BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Spania va începe privatizarea Bankia, la doi ani după un bailout de 20 miliarde euro

     Spania deţine 68,4% din acţiunile Bankia, a patra mare bancă din Spania, prin fondul de restructurare a sectorului bancar, FROB.

    Privatizarea va fi realizată în etape, pe parcursul următorilor câţiva ani, a declarat preşedintele Bankia, Jose Ignacio Goirigolzarri, pentru ziarul ABC, preluat de Reuters.

    “Cel mai probabil model de privatizare este similar cu cel al Lloyds. Primele pachete vândute vor fi mai mici. Ne gândim la 5-10%. Acţiunile vor fi plasate către investitori instituţionali”, a afirmat bancherul.

    Guvernul birtanic a atras în luna septembrie 3,2 miliarde lire sterline prin vânzarea unei participaţii de 6% la grupul financiar Lloyds, naţionalizat în urma crizei financiare mondiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PwC: Volumul tranzacţiilor imobiliare din România va creşte uşor în acest an, în special cu birouri

     În topul primelor zece oraşe pentru investiţii imobiliare în acest an se plasează, în ordine, Munchen, Dublin, Hamburg, Berlin, Londra, Zurich, Istanbul, Copenhaga, Stockholm şi Frankfurt, potrivit raportului Emerging Trends in Real Estate® Europa 2014.

    “În ceea ce priveşte piaţa imobiliară din România ne aşteptăm la o uşoară creştere a tranzacţiilor, îndeosebi pe segmentul de birouri şi mult mai mică activitate de achiziţie pe segmentele de retail, industrial şi rezidenţial”, a declarat Francesca Postolache, director servicii de audit, liderul echipei de servicii pentru sectorul imobiliar PwC.

    Datele companiilor de consultanţă imobiliară arată că anul trecut volumul tranzacţiilor imobiliare din România a depăşit 300 de milioane de euro.

    Potrivit raportului, investitorii imobiliari se orientează spre pieţele în redresare economică, capitalele regionale şi proprietăţile de clasă secundară, pe măsură ce competiţia pentru activele imobiliare europene de clasă A se intensifică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Umbrărescu, proprietarul celei mai noi bănci din România: Facem o bancă pentru investitorii autohtoni care să le spună repede clienţilor dacă îi creditează sau nu

    Banca asfaltatorului Umbrărescu este gata de pornire. Doi veterani ai sistemului bancar îşi pun în joc experienţa şi reputaţia pentru a ridica un nou jucător pe piaţa bancară

    Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI) va fi o instituţie de credit care îi va sprijini pe investitorii autohtoni şi în care deponenţii nu vor duce grija banilor, afirmă Dorinel Umbrărescu, acţionarul majoritar al noii bănci lansate pe piaţă.

    “Doresc o creştere lentă şi sănătoasă, nu doresc un profit imediat şi nesănătos. Marinel Burduja (directorul general al băncii) a adunat o echipă care cred că va face faţă noului regulament bancar. Cine nu va putea să o facă 100% va părăsi banca. Toleranţe nu vor fi”, spune proprietarul firmelor de construcţii de drumuri UMB Spedition şi Tehnostrade care i-au adus numele de “rege al asfaltulului”.

    El afirmă că nu a avut probleme în relaţiile cu băncile până acum, dar crede că este foarte importantă rapiditatea cu care o instituţie de credit îi răspunde clientului dacă îl va finanţa sau nu. “Să dureze o săptămână sau 10 zile, dar nu trei luni.”

    Umbrărescu spune că a fost primul care şi-a deschis cont la BRCI, punându-şi în joc şi banii de capital pentru bancă şi bani personali.

    Marinel Burduja, şeful BRCI, precizează că banca s-a pus la punct cu reglementările care guvernează relaţiile speciale cu clienţi care sunt şi acţionari. “Nu vom avea nicio abatere de la cadrul legal.”

    Umbrărescu deţine aproape 94% din BRCI.

    Banca intenţionează să înceapă activitatea de creditare în două-trei luni. Până la 80% din bilanţ va veni din activitatea cu persoane juridice. Pe partea de persoane fizice BRCI urmăreşte un segment de clientelă cu conturi de la 10.000 de euro în sus. Banca porneşte cu circa 115 angajaţi, iar până la sfârşitul anului va ajunge la 200.

  • Pe ce pieţe emergente mai merită să investeşti

    Unii bancheri continuă să mizeze însă contra curentului: cei de la Saxo reamintesc că în august 2013, când izbucnise teama că Rezerva Federală opreşte tiparniţa şi pieşele de acţiuni căzuseră, ei au mizat în continuare pe relansarea acţiunilor din economiile emergente, ceea ce s-a şi întâmplat.

    Din punctul lor de vedere, economiile recomandabile sunt Turcia şi Indonezia (care traversează corecţii bursiere şi valutare, dar de scurtă durată), precum şi Mexic şi Filipine (economii în relansare, cu perspective solide).

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.

  • Prognoze pentru anul bursier 2014 de la managerul Fondului Proprietatea

    În clasificările folosite de investitorii pe pieţele valutare şi de capital (inclusiv de Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea), România nu figurează între pieţele emergente, alături de Polonia sau Cehia, ci între pieţele de frontieră, cum sunt Croaţia, Nigeria sau Pakistan, considerate mai riscante şi mai puţin dezvoltate, dar care şi suportă fluctuaţii mai mari ale valorii activelor. Indicele MSCI (fostul Morgan Stanley Capital International), care clasifică România drept piaţă de frontieră, are o serie de criterii legate de capitalizare, free float şi alţi indicatori pe care o piaţă trebuie să le îndeplinească pentru a fi clasificată ca emergentă. Cu ajutorul următoarelor listări de companii mari controlate de stat, România ar putea fi mai aproape de atingerea acestor obiective, consideră Konieczny.

    Statutul actual de piaţă de frontieră s-a dovedit a fi benefic, investitorii fiind foarte interesaţi de aceste pieţe anul trecut: pieţele de frontieră au înregistrat valori record ale intrărilor de capital, în pofida ieşirilor nete înregistrate în 2013 de fondurile de pieţe emergente, arată Konieczny: “În 2014 am putea asista din nou la emisiuni-record de acţiuni noi şi plasamente secundare ale acţiunilor anumitor companii din România, având în vedere listările planificate. Cele mai importante tranzacţii sunt aşteptate anul acesta tot din partea statului, cu oferte publice iniţiale (IPO) anunţate în sectoarele de utilităţi/energie”.

    Statul intenţionează să scoată la vânzare în luna iunie o participaţie de 10% din producătorul de energie hidro, iar până la sfârşitul anului intenţionează să vândă un pachet de 51% din acţiunile Electrica.

    “Am putea vedea şi unele companii private analizând oportunităţi pentru listare, având în vedere că băncile din România continuă să fie foarte precaute în ceea ce priveşte politicile de împrumut”, continuă Konieczny. De asemenea, piaţa de obligaţiuni corporative “ar putea să depăşească volumele încurajatoare ale ofertelor din 2013; emisiunile de obligaţiuni corporative au fost metoda de finanţare preferată de câteva companii anul trecut, din cauza dobânzilor încă mari la credite”.

    Potrivit lui Greg Konieczny, un alt element-cheie în dezvoltarea pieţei de capital din România ar fi o participare tot mai mare a investitorilor individuali. “Persoanele private au arătat anul trecut un deosebit interes pentru ofertele publice ale statului şi ne aşteptăm ca acestea să devină mai active, nu doar în cadrul IPO şi al ofertelor publice secundare (SPO), ci şi, posibil, prin investiţii în vehicule investiţionale care la rândul lor sunt prezente pe Bursa de Valori Bucureşti. Un stimulent bun pentru accelerarea acestei tendinţe este faptul că dobânzile depozitelor bancare au scăzut până la niveluri record în ultimele şase luni. Credem, de asemenea, că fondurile de pensii din România şi-ar putea majora expunerile pe acţiuni, care în prezent reprezintă doar o mică parte din portofoliile acestora.”

    Oficialul Templeton adaugă că anul 2014 va fi marcat de două campanii electorale, care ar putea afecta deciziile pe termen scurt ale investitorilor. “Totuşi, nu ne aşteptăm la un impact puternic asupra economiei, având în vedere că fundamentele puternice ale ţării şi angajamentul faţă de acordurile cu organisme internaţionale precum FMI ar trebui să împiedice derapaje majore. În ciuda posibilei volatilităţi pe termen scurt provocată de alegeri, credem că economia şi piaţa de capital din România îşi vor continua în surdină evoluţia pozitivă”, încheie Konieczny.

    Templeton Emerging Markets Group este unul dintre cei mai importanţi investitori pe pieţele emergente. Grupul controlează şi compania americană Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea.

    Fondul Proprietatea a încheiat anul 2013 cu un profit net de 682 mil. lei (153 mil. euro), cu 20% mai mare decât câştigul din anul precedent. Profitul FP a urcat cu 137 mil. lei doar în luna decembrie, când fondul a vândut participaţia de 15% pe care o deţinea la compania Transgaz Mediaş, pentru care a încasat 303,5 milioane de lei.

    Conform lui Greg Konieczny, anul acesta va începe al treilea program de răscumpărări, iar acţionarilor li se va propune un nou plan pentru listarea secundară, care ar urma să îmbunătăţească vizibilitatea Fondului şi a României în rândul unei baze lărgite de investitori instituţionali.

  • Apple a răscumpărat acţiuni de 14 miliarde de dolari în ultimele două săptămâni

    Anunţul a fost făcut de directorul general al Apple, Tim Cook, într-un interviu acordat Wall Street Journal.

    Cook a explicat că Apple a fost surprinsă de scăderea de 8% a acţiunilor din data de 28 ianuarie, după prezentarea rezultatelor.

    Compania a anunţat atunci vânzări de iPhone-uri care s-au plasat sub estimările pieţei şi a avertizat că veniturile din primul trimestru al acestui an ar putea fi mai mici faţă de nivelul din perioada corespunzătoare a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Potenţial dezgheţ al pieţei imobiliare

    Pe măsură ce Zona Euro îşi revine în urma celei mai lungi recesiuni din istoria sa, investiţiile în imobiliare îşi redobândesc atractivitatea în Europa, se arată în studiul EY European real estate assets investment trend indicator 2014 – Building confidence. În ţările cel mai grav afectate de criza financiară, inclusiv în Spania sau Olanda, încrederea investitorilor este la cel mai înalt nivel, atragând atenţia investitorilor internaţionali şi relansarea tranzacţiilor în sector. 

    Investitorii au devenit mai conştienţi despre noile evoluţii care au loc în sector. Printre acestea se numără şi pierderea constantă din cota de piaţă a brokerilor tradiţionali în favoarea serviciilor de listare online, evoluţia segmentului de home office şi impactul generat de e-commerce asupra proprietăţile comerciale.   

    “În contextul redresării pieţelor externe mature, în următoarele 18 luni, piaţa imobiliară din România are toate premisele să fie una dintre candidatele importante pentru fondurile de investiţii. Pe lângă tranzacţii ale unor active individuale, foarte probabil vom asista şi la vânzări de portofolii din partea corporaţiilor care sunt mari proprietari de active imobiliare, dar nu sunt dezvoltatori/investori ci au alt obiect principal de activitate. Din perspectiva dezvoltatorilor, continuarea tendinţei de scădere a dobânzilor la RON din ultima perioadă este un semnal pozitiv atâta timp cât planurile dezvoltatorilor vor întampina corect cererea pieţei”, spune David Ţiplea.

    Numeroase alte schimbări suferite de sectorul imobiliar european devin, de asemenea, din ce în ce mai pronunţate. Astfel, diferenţele înregistrate anterior între pieţele mature şi cele emergente, precum şi cele între pieţele situate la periferia Europei şi cele din nucleul său alcătuiesc o imagine destul de complicată a pieţelor imobiliare din regiune.

    Eforturile de restructurare a băncilor din regiune, precum şi eforturile de sprijinire a economiilor mai slabe ar putea avea un efect semnificativ asupra pieţelor imobiliare din Europa. Toate aceste eforturi vor încuraja investitorii să se bazeze mai mult pe surse alternative de creditare pentru a finanţa tranzacţiile imobiliare. Totodată, acestea vor contribui la creşterea ofertei de active, prin eliminarea creditelor neperformante şi maturizarea titlurilor de valoare cu garanţii ipotecare.

    Aşteptări pentru sectorul imobiliar european în 2014: volumul tranzacţiilor are întrunite condiţiile să crească în 2014; criza creditelor din Zona Euro nu mai este considerată un factor determinant pentru investiţiile în imobiliare; pieţele imobiliare din toate statele europene se vor dovedi atractive în 2014; e de aşteptat ca oferta de active imobiliare să crească în majoritatea statelor europene în 2014; va creşte cererea pentru finanţări mixte şi surse alternative de creditare; piaţa titlurilor de valoare cu garanţii ipotecare pe proprietăţi comerciale s-ar putea relansa, în special în pieţele mai mature; creşte apetitul pentru risc al investitorilor, iar investiţiile speculative vor creşte încet în anumite pieţe.

    Investitorii au estimări mixte în privinţa preţurilor pentru locaţii premium: e de aşteptat ca nivelul preţurilor să scadă în cazul pieţelor din Zona Euro cele mai afectate de criză; în cazul pieţelor care au reuşit să se redreseze mai devreme, preţurile vor atinge nivelul maxim superior sau chiar vor scădea.

    Pentru prima dată în ultimii doi ani, majoritatea respondenţilor din toate ţările europene care au participat la studiu consideră că piaţa imobiliară este o destinaţie atractivă pentru investiţii. Cea mai frapantă creştere a sentimentului de încredere se înregistrează în Spania şi Italia, două dintre ţările din Zona Euro cel mai sever afectate de criza datoriilor, unde, la sfârşitul anului 2012, doar o minoritate dintre respondenţi considerau domeniul imobiliar din ţările lor atractiv pentru investiţii.

    În prezent, 84% dintre respondenţii din Spania şi 61% dintre respondenţii din Italia consideră că ţara lor este o destinaţie atractivă pentru de investiţii. Rugaţi să evalueze comparativ atractivitatea pieţei imobiliare locale faţă de alte pieţe imobiliare din Europa, respondenţii din Germania şi Marea Britanie s-au clasat în fruntea topului. 14 dintre cele 15 ţări incluse în studiu au fost evaluate ca atractive sau foarte atractive de către mai mult de două treimi dintre respondenţi şi numai în cazul Ucrainei 44% din respondenţi au considerat că ţara este o destinaţie mai puţin atractivă.

    Studiul EY are la bază un sondaj realizat cu executivi din Europa, provenind din companii care investesc în active de pe piaţa imobiliară. Rezultatele raportului au la bază un sondaj derulat în rândul a peste 500 de investitori în imobiliare, inclusiv clienţi EY. Participanţii la sondaj provin din 15 ţări: Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Marea Britanie.

  • Comenzile de mâncare prin aplicaţii, o afacere de 20 de milioane de dolari

     

    Compania funcţionează în prezent pe patru continente, anul trecut  foodpanda extindinzându-se în 20 de ţări, printre care şi România. Ca urmare a strategiei de creştere, foodpanda îşi va extinde serviciile în alte opt ţări în prima parte a lui 2014: Croaţia, Bulgaria, Serbia, Slovenia, Kazahstan, Azerbaidjan, Tanzania şi Uganda, în acestea două din urmă serviciul fiind deja lansat.

    “În prezent, suntem cea mai mare platformă pentru comenzi online de mâncare din lume, fiind activi şi extinzându-ne în Asia, Europa, America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa. Beneficiind deja de încrederea investitorilor cu experienţă, ne vom putea continua strategia de creştere, pentru a deveni un brand online cu adevărat global. Mai mult, vom continua să ne extindem şi în pieţele în care suntem deja activi, astfel încât să fim prezenţi în fiecare colţ al ţărilor în care ne desfăşurăm activitatea. De asemenea, continuăm să investim în serviciile pentru clienţi şi să creăm cel mai convenabil mod de a comanda mâncare – indiferent de locul de unde este realizată comanda”, a spus Ralf Wenzel, cofondator şi global managing director foodpanda / hellofood.

    Platforma online pentru comenzi de mâncare ajută restaurantele să îşi crească vânzările prin intermediul site-ului şi al aplicaţiei, oferindu-le totodată tehnologii şi instrumente de analytics performante. Clienţii îşi pot alege mâncarea preferată online, iar foodpanda procesează comanda şi o trimite direct către restaurant, care se ocupă de livrare.

    „(…) În ceea ce priveşte România, finanţarea ne va ajuta să ne extindem în toate oraşele mari din ţară, aşa cum ne-am propus”, a spus Dan Macarie, country manager foodpanda.ro.

    Foodpanda are parteneriate cu peste 22.000 de restaurante la nivel mondial, în România colaborând în prezent cu peste 150 de restaurante din Bucureşti şi Cluj-Napoca.

    În 2013, foodpanda a primit o finanţare de peste 20 de milioane de dolari de la Phenomen Ventures şi Investment AB Kinnevik şi alte 8 milioane de dolari de la iMENA Holdings.

     

  • Rebeliunea de la Varşovia, taxată de presa financiară

    Titlurile vor fi apoi anulate, iar rezultatul va fi reducerea datoriei publice cu 8% din PIB, conform ministrului finanţelor de la Varşovia. Măsura a fost aprobată de parlament în decembrie şi urmează să fie evaluată de Curtea Constituţională a ţării. Procesul de preluare a titlurilor, programat să înceapă la 3 februarie, înseamnă transferul către guvern al unor titluri care reprezintă în total 51,5% din activele lor, iar până în 2016, fondurile private nu vor mai avea voie să investească în titluri de valoare emise de stat.

    Polonezii vor avea patru luni la dispoziţie să decidă dacă îşi vor muta toate contribuţiile de pensii la stat sau dacă vor continua să-şi împartă contribuţiile între stat şi fondurile private. Conform unui sondaj din decembrie citat de presa poloneză, 53% dintre cetăţeni se opun măsurii luate de guvern.

    Credibilitatea Poloniei în ochii investitorilor va scădea, apreciază ziarul britanic, pentru că, într-o perioadă când guvernele europene sunt în căutare de finanţare şi caută să ofere o imagine de predictibilitate şi solvabilitate, o astfel de decizie “nu poate trece neobservată” şi poate funcţiona ca un nou precedent periculos în domeniul reformei pensiilor, după cel creat nu cu mult timp în urmă de Ungaria.

    În plus, micii investitori în fondurile de pensii private au motive de îngrijorare, susţine ziarul, fiindcă dacă fondurile private nu mai pot investi în obligaţiuni şi titluri de stat, gradul lor de risc va creşte, iar siguranţa pensiilor pentru actualii investitori ar fi periclitată.

    Anul trecut, economia poloneză a crescut cu 1,6%, cea mai slabă creştere din 2009 până acum, după 1,9% în 2012, iar şomajul a ajuns aproape de maximul ultimilor şase ani, la 13,4%. Guvernul condus de Donald Tusk şi-a propus pentru acest an creşterea salariului minim în mai multe faze, introducerea unui salariu minim orar şi reducerea şomajului sub 13%.