BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • România, pe locul 3 în UE după rata de creştere a comerţului retail în decembrie

     Comerţul retail a scăzut cu 1% în zona euro în luna decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un comunicat transmis miercuri de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene.

    Sectorul retail s-a contractat în opt state UE şi a crescut în alte 14, notează Eurostat.

    Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Germania (-2,4%), Belgia (-1,9%) şi Finlanda (-1,3%), iar cele mai puternice creşteri în Luxemburg (9,4%), Polonia (6,7%), România (5,9%) şi Bulgaria (5,6%).

    Faţă de luna noiembrie, comerţul cu amănuntul a scăzut în decembrie cu 0,8% în UE, respectiv cu 1,6% în zona euro. România a înregistrat o creştere modestă, de 0,6%, potrivit datelor Eurostat

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea şefului Bursei de Valori Bucureşti. Cum vrea polonezul să învie piaţa de capital românească

    În aproape trei ore de discuţie, Ludwik Sobolewski a spus în repetate rânduri despre sine că este „un mascul alfa”, referindu-se deopotrivă la modul în care acţionează şi gândeşte. Scos ca din cutie, în ciuda codului portocaliu de viscol şi a faptului că venea direct de la aeroport, după ce zborul dinspre Kazahstan întârziase multe ore, polonezul a povestit traseul său profesional vorbind rar şi cumpătat. „Ajung acolo în două minute” a spus sobru în câteva rânduri, când cineva încerca să îndrepte conversaţia spre traseul iniţial; s-a dovedit că detaliile aveau rostul lor, în a creiona deopotrivă personalitatea dar şi momentele-cheie care i-au marcat parcursul profesional. Adaugă că nu este modest şi îşi dezvăluie povestea lăsând deoparte, din când în când, amănuntele „prea personale”. Detaliază însă discuţiile telefonice care i-au schimbat viaţa şi ce rezonanţă au pentru el cuvintele: „Ludwik, avem o problemă”.

    A fost numit director general al BVB la începutul lunii iulie şi a preluat conducerea executivă la aproape două luni, în urma avizării, pe 21 august, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Iar mandatul său nu este câtuşi de puţin uşor, dat fiind că BVB este aproape inertă în comparaţie cu alte instituţii din regiune. „Când am văzut (…) că rulajul pe bursa de la Bucureşti a fost de doar 2 milioane de euro, iar în aceeaşi zi bursa din Varşovia a emis raportul lunar anunţând un rulaj zilnic de 200 milioane de euro, mi-am dat seama că nu vorbim despre ce măsuri sunt necesare pentru îmbunătăţirea lichidităţii pe bursa de la Bucureşti, ci de măsuri de creare de lichiditate”, declara el anterior. Ţelul lui Sobolewski este ca BVB să ajungă în cel mult doi ani comparabilă cu pieţele de la Budapesta şi Praga, iar pe termen mai lung să devină a doua piaţă din regiune după cea de la Varşovia. 

    Ludwik Sobolewski s-a născut într-un oraş de provincie polonez din sud-vestul ţării, „un oraş frumos cu o istorie complicată şi interesantă„, iar apoi a urmat cursurile universităţii la Cracovia. Era hotărât la acea vreme să devină avocat, din pricina prea multor cărţi şi filme americane, mărturiseşte acum. Şi-a încheiat studiile la facultatea de drept în 1989, an în care a fost ales un prim-ministru care nu era comunist. În vara acelui an, cu câteva luni înainte de alegerile libere, a făcut practică în biroul unui procuror, însă chiar dacă era absolvent a unei facultăţi de drept prestigioase, a constatat că „nu erau foarte multe oportunităţi pentru un avocat practicant. Era abia începutul începutului”, spune el referindu-se la transformările profunde prin care trecea ţara, în care regimul comunist apusese. Trebuia să aleagă un drum şi, spune el, una dintre cele mai prestigioase alegeri pe care le putea face un absolvent era să lucreze în mediul academic.

    A devenit asistent la facultatea de drept, la 24 de ani, în domeniul istoriei dreptului, iar între însărcinările sale se număra cititul textelor vechi, chiar şi în latină. „A fost un exerciţiu foarte bun pentru că tinerii studenţi, de 18-19 de ani, erau nerăbdători să-şi dezvolte carierele. Era o provocare pentru mine să le trezesc interesul în istoria dreptului. Nu toţi avem înclinaţia de a fi povestitori, de a face analogii între dreptul contemporan şi cel vechi.„ La acea vreme nu putea să ţină discursuri fără să meargă şi „chiar şi acum, după atâţia ani, sunt încă tentat să mă mişc„, aşa că după 5-6 lecţii era foarte obosit. Cariera academică nu a durat foarte mult, pentru că totul era foarte dinamic, iar colegii săi de facultate deveneau figuri importante în administraţie şi politic. „Deveneau, de pildă, ambasadori în Germania şi Italia sau miniştri adjuncţi. Cred că a fost bine că multor tineri li s-a oferit această şansă, de a deveni figuri proeminente în noul sistem care se forma. Riscant, dar de succes.” Mulţi dintre aceşti tineri, punctează polonezul, au trecut cu brio acest test şi s-au consacrat de-a lungul anilor ce au urmat.

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.

  • Donald Tusk: UE trebuie să pregătească un plan pentru evitarea destrămării Ucrainei

    “În prezent, cel mai important lucru este să colaborăm în aceeaşi măsură cu autorităţile ucrainene şi cu opoziţia pentru evitarea unui scenariu sumbru, unui scenariu real, cel al destrămării Ucrainei”, a declarat Tusk.

    Centrul şi vestul Ucrainei, aflate la frontierele cu Polonia, Slovacia, Ungaria şi România, sunt proeuropene, în timp ce locuitorii din sud şi este rămân rusofoni, notează AFP.

    “În prezent, nu există un plan la nivelul UE pentru evitarea unui astfel de scenariu. Trebuie să lucrăm intens la un un plan pe termen lung”, a subliniat Tusk.

  • Tânăra de 30 de ani care conduce businessul Mercador.ro: Vrem să fim lideri incontestabili

    „S-a încercat chiar şi vânzarea echipei de fotbal a României în urma meciului pierdut cu Grecia, dar, evident, acest anunţ nu a trecut de filtre. În schimb, biletele de loterie duse la moaştele unor sfinţi au fost postate pe Mercador şi au fost vândute” descrie amuzată Cristina Gheorghiţoiu câteva dintre produsele din categoria „Diverse” postate pe site-ul de anunţuri. După o serie de posturi ocupate în cadrul unor companii precum Metromind şi Machteam Soft, Cristina Gheorghiţoiu este, de mai bine de un an, business maganager în cadrul unuia dintre cele mai vizibile site-uri de anunţuri generaliste, Mercador.ro, parte a Allegro Group, deţinut de grupul sud-african Naspers.

    Cristina Gheorghiţoiu conduce o echipă formată din aproximativ 20 de persoane, dar potenţialul de creştere al acesteia este mare, odată cu dezvoltarea site-ului. Majoritatea angajaţilor lucrează în departamentul de customer support,  dominant în echipa Mercador. Departamentul IT este localizat în Polonia. În ce îi priveşte pe angajaţi, ei sunt recrutaţi chiar de pe băncile facultăţii, în angajare primând nu experienţa, ci mai ales intersul manifestat pentru companie şi clienţi. „Proceduri şi lucruri se învaţă foarte uşor, în schimb când e vorba de a arăta o deschidere şi o dorinţă nativă de a ajuta omul de dincolo de telefon sau de e-mail, e nevoie de abilităţi pe care nu le formezi odată cu experienţa”. Odată ce au trecut de interviu, angajaţii Mercador.ro sunt supuşi unui experiment: toţi trebuie să posteze ceva pe site-ul de anunţuri pentru că, din punct de vedere al lui Gheorghiţoiu: „E foarte important să îţi foloseşti produsul ca să îl optimizezi, trebuie să te pui în pielea clientului”.

    Prezent pe piaţă de trei ani, Mercador. ro a crescut în vizibilitate concomitent cu celelalte site-uri de anunţuri, datorită procesului de maturizare a pieţei şi a competiţiei acerbe între jucători. „În România, piaţa de anunţuri este în proces de maturizare, prin urmare este loc de creştere şi aş putea spune că este una dintre cele mai competitive pieţe din Europa Centrală şi de Est. Deşi suntem prezenţi în Polonia, Bulgaria, Ucraina şi Ungaria, în România se dă cea mai puternică luptă pentru ocuparea poziţiei de lider”, observă Gherghiţoiu.

    Piaţa autohtonă este una atipică şi pentru că, spre deosebire de alte ţări, în România este nevoie de educarea consumatorului: „Majoritatea persoanelor îşi depozitează lucrurile pe care nu le mai folosesc sau le oferă rudelor şi prietenilor, fără să conştientizeze valoarea mare a acestora”. Potrivit unei cercetări realizate de GfK la solicitarea Mercador.ro, peste 80% din români preferă să îşi depoziteze lucrurile sau să le ofere prietenilor,  40% dintre intervievaţi nu se gândiseră să îşi vândă lucrurile pe Mercador şi 25 % nu au vândut nimic niciodată.

    În ce priveşte obiectele căutate pe Mercador.ro, cele mai căutate categorii sunt auto, imobiliarele şi electronicele. „Din start, bărbaţii sunt mai dispuşi să vândă decât femeile, însă categoriile noastre de Modă şi frumuseţe şi Mama şi copilul sunt foarte dezvoltate.

    Un site de anunţuri se adresează tuturor utilizatorilor, dar majoritatea se regăseşte în profilul celor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani, atât bărbaţi, cât şi femei, cu distribuţie aproape egală, oameni activi, preocupaţi de dealurile bune, potrivit lui Gheoghiţoiu.

    Un produs poate fi vândut şi  la câteva zile de la postare sau chiar  în câteva ore, dar cel mai sigur ca timp mediu este între câteva zile până la două-trei săptămâni. Un modificator important îl reprezintă plata anunţului. „Anunţurile promovate beneficiază de vizibilitate mai mare, fără doar şi poate şi se vând de zece ori în medie mai repede decât cele nepromovate”, spune Gheorghiţoiu. Costurile pentru anunţurile plătite sunt de la doi până la şapte euro, în funcţie de secţiune, dar şi de durata promovării, care poate să fie cuprinsă între o săptămână şi trei săptămâni.

    Explicaţia pentru promovarea intensă cu care ne-am obişnuit vine din partea business managerului Mercador. ro: „Este o piaţă cu competitori puternici şi automat, pe genul acesta de pieţe există perioade în care se fac investiţii puternice pentru a fi numărul unu”. Spre exemplu, un aport important a fost adus de cei de la The Geeks care au conceput spoturile TV ale Mercador.ro şi care au adus o creştere vizibilă a site-ului, potrivit business managerului companiei. „La nivel de piaţă, toată lumea face scenarii referitoare la bugetele investite. Sunt bugete mari la mijloc, dar obiectivele îndrăzneţe  necesită eforturi pe măsură.”

    În ce priveşte 2014, obiectivul Mercador.ro este de a fi „lideri incontestabili pe piaţa aceasta extrem de competitivă şi de a livra produse de calitate în aşa măsură încât toţi cei care ne folosesc să ne recomande mai departe”. În prezent, piaţa de anunţuri generaliste din România este condusă, pe lângă Mercador.ro, de Tocmai.ro şi de Okazii.ro.

  • Polonia apreciază că Ucraina se îndepărtează de UE

    Ucraina “se îndepărtează în mod evident de UE şi nimic nu mai pare să arate că ea se va întoarce”, a declarat Sikorski pentru jurnalişti.

    “Îndemnăm cele două părţi la reţinere (…). O primă concluzie a ceea ce s-a întâmplat este abandonarea drumului către Europa şi reforme, prin adoptarea (de Parlamentul ucrainean) a unor legi represive”, a apreciat el, denunţând “cleptocraţia şi represiunea” din Ucraina.

    La rândul său, preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, a vorbit la telefon cu omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici.

    “Profund îngrijorat de agravarea conflictului intern din Ucraina, el a făcut apel la oprirea vărsării de sânge”, potrivit consilierului său, Jaromir Sokolowski, citat de agenţia AFP.

    De asemenea, şeful statului polonez a salutat lansarea unui dialog între preşedintele ucrainean şi trei lideri ai opoziţiei.

    În afară de preşedintele ucrainean, Komorowski urma să mai vorbească la telefon miercuri cu fostul campion la box Vitali Kliciko.

    Pe de altă parte, şeful diplomaţiei lituaniene, Linas Linkevicius, a făcut apel, miercuri, la “o acţiune comună” a UE.

    “Scenariul brutal care se dezvoltă în prezent (la Kiev) cere o reacţie comună a UE. Deoarece îndemnurile la dialog sunt ineficiente, a venit timpul pentru adoptarea unor sancţiuni direcţionate”, a scris el pe contul său de Twitter.

    Ciocnirile violente dintre manifestanţi proeuropeni şi forţele de ordine s-au soldat cu cinci morţi, la Kiev, provocând reacţii critice atât din partea UE, cât şi din partea Statelor Unite.

  • Românii au efectiv doar nouă zile libere în 2014, de două ori mai puţine decât ucrainienii

    Cu 12 zile libere acordate în 2014, România ocupă penultima poziţie în topul statelor din regiune cu cele mai multe zile libere din acest an, pe ultimul loc fiind situată Ungaria, unde angajaţii beneficiază doar de 11 zile libere în acest an. La polul opus, pe prima poziţie se situează Ucraina, care acordă 18 zile libere, urmată de Slovacia, cu 15 zile libere.

    “La nivel regional, este des întâlnită practica de a nu compensa zilele libere legale care se suprapun cu cele de weekend cu alte zile din timpul săptămânii, în acestă situaţie fiind nu doar România, ci şi Ungaria, Cehia şi Slovacia. În regiune, doar Ucraina compensează integral aceste zile, în timp ce Polonia acordă compensaţii doar pentru zilele libere care se suprapun cu cele de sâmbătă”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace.

    Ca excepţie de la regula generală de mai sus, există situaţia în care angajaţii prestează munca în timpul zilelor de sărbătoare legale suprapuse cu cele de weekend. Această situaţie este cel mai des întâlnită în companiile care au inclus ca obiect de activitate producţia de energie, la personalul ce desfăşoară activitate în entităţi ca hidrocentrale/termocentrale, domeniul serviciilor medicale, operatorii de transport feroviar, aviaţie ş.a.; respectiv în oricare dintre companiile ce implică procese de producţie sau activităţi care nu pot fi oprite în timpul weekend-urilor datorită naturii acestora.

    “Facem referire aici la angajaţii cu program în ture, care, prin natura activităţii pe care o desfăşoară, se confruntă în permanenţă cu situaţia în care o zi de sărbătoare legală este suprapusă cu o zi de weekend şi cu o tură de a lor. Angajaţii trebuie să fie prezenţi la muncă datorită programului în ture stabilit de companie, care va include cu siguranţă şi zile de weekend, tocmai pentru a putea asigura continuitatea activităţii”, a adăugat Maria Cojocariu. În aceeaşi măsură putem face referire şi la personalul TESA din companiile de tipul celor de mai sus, fără să ne limităm însă la aceste obiecte de activitate.

    Astfel, practic, orice companie care solicită angajaţilor să se prezinte la muncă într-o zi de sărbătoare legală ce se suprapune cu una de weekend, este obligată, prin prevederile Codului Muncii, să acorde angajaţilor care desfăşoară activitate în perioada respectivă, zile libere compensatorii în următoarele 30 de zile (proporţional cu timpul lucrat) sau un spor la salariu nu mai mic de 100% pentru respectivele ore lucrate.

    În ceea ce priveşte riscurile neacordării zilelor libere legale, angajatorii care nu respectă legea, riscă conform Codului Muncii, amenzi de la 5.000 lei la 10.000 lei, precizează cei de la Accace.

  • Tranzacţiile imobiliare în Europa Centrală şi de Est au urcat cu 31% în 2013. România, pe locul 5 din 9 după volumul atras

     România a atras, potrivit companiei de consultanţă imobiliară CBRE, 229 milioane de euro, în creştere cu aproape 25% faţă de 2012.

    În Rusia şi Polonia, “campionii” regiunii, investitorii au cumpărat proprietăţi comerciale (birouri, spaţii de retail, industriale) de 5,2 miliarde de euro (+40%), respectiv 2,97 miliarde de euro (+10%).

    Una dintre cele mai bune evoluţii a avut-o însă Cehia, piaţă unde investiţiile au crescut cu aproape la 70%, de la 605 milioane de euro în 2012 la 1,015 miliarde de euro, avans favorizat de prognoza privind creşterea economică optimistă pentru 2014 şi de câteva tranzacţii de dimensiuni mari încheiate în 2013. Pe locul patru în clasament se află Slovacia, cu investiţii care au crescut spectaculos, de la 16 milioane de euro la 250 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro