Tag: evolutie

  • Zona euro, aproape de sfârşitul recesiunii: “Datele sunt mai bune decât ne aşteptam”

     Indicele industriei manufacturiere din zona euro, calculat pe baza unui sondaj în rândul managerilor de achiziţii din companii, a crescut în iulie pentru prima dată în ultimii doi ani şi a depăşit cota care diferenţiază între contracţie şi creştere economică, potrivit unui raport publicat miercuri de compania britanică de cercetare Markit Economics, preluat de Bloomberg.

    Totodată, indicele compus al industriei manufacturiere şi sectorului serviciilor a depăşit de asemenea cota de recesiune, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Preţurile locuinţelor din România au crescut pentru al doilea trimestru consecutiv. Care sunt oraşele cu cele mai mari creşteri

     “Indicele Proprietăţilor Rezidenţiale EPS a înregistrat o uşoară creştere şi în cursul celui de-al doilea trimestru, similară cu cea din primul trimestru al anului 2013, sporind posibilitatea unui trend pozitiv temporar la nivel naţional, deşi este posibil ca această evoluţie din prima jumătate a anului să fi fost cauzată de fluctuaţii sezoniere. Se pare că micile fluctuaţii continuă în jurul acestei creşteri a nivelului preţului ce a fost sugerată de index începând cu mijlocul anului 2011”, se arată într-un comunicat al Eurobank Property Services (EPS) cu ocazia lansării unei noi ediţii a Indicelui Proprietăţilor Rezidenţiale.

    Diferitele componente ale indexului naţional variază, în anumite zone geografice prezentând creşteri de preţuri, în timp ce în altele s-au înregistrat scăderi pe parcursul trimestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se transformă sticla la periferia Bucureştiului în marfă de lux pentru export

    A construit soţul o maşină de tăiat sticlă şi am început să facem tuburi pentru seringi în apartamentul nostru cu două camere„. Aşa descrie Gabriela Ştefănescu începuturile afacerii cu sticlă pe care a pornit-o în urmă cu mai bine de 20 de ani.

    Acum, compania Adrian Sistem şi brandul Gabriela Seres vând în toată lumea, ajungând chiar să facă decorul vitrinei magazinului Cartier din Paris. Printr-o tehnologie folosită de puţini dintre sticlarii renumiţi ai Europei, suflarea printr-un tub de sticlă, specifică producţiei de obiecte de laborator, cei doi fac obiecte de decor cu preţuri care pornesc de la 10 euro şi pot să ajungă la 2.000 de euro, în cazul candelabrelor.

    Acestea sunt vândute exclusiv pe pieţe din afara ţării şi au adus companiei soţilor Ştefănescu o cifră de afaceri de circa 400.000 de euro, în 2012. Implicarea lor într-o astfel de afacere nu este întâmplătoare: ambii au lucrat la o fabrică de sticlărie tehnică din Bucureşti. „În 1992, pluteau în aer privatizările şi începuse să se observe un dezinteres din partea conducerii fabricii„, spune Gabriela Ştefănescu. Deşi exista posibilitatea investiţiei în fabrica de sticlărie de laborator prin metoda MEBO (privatizare prin vânzare de acţiuni angajaţilor), cei doi soţi au preferat în acea perioadă să îşi deschidă afacerea lor, în propria locuinţă.

    Cu un echi-pament improvizat şi bazându-se pe experienţa de la fabrică, au început să facă tuburi pentru seringi. „Am început să mă duc cu oferte pe la institute de cercetare şi, pentru că produceam mai ieftin decât fabricile de atunci, am reuşit să trăim o perioadă astfel„. Mai mult decât atât, au crescut afacerea şi au mutat-o într-un alt spaţiu, o casă închiriată, unde lucrau la sobe speciale cu trei oameni care veneau după amiaza „pentru că nu am îndrăznit să îi angajăm definitiv„.

    Temerile lor au scăzut odată cu găsirea primului client din afara ţării şi comanda sa de sticle cu fruct în interior, foarte populare în acea perioadă. În paralel, au continuat să facă sticlărie de laborator iar, treptat, nici spaţiul din casă nu a mai fost suficient pentru comenzile primite. 

    DUPĂ ÎNCHIDEREA INSTITUTULUI NAŢIONAL DE STICLĂ – cu vaste spaţii de producţie şi unde se făcea odinioară fibră şi sticlă optică – cei doi au reuşit să închirieze un spaţiu la institut, în 1995.
    Au urmat participările la târguri de specialitate şi promovarea mai mult „din vorbă în vorbă„ care au adus colaborările cu designeri internaţionali. Primul târg unde au expus a fost MACEF Milano, unde s-au prezentat cu „lucruri mărunte„.

    Un italian i-a contractat atunci pentru mărturii de nuntă pentru câteva zeci de mii de euro. Apoi, un brand american de mobilă a dorit să îşi diversifice activitatea prin intermediul lor. Alături de acesta, Ştefănescu a început să conceapă produse noi, potrivite pentru interior, din segmentele Arts de la table şi decoraţiuni interioare.

    Alte comenzi au venit din partea unor firme americane specializate în produse pentru masă şi decoraţiuni interioare, Anthropology, (cu care au semnat cel mai mare contract, în valoare de 50.000 de euro) şi Arte Italica, dar şi din partea unor designeri europeni cum ar fi francezii Laurence Brabant – pentru o colecţie de obiecte destinate mesei sau Matteo Messervy – care a folosit candelabrale de mari dimensiuni făcute în atelierul soţilor Ştefănescu în decorarea unor centre comerciale din Franţa şi chiar la vitrina magazinului de bijuterii Cartier.

    „Produsele executate de noi au ajuns şi la o vitrină Hermes din Geneva sau Paris, ca urmare a colaborării cu designeri din străinătate„, spune Ştefănescu, pentru care nu este o problemă că designerii cu care colaborează nu obişnuiesc să menţioneze numele firmei sale când expun produsele. „Ei vând în nume propriu, iar produsele sunt luate din diverse ţări, de la firme care corespund gustului lor„. Deşi multe din produsele care se vând folosesc designul desenat de Gabriela Ştefănescu, ea respectă condiţiile celor care le vând în nume propriu.

     

  • Creşterea economică a Chinei a continuat să încetinească în trimestrul al doilea

     Datele anunţate luni de Biroul Naţional de Statistică de la Beijing sunt în linie cu media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg.

    Rata de creştere economică de 7,5% înregistrată în trimestrul al doilea reprezintă o încetinire faţă de creşterea de 7,7% estimată pentru primele trei luni ale anului.

    În luna iunie, producţia industrială a Chinei a înregistrat cea mai slabă evoluţie din 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii români şi-au mai temperat aşteptările privind afacerile în 2013, dar 70% încă văd creştere

     “Deşi marchează o tendinţă descrescătoare faţă de luna ianuarie 2013, răspunsurile privind perspectivele de creştere rămân semnificative în iunie 2013: 69% dintre liderii români de business consideră că vor înregistra creşterea cifrei de afaceri în acest an”, se arată într-un comunicat al Ernst&Young, citând concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii- ediţia iunie 2013”.

    Totuşi, procentajul companiilor care aşteaptă o creştere moderată, între 5-10%, a scăzut cu 5 puncte procentuale din ianuarie până în iunie 2013, în timp ce procentajul companiilor care anticipează o scădere de 5-10% a crescut tot cu 5 puncte procentuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile britanicilor au scăzut puternic

     Venitul real al gospodăriilor din Marea Britanie, după taxe, a scăzut în primele trei luni cu 1,7% faţă de nivelul din trimestrul patru al anului trecut, cea mai slabă evoluţie din 1987, informează Bloomberg.

    Oficialii au confirmat totodată datele privind evoluţia PIB în primul trimestru, cu o creştere de 0,3%.

    Totodată, statistica a revizuit datele privind creşterea economică de anul trecut, astfel încât potrivit noilor estimări economia Marii Britanii nu a înregistrat în 2012 cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii patru ani. Noile date indică stagnare pentru prima jumătate a anului trecut.

    În orice caz, revenirea pe creştere în primul trimestru este un semn bun, însă consumatorii continuă să resimtă presiuni, deoarece inflaţia depăşeşte rata de expansiune a PIB, iar măsurile de austeritate limitează activitatea economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMM-urile româneşti, sufocate de criză

    Sectorul IMM din România nu este unul solid şi competitiv, baza de întreprinderi nefiind consolidată, nici ca număr şi nici din punct de vedere al capacitaţii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare în IMM evidenţiază minusurile României şi sub acest aspect. Germania este ţara cu cea mai înaltă pondere de întreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, în timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se înregistrează în economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria şi România.

    Mai mult, România are un număr prea mic de întreprinderi, care se traduce într-o densitate scăzută a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentând 56% din media europeană de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea şi profitabilitatea IMM-urilor care prezintă tendinţe opuse la nivelul aceleiaşi clase sau sector dezvăluie situaţia precară a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, sub aspectul eficienţei şi competitivităţii lor.

    Cele mai multe afaceri iniţiate în 2012 au fost în Comerţ (29.2%) şi în Agricultură (16.5%). În ultimii ani se observă o atractivitate a întreprinzătorilor români pentru agricultură, explicabilă prin potenţialul resurselor interne al pieţei de desfacere, dar şi datorită politicilor guvernamentale de sprijin şi susţinerii financiare consistente. Astfel, întreprinderile cu activitate în agricultură se configurează ca un segment stabil sub toţi parametrii, chiar dacă la valori nesatisfăcătoare faţă de potenţialul existent, fiind singurul grup de firme cu  evoluţie constant pozitivă pe termen mediu.      

    În schimb, distribuţia teritorială a noilor înmatriculări de agenţi economici în anul 2012 diferă de la un număr maxim în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Nord-Vest, respectiv de 18% şi 16%, din totalul pe ţară, la cele mai scăzute niveluri în regiunile Vest şi Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

    Se poate spune că Municipiul Bucureşti este “leagănul” celor mai multe iniţiative antreprenoriale, având un număr de 19.000 din totalul de 125.603 de noi înmatriculări în 2012. 

  • PIAŢA IMOBILIARĂ în ultimul an: Cum au evoluat preţurile locuinţelor în marile oraşe în ultimele 12 luni

     După ce în aprilie preţurile cerute pentru apartamentele din întreaga ţară s-au depreciat, înregistrându-se o scădere de 2,4%, de la 953 la 935 de euro pe metru pătrat, în luna mai piaţa rezidenţială a fost marcată de stabilitate. Astfel, la nivel naţional în luna mai a fost consemnată o apreciere uşoară, de 0,3%, până la 938 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, tendinţa generală în marile oraşe ale ţării a fost, cu două excepţii, una de scădere, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Pe primul loc în topul marilor oraşe în funcţie de ieftinirile consemnate pe segmentul rezidenţial în decurs de 12 luni se află Constanţa şi Ploieşti, cu scăderi de 4,2% faţă de 2012.

    În Constanţa preţurile au coborât sub 900 de euro pe metru pătrat, respectiv de la 906 la 868 de euro pe metru pătrat.

    Pe de altă parte, în Ploieşti preţul mediu se apropie de limita de 800 de euro, în condiţiile în care acesta s-a redus de la 836 la 801 euro pe metru pătrat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Planeta Google

    Nu cred că există firmă din zona tehnologiei (şi nu numai) care să fi avut o evoluţie atât de spectaculoasă precum Google. Iar aici nu folosesc cuvântul „spectaculos„ doar în sensul considerat sinonim cu impresionant sau remarcabil, pentru că modul cum a evoluat Google a fost un spectacol în sine, mai întotdeauna imprevizibil, adeseori parcă lipsit de logică. Nu-i de mirare că există analişti specializaţi în evoluţia companiei sau bloguri cu mare trafic care urmăresc fiecare mişcare făcută de Google.

    La început a fost un motor de căutare bun. Foarte bun. Abia apoi a fost inventat sistemul de publicitate contextuală care reprezintă şi astăzi principala sursă de venituri a companiei. Apoi a început haosul. Google a părut să se arunce în toate direcţiile simultan, lansând nenumărate servicii, majoritatea ţinute ani de zile în fază beta, altele lăsate în paragină (de exemplu reţeaua de socializare Orkut sau enciclopedia Knol) sau chiar abandonate (de exemplu Wave).

    Diversitatea era năucitoare, de la serviciul de poştă electronică (Gmail) până la sistemul de hărţi, de la digitalizarea cărţilor până la catalogarea lucrărilor ştiinţifice (Scholar), de la platforma de bloguri Blogger până la traduceri automate, de la YouTube la platforma pentru grupuri, iar enumerarea ar putea continua pe pagini întregi. În fine, sistemul de operare pentru dispozitive mobile Android şi un alt sistem de operare (bazat pe browserul Chrome) nu păreau să se lipească nicăieri, ca să nu mai vorbesc de cercetările în privinţa unui automobil care se conduce singur. Aproape că nu există domeniu unde Google să nu interfereze într-un fel sau altul.

    Până când Larry Page a revenit la conducerea companiei şi a început să se facă lumină. Lucrurile au început să se aşeze. Suita de birotică a fost reunită în Google Drive, multe servicii au fost replicate pe Android, sub toată construcţia a fost aşezat un „strat social„ numit Google Plus şi totul a început să arate coerent şi orientat spre cele două tendinţe majore: social şi mobil. Când lumea a observat că, de fapt, a existat tot timpul o strategie cu bătaie lungă, investitorii au acţionat aproape isteric.

    Dacă la începutul anului preţul unei acţiuni Google era de 700 de dolari, nu cu mult timp în urmă ajunsese la 915 dolari, iar capitalizarea de piaţă a sărit peste 300 de miliarde. Până şi George Soros a vândut acţiunile Apple pentru a cumpăra masiv acţiuni Google. În aceste condiţii, conferinţa Google I/O desfăşurată la centrul Moscone din San Francisco a stârnit un interes comparabil cu MacWorld în vremurile de glorie ale lui Steve Jobs. Cele 6.000 de tichete de participare în valoare de 900 de dolari (300 pentru cei din educaţie) s-au vândut în 49 de minute, iar în prima zi lumea s-a aşezat la coadă încă de la 5 dimineaţa.

    Noutăţile anunţate au fost multe. Aş remarca integrarea dintre Google Maps, Earth şi StreetView, serviciul de streaming Google Play Music All Access şi un Samsung Galaxy S4 sub brand Nexus. Google Now este echivalentul Siri de la Apple şi mulţi îl consideră mai bun. Însă cea mai spectaculoasă noutate este integrarea dintre Gmail şi Google Wallet, care va permite transferul de bani prin e-mail în cel mai simplu fel cu putinţă (cam ca şi ataşarea unui fişier). Oricât de scurt încerc să fiu, nu pot trece peste faptul că numărul activărilor de aparate cu Android a depăşit 900 de milioane, iar numărul de aplicaţii instalate de pe Google Play este de peste 24 de miliarde. 

    Cu toate acestea, cea mai importantă – şi surprinzătoare – parte a întregului eveniment a fost prezentarea lui Larry Page. Deşi suferind de o afecţiune a coardelor vocale (care l-a obligat să vorbească încet), Page a stat pe scenă trei ore şi jumătate şi a fost dispus să răspundă întrebărilor venite din sală – ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată la acest nivel. De fapt, aşa cum a remarcat Wired, Page nu a prezentat produse, ci o viziune. Iar prezentându-şi viziunea, a avut curajul să vorbească despre fericire şi iubire: „Am crezut întotdeauna că tehnologia trebuie să facă munca grea (…), astfel încât utilizatorii să poată face ceea ce-i face fericiţi: să trăiască şi să iubească„.

  • Directoarea Organizaţiei mondiale a sănătăţii: Evoluţia virusului gripei aviare nu poate fi estimată

     “Nimeni nu poate prezice care va fi evoluţia acestei crize”, a declarat aceasta la Geneva în deschiderea Adunării mondiale a sănătăţii, subliniind totuşi că “în prezent transmiterea de la om la om a virusului este neglijabilă”. “Virusurile gripei aviare suferă mutaţii constant”, a amintit ea.

    Aproximativ 3.000 de delegaţi din 194 de state membre ale Organizaţiei mondiale a sănătăţii (OMS) asistă la reuniunea anuală, care are loc la Geneva până la 28 mai.

    Chan a mulţumit Chinei pentru colaborarea sa strânsă cu OMS precum şi pentru supravegherea a mii de persoane care intră în contact cu pacienţii, dintre care sute de angajaţi medicali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro