BusinessMagazin

Tag: preluare

  • Alina Bistreanu: Am stabilit un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani

    LPP are în România 150 de angajaţi, iar Alina Bistreanu estimează că până la finalul anului echipa se va tripla. A preluat funcţia actuală în urmă cu un an, când LPP avea 60 de angajaţi şi cinci magazine, iar împreună cu oamenii pe care îi coordonează direct „am pus pe hârtie un plan ambiţios, care presupune deschiderea a circa 100 de magazine în următorii trei ani“.

    Deşi la începutul anului trecut brandurile LPP erau comercializate în România atât direct cât şi prin intermediul unui francizat, compania a decis să abordeze exclusiv direct piaţa locală. Alina Bistreanu spune că această abordare va accelera expansiunea; o parte din magazinele operate anterior în franciză au fost preluate şi redeschise. Tot anul tre-cut au fost aduse pe piaţă două branduri noi, Mohito şi Sinsay, ambele poziţionate în segmentul de modă feminină. LPP are pentru 2015 planuri de extindere în Bucureşti (AFI Palace Cotroceni şi Mega Mall) şi în Braşov (proiectul Coresi), „dar mai vizăm Constanţa şi Timişoara“. Cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs depăşeşte 25 de milioane de euro.

    Absolventă de studii universitare economice, Alina Bistreanu s-a angajat încă de la vârsta de 19 ani, în primul an de facultate, pe o poziţie de economist într-o companie care vindea de echipamente de televiziune. „Am înţeles destul de repede că sunt o fire mult prea dinamică pentru un job de birou şi că domeniul vânzărilor e cel spre care vreau să mă îndrept.“

    După mai bine de doi ani, a acceptat o poziţie de manager vânzări într-o companie din domeniul construc-ţiilor, iar în 2008 şi-a început cariera în industria de retail de modă, ca director de magazin la Koton. În 2009 a fost nu-mită director regional pentru Bulgaria, Croaţia şi Serbia la GAP (sub franciza companiei greceşti Marinopoulos), în 2012 a devenit director general al BSB România, iar din martie 2014 conduce LPP România.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 aprilie 2015

    COVER STORY: Tradiţii în epoca Facebook

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat în ultimii doi ani un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie.

     

     

    ECONOMIE: Cei mai ieftini bani din România

    Momentul de bilanţ pentru actualul ciclu de reduceri ale dobânzii de politică monetară e cât se poate de ambiguu: au ajuns la minime istorice nu numai inflaţia şi costul creditelor, dar şi atractivitatea depozitelor bancare şi cererea de credite de valori mari, contractate în special de companii.

    RESURSE UMANE: Povestea românului care s-a săturat să muncească în corporaţie şi a plecat de unul singur în jurul lumii

    După aproape 15 ani de muncă în multinaţionale, Alexandru Cristea s-a trezit într-o dimineaţă şi a zis stop. Nu mai vrea să fie un simplu număr într-o companie. A renunţat la job şi a decis să hoinărească prin lume fără să ştie ce va face după aceea.

    AUTO: Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ

    Planul Dacia de a trece la următorul nivel, în care clienţii să nu fie atraşi numai de preţul maşinii, ci şi de modul cum arată aceasta, se apropie de realitate la zece ani de la lansarea Logan în Europa. 

    SPECIAL: You Tube a împlinit 
10 ani.
Cum a schimbat lumea al treilea site al lumii ca popularitate

    YouTube pare să existe dintotdeauna, dar acest site, născut deasupra unei pizzerii, împlineşte abia 10 ani. În 2015, ideea de a trăi fără un nou videoclip al cântăreţei de muzică country Taylor Swift sau fără o grămadă de pisici simpatice la o distanţă de un clic pare de neconceput. Dar aşa era viaţa acum 10 ani, atunci când trei directori de la PayPal au lansat un site de filmuleţe, pe 14 februarie 2005.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 aprilie 2015

    COVER STORY: Tradiţii în epoca Facebook

    Reactivarea mândriei naţionale şi viralizarea cu tentă cool a obiectelor inspirate din tradiţia românească au dat în ultimii doi ani un impuls micilor afaceri din domeniu, dar şi antreprenorilor în căutare de inspiraţie.

     

     

    ECONOMIE: Cei mai ieftini bani din România

    Momentul de bilanţ pentru actualul ciclu de reduceri ale dobânzii de politică monetară e cât se poate de ambiguu: au ajuns la minime istorice nu numai inflaţia şi costul creditelor, dar şi atractivitatea depozitelor bancare şi cererea de credite de valori mari, contractate în special de companii.

    RESURSE UMANE: Povestea românului care s-a săturat să muncească în corporaţie şi a plecat de unul singur în jurul lumii

    După aproape 15 ani de muncă în multinaţionale, Alexandru Cristea s-a trezit într-o dimineaţă şi a zis stop. Nu mai vrea să fie un simplu număr într-o companie. A renunţat la job şi a decis să hoinărească prin lume fără să ştie ce va face după aceea.

    AUTO: Dacia nu mai vrea să atragă doar prin preţ

    Planul Dacia de a trece la următorul nivel, în care clienţii să nu fie atraşi numai de preţul maşinii, ci şi de modul cum arată aceasta, se apropie de realitate la zece ani de la lansarea Logan în Europa. 

    SPECIAL: You Tube a împlinit 
10 ani.
Cum a schimbat lumea al treilea site al lumii ca popularitate

    YouTube pare să existe dintotdeauna, dar acest site, născut deasupra unei pizzerii, împlineşte abia 10 ani. În 2015, ideea de a trăi fără un nou videoclip al cântăreţei de muzică country Taylor Swift sau fără o grămadă de pisici simpatice la o distanţă de un clic pare de neconceput. Dar aşa era viaţa acum 10 ani, atunci când trei directori de la PayPal au lansat un site de filmuleţe, pe 14 februarie 2005.

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 Tineri Manageri, în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. 10 ani mai târziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de M&A. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presu-punea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea vorbea despre efervescenţa din departamentul pe care îl conducea punând simple virgule între proiecte cu valoare de zeci de milioane de euro: ”În plus faţă de corporate development, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achiziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii (cam 20 care investesc în acţiunile noastre)„.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business aus-triac, Lăcrămioara 
Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom, după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA are 41 de ani, a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi a absolvit un program MBA la Wirtschaftsuniversität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul OMV Petrom, de la direc-tor dezvoltare corporativă cu atribuţii în fuziuni şi achiziţii, strategie şi relaţia cu investitorii la director al proiectului cen-tralei electrice, de la debutul acestuia în octombrie 2007.

    Timp de doi ani, începând din ianuarie 2012, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a fost VP pentru relaţia cu investitorii în cadrul grupului OMV, iar ulterior a devenit responsabilă pentru Business Support Explorare şi Producţie în cadrul OMV E&P GmbH. La mijlocul lunii aprilie, va prelua funcţia de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil cu activi-tatea de Downstream Gas, ca urmare a încetării mandatului lui Cristian Secoşan. Fostul director al Siemens şi anterior al E.ON Electrica Moldova şi al ABB va pleca din companie la începutul acestei luni. Anunţul plecării lui Cristian Secoşan nu a fost făcut public de Petrom, managerul urmând să plece din Petrom după doi ani şi jumătate, la expirarea mandatu-lui, care nu a mai fost prelungit. Plecarea lui Cristian Secoşan este legată de performanţele slabe ale diviziei pe care a condus-o, performanţe care ar fi dus la scăderea de 56% a profitului raportat de Petrom anul trecut. 

    Numirea Lăcrămioarei Diaconu-Pinţea a avut loc la sfârşitul lunii martie, când Consiliul de Supraveghere al Petrom a redenumit segmentele de activitate ale OMV Petrom, fără a modifica modul de organizare a companiei. Decizia a fost luată pentru a reflecta denumirile segmentelor de activitate la nivelul grupului OMV şi pentru a facilita astfel comparabilitatea rezul-tatelor financiare raportate în IFRS. Astfel, segmentul de Explorare şi Producţie devine Upstream, segmentul de Rafinare şi Marketing devine Downstream Oil, iar segmentul de Gaze şi Energie devine Downstream Gas.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: ”Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu. Cât despre posibilitatea de a deveni antre-prenor – asta e o discuţie pe care am putea să o purtăm peste câţiva ani; am avut acest gând acum ceva ani (când am cumpărat o mică podgorie unde am fi dorit să producem vin), dar acest plan s-a diluat mult în ultimii ani şi în ultimul an foarte mult„.

  • A preluat conducerea companiei după dispariţia soţului şi a readus-o pe profit de la pierderi record

    Moştenitorii lui George Naghi, fondatorul producătorului de mezeluri Aldis Călăraşi care a decedat în 2011 într-un accident de şalupă, au reuşit să aibă în 2012 un profit de 0,2 milioane de euro, după ce în anul precedent compania pierduse 2,2 milioane de euro. 

    Constanţa (Alina) Naghi, văduva omului de afaceri, a preluat conducerea companiei şi cel mai mare pachet de acţiuni (81%).

    Deşi a marcat profit în 2012, un an dificil pentru piaţa mezelurilor, Aldis a avut încasări cu 20% mai mici, ajungând la 61 milioane de euro. După preluarea companiei de către Alina Naghi, Aldis a trecut printr-un proces de restructurare: a concediat aproape 400 de persoane şi a vândut pentru 3 milioane de euro Aldis AP, divizia responsabilă de producţia agricolă şi de afacerile cu animale, către Nutricom Olteniţa (companie deţinută de omul de afaceri de origine libaneză Hanna Rabih Daher, cu afaceri de 45 milioane de euro/an).

    Patronul producătorului de mezeluri Aldis, George Naghi, a decedat, în august 2011, iar soţia sa a fost internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi, după ce ambarcaţiunea cu motor în care se aflau, care se deplasa pe Braţul Borcea, a ieşit de pe luciul apei şi a lovit malul. Şalupa în care se aflau George Naghi şi soţia sa, Alina, condusă de patronul firmei Aldis, se deplasa pe Braţul Borcea, dinspre Portul Călăraşi către zona Chiciu, iar la un moment dat ambarcaţiunea a ieşit de pe luciul apei şi s-a lovit de mal, undeva la intersecţia dintre Braţul Borcea şi Canalul Siderurgic.

    Constanţa (Alina) Naghi face parte din ediţia a patra a catalogului 200 CELE  MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, disponibilă pe piaţă din martie 2015.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 aprilie 2015

    COVER STORY: Podgorencele

    În ultimul deceniu, în domeniul vinului au dezvoltat afaceri tot mai multe doamne. Cu tradiţie de familie sau cu pasiuni mai recente în producţia vinului, antreprenoarele din viticultură au, fiecare, câte o poveste de spus. La fel şi vinurile lor.

    RESURSE UMANE: Portretul-robot al liderului din 2020

    ANTREPRENORIAT: Pariul pe 5 lei. Cum să obţii un milion de euro din vânzarea de cafea

    INTERNAŢIONAL: Banca Mondială, varianta cu ochi migdalaţi

    REPORTAJ: Două zile în Ţara Bârsei: pâine cu cartofi, fortificaţii si mofetă

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 martie 2015

    COVER STORY: Misterele dobânzii de 8.000%

    Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliarde de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementări a pieţei şi de educare a clientului nedorit bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

    STRATEGIE: Cum ajungi la 100 de milioane de euro în doi ani

    COMPANII: Antreprenorul din fruntea unui milion de microbişti

    AFACERI: Timişoreanul care a adus “bio” în România

    CELE MAI PROMIŢĂTOARE START-UP-URI: Afacerea româno-italiana ce vrea sa revoluioneze tehnologia cloud

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 martie 2015

    COVER STORY: Misterele dobânzii de 8.000%

    Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliarde de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementări a pieţei şi de educare a clientului nedorit bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

    STRATEGIE: Cum ajungi la 100 de milioane de euro în doi ani

    COMPANII: Antreprenorul din fruntea unui milion de microbişti

    AFACERI: Timişoreanul care a adus “bio” în România

    CELE MAI PROMIŢĂTOARE START-UP-URI: Afacerea româno-italiana ce vrea sa revoluioneze tehnologia cloud

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 martie 2015

    COVER STORY: Excepţionalii

    „Tu cum îţi imaginezi viitorul?“ a fost întrebarea la care a încercat să răspundă Şcoala de Valori, un ONG care activează în domeniul educaţiei şi care a adunat laolaltă 84 de adolescenţi conectaţi, critici şi creativi, cu mici afaceri funcţionale sau cu timpul liber dominat de voluntariat, dor-nici să înveţe şi să se dezvolte. I-au numit excepţionali şi au făcut un exerciţiu de imaginaţie în care adolescenţi ca ei vor reprezenta România următoarelor generaţii.

    FINANŢE: Ce surprize mai pot aduce euro, dolarul şi francul în 2015?

    IMOBILIARE: De la comunicare la antreprenoriat în imobiliare

    ANTREPRENORIAT: Familia care vinde suplimente alimentare de 12 milioane de euro 

     STRATEGIE: Nişe de făcut bani în arhitectură

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Majoratul neîmplinit al smart. Daimler mai acordă o ultimă şansă modelului care nu a produs vreodată profit

    “Faptul că smart nu se scrie cu majuscule arată cât de inconfortabil s-a simţit Mercedes la capitolul tendinţe şi stil când a lansat modelul la mijlocul anilor ’90. Trebuia să fie un model tânăr şi hip, care să preia ideea lui Nicolas Hayek, inventatorul ceasurilor Swatch, o maşină de oraş cu două locuri, care fusese anterior refuzată de Volkswagen“, scrie jurnalistul Ray Hutton, citat de just-auto.com.

    Combinaţia Swatch Mercedes ART nu a avut succesul financiar anticipat, astfel că, la fel ca primul model lansat acum aproape două decenii, noua generaţie smart caută şi astăzi profitul. Managerii conservatori ai Mercedes-Benz aveau să recunoască faptul că nu au înţeles foarte clar abordarea de marketing a acestui produs, adoptată de echipa pe care Hayek a adus-o în joint venture. smart trebuia să fie o maşină hibrid sau electrică „cu spaţiu pentru două persoane şi două doze de bere“, însă modelul nu avea cum să fie unul ieftin, dat fiind că toate componentele erau noi, la fel ca şi fabrica de la Hambach din Franţa. Hayek prezicea vânzări de 200.000 de unităţi pe an, număr pe care Mercedes-Benz l-a acceptat ca punct de plecare, însă care nu avea să fie atins niciodată. Lansarea din 1998 a fost amânată după ce noul Mercedes-Benz clasa A s-a răsturnat în timpul unor teste, amplificând teama că acest tip de autoturisme nu ar fi sigure – la scurt timp a urmat modificarea suspensiilor şi a sistemului de stabilitate.

    Doar 20.000 de unităţi au fost comercializate în primul an, fapt care l-a determinat pe Jurgen Schrempp, şef al nou formatului concern DaimlerChrysler, să îi dea un ultimatum: ori vindeţi 80.000 de maşini în anul următor, ori renunţăm la smart. Pentru salvarea smart a fost desemnat tânărul Andreas Renschler, acum membru al boardului Volkswagen. „Şansele de supravieţuire sunt 50:50“, spunea atunci managerul. A supravieţuit, dar tuturor le-a fost clar că nu poate fi profitabil doar cu cele două versiuni de oraş. Două noi versiuni roadster au fost introduse în gama smart în 2003, iar vânzările au ajuns la 125.000 de unităţi. Apoi, au apărut modelele forfour, cu cinci locuri, construite pe aceeaşi platformă cu Mitsubishi Colt. Extinderea gamei nu a fost un succes, iar la a doua generaţie smart din 2007 Mercedes-Benz a renunţat la roadster şi forfour. Noul fortwo trebuia să aibă un cost de producţie mai mic şi a împrumutat motorul de un litru în trei cilindri de la Mitsubishi în locul celui dezvoltat intern. De aceea, smart nu a produs nici măcar un euro profit.

    Actualul CEO al Daimler, Dieter Zetsche, care tocmai preluase şefia DaimlerChrysler, spunea la prezentarea fortwo: „Brandul smart va fi profitabil în 2007 şi după aceea“. De atunci vânzările s-au stabilizat la 100.000 de unităţi pe an. O campanie de succes pe internet la lansarea în Statele Unite ale Americii a mai crescut acest număr, ceea ce i-a permis lui Zetsche să declare în 2008 că smart a trecut peste momentul dificil şi a ajuns profitabil, „chiar dacă nu foarte profitabil“. Mercedes-Benz a decis să găsească un producător cu modele similare pentru generaţia smart lansată în decembrie 2014 şi de aici a apărut parteneriatul cu Renault, francezii mizând pe Twingo pentru a cuceri segmentul maşinilor mici de oraş. „Mercedes şi Renault nu sunt nicidecum colegi care împart acelaşi pat, de aceea este incredibil cum au agreat o maşină inspirată de nemţi, dar produsă de francezi. Economiile generate de acest parteneriat sunt importante, efectul împărţirii motoarelor, transmisiilor sau interiorului fiind chiar reapariţia forfour“, spune Ray Hutton. Ce-i drept, diferenţele de mentalitate au persistat: dacă Renault nu a fost interesat de Twingo cu două locuri, Daimler a insistat să păstreze modelul fortwo, chiar dacă asta înseamnă să nu îl producă la uzina din Slovenia, ci în cea iniţială de la Hambach.