BusinessMagazin

Tag: europene

  • Ponta: Liberalizarea preţului la gaze, un principiu european. România trebuie să-l respecte

     “Motivarea europenilor este foarte clară, că trebuia să facem această liberalizare încă de când am intrat în UE, din 2007. Este un principiu european”, a spus Ponta.

    El a arătat că liberalizarea a fost aprobată de fostul premier Emil Boc şi a devenit obligaţia României, care trebuie respectată.

    “Din păcate nu s-a făcut în 2007-2008, nu s-a făcut nici după aceea. Domnul Boc a aprobat – sigur, acuma minte pe la televizor că nu a aprobat, dar are semnăturile puse acolo – şi noi nu putem să facem altceva decât să… pentru că e vorba de obligaţiile României aici, chiar dacă le-a semnat Boc. Avem nişte obligaţii de care trebuie să ne ţinem”, a spus Ponta.

    Guvernul vrea să amâne, cu şase luni, calendarul de liberalizare a preţurilor gazelor naturale, dar comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a recomandat respectarea actualului calendar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Mobius: Pieţele est-europene de frontieră, precum România, oferă cele mai bune randamente

     “Pieţele de frontieră, printre care se numără şi unele ţări precum România (…) Toate aceste ţări sunt foarte interesante ca pieţe de frontieră. Şi, desigur, Africa, unde va fi multă acţiune datorită creşterii”, a declarat Mobius la Varşovia, citat de CNBC într-un articol ilustrat cu o fotografie cu un automobil Dacia 1310 berlină încărcat cu fân, pe o pajişte în Maramureş.

    Investitorul a afirmat că creşterea a încetinit pe pieţele mai dezvoltate din Europa de Est, precum Polonia, în principal din cauza efectului de contagiune din zona euro.

    “În viitor, cred că toate aceste ţări vor reveni foarte frumos. O mare parte din acest sentiment negativ faţă de economie şi faţă de pieţe a fost rezultatul a ceea ce se petrece în Europa de Vest. Pe măsură ce avansăm, cred că sentimentul se va schimba şi, nu uitaţi, aceste ţări încă trec printr-un proces destul de amplu de reformă, care încă nu a fost încheiat”, comentează executivul grupului Templeton, din care face parte şi firma care administrează Fondul Proprietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi măcelari elveţieni cresc 2.100 de vite într-un sat din Sibiu şi lucrează 2.500 de hectare de pământ

    CONTEXTUL: Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene a existat un deficit de circa 200.000 de tone de carne de vită, cu o scădere totală a producţiei de circa 4%, până la 6,9 milioane de tone. Printre principalele motive ale scăderii se află reducerea suprafeţelor verzi şi a terenurilor agricole, concurenţa din sectorul Bio-Gaz, dar şi desfiinţarea fermelor din lipsă de succesori, iar soluţia este mutarea producţiei de pe pieţele vestice în alte ţări.

    DECIZIA: Samuel Widmer şi Stefan Jung au venit în România în 2008, pentru prima oară, hotărâţi să construiască ferma într-un loc sugerat de unul dintre furnizorii lor de carne: localitatea Marpod din apropierea Sibiului. Printre principalele lor obiective  se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    EFECTELE: În interiorul fermei de lângă Sibiu cresc 2.100 de bovine pe o suprafaţă de 2.500 de hectare de teren arabil cultivat în sistem bio, dotat cu sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructură, grajduri, garduri electrice, depozite şi clădiri. Săptămânal, zeci de producători români se consultă în legătură cu posibile parteneriate sau pentru a-şi dezvolta propriile afaceri.

    Ferma lor de lângă Sibiu a devenit astfel un model de business pentru producători autohtoni care vin deseori la ei pentru consultanţă. Vor reuşi să umple plaiurile mioritice cu bovine de carne Angus şi să se apropie astfel de renumele producătorilor argentinieni?

    VREM CA ÎN VIITOR ÎN EUROPA SĂ NU SE MAI VORBEASCĂ ATÂT DE MULT DESPRE CARNEA DE VITĂ DIN ARGENTINA, ci de carnea de vită premium din Carpaţi„, îşi exprimă obiectivul ambiţios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. După ce a lucrat într-o măcelărie din Elveţia la prelucrarea şi la comercializarea cărnii, a venit în anul 2008 în România împreună cu partenerul lui de afaceri, Stefan Jung, pe atunci fermier şi specialist în creşterea vacilor.

    Pariul lor a fost pe rasa de vită de carne premium Angus Aberdeen – al cărei preţ pentru un kilogram de muşchi poate să ajungă şi la 50 de euro – şi pe păşunile româneşti nefolosite. România are o suprafaţă utilă a pajiştilor şi fâneţelor de circa cinci milioane de hectare şi este, după Polonia, al doilea cel mai mare producător de produse agricole din Europa Centrală şi de Est.

    Totuşi, doar 15 capete de bovine se hrănesc de pe 100 de hectare autohtone, în timp ce în Irlanda, spre exemplu, există 130 de capete pentru 100 de hectare. România se află între primele zece ţări ale Uniuniii Europene la numărul de bovine existente, cu circa două milioane de capete, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Dintre acestea, doar  29.000 de animale sunt rasă de carne, adică doar 2,3 % din numărul total de exemplare. Păşunile ecologice ale României, subvenţiile de la UE, cunoştinţele populaţiei rurale şi creşterea potenţialului pentru bovine de carne odată cu scăderea producţiei de vaci de lapte, se adaugă listei de motive pentru care măcelarii elveţieni au mizat pe plaiurile mioritice în planul lor de a cuceri piaţa europeană a cărnii.

    La acestea au adăugat şi un element scoţian: rasa de carne de vită premium de origine Angus Aberdeen, ce rezistă la temperaturi cuprinse între -40 şi 40 de grade şi are un spor de creştere de 1.300 de grame zilnic (în comparaţie cu tradiţionala Bălţată Românească, ce îşi adaugă la greutate 800 de grame pe zi).

    Chiar dacă în acel moment „nu ştiam nimic despre ţară, nici măcar unde este cu exactitate„, după cum a mărturisit Widmer, cei doi au identificat o oportunitate în cumpărarea unei ferme abandonate pentru 100.000 de euro. Următorul pas a fost importarea de 120 de vaci din rasa Angus. „Când începi pe o asfel de piaţă, trebuie să fii pe teren zilnic: Jung şi cu mine conduceam tractoarele pentru recoltă; nu avem nicio reţinere în a ne implica în toate muncile„, descrie Widmer modul în care au pus bazele fermei. În următorii ani, efectivul de bovine a crescut treptat: în 2009 au adus încă 200 de capete, în perioada 2011-2012 au ajuns să deţină 1.200 de animale, iar în prezent numără 2.100 de capete.

    Printre principalele obiective ale celor doi elveţieni se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    Pentru realizarea parteneriatelor, dar şi pentru simpla consultanţă a fermierilor autohtoni, cei doi şi-au rezervat două zile din săptămână: „Vin la noi în fiecare marţi şi miercuri aproximativ 30 de oameni pentru a vedea cum funcţionăm„, spune Jung.
    Jung şi Widmer au construit o afacere evaluată la peste un milion de euro şi care este parte a unei strategii de creştere pe termen lung, în care profitul nu va depăşi un prag de 10%.

    Karpaten Meat are în prezent parteneriate cu 40 de producători locali care cresc viţei din rasa Angus sau pe baza încrucişării cu Bălţata Românească, pe care ei îi îngraşă ulterior. Carnea procesată la un abator partener sau animalele vii ajung mai ales la export, pe pieţele vestice ale Europei, dar cei doi intenţionează să vândă mai mult şi pe piaţa locală, unde negociază în prezent cu două lanţuri de hipermarketuri.

    Elveţienii îşi propun ca, până în 2018, să producă cel puţin 10.000 de carcase de vită de calitate superioară şi să se extindă prin intermediul păşunilor în zona Banatului şi în sudul Dunării. Ei beneficiază de sprijinul acţionarilor reuniţi sub fondul de investiţii Agroinvest Plus, a cărui activitate principală este achiziţia de teren arabil pe piaţa locală şi care ajunge la un portofoliu de circa 7.700 de hectare, deţinute în proprietate sau arendă.

  • Letonia va deveni în 2014 cel de-al 18-lea membru al zonei euro. Ţara a primit avizul CE

     Comisia a confirmat că statul baltic a îndeplinit toate criteriile de aderare la zona euro, potrivit unui raport citat de BBC.

    Liderii UE speră că decizia va demonstra că zona euro poate creşte în pofida crizei din ultimii trei ani.

    Letonia vrea relaţii mai strânse cu Europa de Vest şi îndepărtarea de Rusia.

    Statul baltic va începe să utilizeze moneda euro de la 1 ianuarie 2014, după ce s-a încadrat în condiţiile mecanismului de preaderare, cele mai importante dintre acestea fiind inflaţia scăzută, dobânzi mici pe termen lung şi o datorie publică redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Orice tentativă de intervenţie militară străină în Siria este sortită eşecului

    “Subliniez din nou că orice tentativă de a influenţa situaţia din Siria prin forţă, printr-o ingerinţă militară, este sortită eşecului şi va antrena consecinţe umanitare grave”, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă, la Ekaterinburg (1.500 de kilometri est de Moscova).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au bun simţ cu moderaţie

    Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna “cartea de vizită a românilor” şi există impresia că aici există mereu oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, un studiu realizat în luna mai de Pate Bucegi arată contrariul.

    Printre cele mai importante caracteristici pe care românii consideră că le au sunt  generozitatea, urmată de bun simţ, respect şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români consideră că le conţin.

    La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.

    Bunul simţ înseamnă, în percepţia românilor, în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cele mai des folosite sunt “mulţumesc” şi “te rog” alături de formula de salut “bună ziua”. “Îmi cer scuze” este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.

    Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96% consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesori şi din şcoală, într-un procent de 66%, ca “bunul simţ” învăţat acasă să se perpetueze.

    Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simţ şi să educe oamenii în acest sens sunt  mass media. 19% dintre români consideră mass media esponsabile de educarea românilor. Părinţii şi bunicii, urmaţi de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. La polul opus, şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu primesc mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categorii mult mai puţin respectate de români.

    Românii consideră că primesc respect şi sunt trataţi cu bun simţ tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că dacă oferi gesturi de bun simţ vei primi la rândul tău respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32% care consideră că “în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.

    Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.

    Studiul despre bunul simţ la români a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi cu ocazia unei campanii de comunicare ce se va desfăşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe conceptul de “bun simţ”.

  • Şomajul din zona euro a atins un nivel record în aprilie, de 12,2%

     Analiştii consultaţi de Bloomberg au anticipat nivelul şomajului anunţat vineri de Eurostat.

    La nivelul Uniunii Europene, şomajul s-a menţinut în aprilie la 11%, după ce rata pentru luna martie, anunţată anterior de Eurostat la 10,9%, a fost revizuită la 11%.

    “Ne aflăm într-o cursă contracronometru şi în prea multe ţări, prea mulţi oameni fără loc de muncă, în special tineri, ne aduc aminte că această luptă nu a fost câştigată şi sunt necesare noi eforturi”, a declarat săptămâna aceasta preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Rompuy intenţioneză să prezinte propuneri, la un summit din luna iunie al liderilor UE, pentru susţinerea înfiinţării de locuri de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Camerei Comunelor a Marii Britanii: Nu am vizitat nicio clădire mai impresionantă decât Palatul Parlamentului din România

     “Am vizitat clădiri ale Parlamentelor din mai multe ţări europene şi din multe alte ţări din lume şi încă nu am vizitat nicio clădire mai impresionantă decât Parlamentul român. Cred că este un mare omagiu adus viziunii liderilor voştri, calităţilor arhitecturii, imaginaţiei celor care au creat interioarele şi care s-au ocupat de aceste elemente din clădire. Această clădire este absolut impresionantă şi am încredere că sunteţi la fel de mândri de membrii acestei instituţii pe cât sunt eu de impresionat”, a spus John Bercow, într-o conferinţă de presă susţinută la Camera Deputaţilor, întrebat despre Palatul Parlamentului.

    El a arătat că joi va face o vizită la Craiova şi doreşte ca în viitor să revină în România pentru a vizita locurile unde a trăit bunicul său.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carmolimp: Creşterea preţului la carne de porc în următoarele luni este iminentă

    “Crescătorii şi procesatorii au amânat scumpirea produselor din carne de porc pentru a evita scăderea şi mai mare a consumului, asumându-şi creşterile de preţ la furaje şi la utilităţi. Mulţi dintre procesatori nu mai pot susţine aceste creşteri, astfel că vor opera majorări de preţ la raft. Estimăm că până la finele anului creşterile vor fi de 12-15%.  Iar în perioada imediat urmãtoare vom vedea creşteri de până la 7%”, a declarat Olimpiu Şoneriu, directorul general al Carmolimp.

    Până la recolta din acest an, preţul furajelor va continua să crească, materia primă provenind din stocurile aflate în scădere. În acelaşi timp, pentru lunile iulie-august este anunţată o perioadă secetoasă, care va afecta în special culturile de porumb, principala plantă furajeră utilizată în creşterea porcilor

    La toate acestea se adaugă şi creşterea preţurilor la porcii mici pe care fermierii români îi cumpără din Europa de Vest.
    “Uniunea Europeană are în vedere de asemenea implementarea directivelor cate reglementează spaţiul minim per cap de animal sau de pasăre. Procesatorii vor fi nevoiţi să implementeze aceste directive astfel că vor fi nevoiţi să investească în adaptarea fermelor la noile condiţii. Este de aşteptat ca producţia să scadă în urma introducerii acestor măsuri din a doua parte a anului”, a declarat Olimpiu şoneriu.
    Creşterea preţurilor va fi limitată, însă, de evoluţiile economice atât din România cât şi din zona euro, care vor influenţa negativ consumul şi în acest an.

    Carmolimp este producător şi distribuitor de carne ambalată şi mezeluri, dar operează şi o reţea de 50 de magazine proprii şi peste 60 de unităţi în sistem franciză. Pornită în 1993 ca o afacere de familie, Carmolimp este deţinută de familia Olimpiu şi Carmen Şoneriu.

     

  • Cel mai important eveniment din industria jocurilor de noroc, în România

    Adunarea Generală Euromat 2013 este un eveniment european anual dedicat industriei jocurilor de noroc. Va fi organizat pentru prima oară în Bucureşti, prin intermediul l Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi şi AOPJNR, Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România.

    Unul dintre aspectele principale care vor fi luate în discuţie în cadrul întâlnirii este reglementarea jocurilor online la nivelul Uniunii Europene, acestea aflându-se în momentul de faţă în afara sistemului de licenţiere şi autorizare din România. Euromat evidenţiază răspunderea pe care o au guvernele naţionale de a asigura că regulile fiscale şi de reglementare a furnizării serviciilor de jocuri de noroc sunt aplicate în mod egal şi nediscriminatoriu indiferent de forma de exploatare a acestora. Reglementată şi controlată în mod corect, piaţa jocurilor online, estimată la circa 720 de milioane de euro, va aduce contribuţii substanţiale la bugetul de stat.

    Printre subiectele care se află pe agenda de discuţie ale evenimentului se mai numără rapoartele de ţară, susţinute de reprezentaţii asociaţiilor membre, raportul de activitate Euromat pentru perioada mai 2012 – mai 2013 şi prezentarea şi aprobarea bugetului EUROMAT. De asemenea în cadrul evenimentului vor avea loc şi prezentarea noutăţilor legislative la nivelul Uniunii Europene, prezentarea rapoartele comisiilor de specialitate Euromat şi anume Responsible Gambling Committee şi Legal Committee, dar şi prezentarea şi aprobarea planului de activităţi pentru perioada mai 2013 – mai 2014.

    Euromat – European Gaming and Amusement Federation a fost înfiinţat în 1978, iar în prezent numără 23 de membri, asociaţii naţionale din 17 ţări europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Misiunea generală a federaţiei este de a contribui la crearea unui cadrul legislativ şi a unui mediu de afaceri aplicabil şi echitabil la nivelul Uniunii Europene pentru industria jocurilor de noroc.