă ar garanta o funcţionare mai stabilă şi mai precisă a GLONASS”, a spus Ivanov, prezent la un forum organizat la Moscova, scrie RIA Novosti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul românesc împlineşte 147 de ani

    Prima monedă era una bimetalică, cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Primele unităţi divizionare au fost din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani.

    În 1868 a fost emisă prima monedă românească de aur, având valoarea de douăzeci de lei în doar 200 de exemplare. Primele exemplare au fost realizate în Marea Britanie.

    Începând cu anul 1870, monedele româneşti au fost emise de către Monetăria Statului Român.

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.