BusinessMagazin

Tag: consiliu

  • Cum s-au metamorfozat cele “peste” 43 de miliarde de euro anunţate de consilierii lui Băsescu, în doar 39,8 mld. euro pe care îi primeşte România de la UE între 2014-2020

    Răspunsurile (date prin SMS) au stârnit nedumerire pentru că suma era mai mare cu aproape 4 mld. euro decât cea care se anticipa, adică 39 şi ceva de miliarde de euro. Dar, cum răspunsul avea un caracter cvasioficial, – Consiliul se terminase, lucrurile erau bătute în cuie – era de neînchipuit ca sfetnicii şefului statului să nu ştie despre ce este vorba. Informaţia primită a fost rapid asimilată şi diseminată.

    Ziariştii din presa scrisă au refăcut depeşele de presă, cei din televiziuni au solicitat reveniri, aşa că, la o oră de maximă audienţă (la Bucureşti era între 6 şi 7 din seară) ştirea în ţară (“cea bună”) a ajuns că România a obţinut o creştere însemnată a bugetului, 8-9 mld. euro în plus faţă de exerciţiul financiar 2007-2013. Doar că, la conferinţa de presă de după, preşedintele a anunţat suma exactă: 39, 88 mld. euro (“hai să zicem 40”, a rotunjit Traian Băsescu cifrele). Preşedintele nu a pronunţat niciodată, în cursul conferinţei de presă de la Bruxelles, de vineri seară, suma de 43 mld. euro, dar în mod cu totul “surprinzător”, dacă adăugăm la banii ce au fost promişi pentru 2014-2020 cele 4 mld. euro cum somează şeful statului, suma coincide cu cea anunţată presei de consilierii săi – “43 de miliarde şi chiar peste”.

    Mai multe pe zf.ro

  • Membrii UE nu se înţeleg pe bugetul 2014-2020, nu este exclus ca summitul liderilor Uniunii să eşueze

    Debutul ucrărilor Consiliului European în cadrul cărora şefii de state şi de guverne din UE ar fi trebuit să adpote bugetul multianual al Uniunii 2014-2020 au fost amânate pentru a doua oară în această după-amiază. Iniţial, summitul trebuia să înceapă, la Bruxelles, la ora locale 15.00, dar au fost amânate pentru 17.30 şi apoi cu încă o oră, pentru 18.30 (e posibilă o nouă amânare pentru 20.30), situaţie ce reflectă tensiunile din cadul negocierilor în timpul cărora ar trebui găsite modalităţi de reduce a bugetul total al Uniunii cu încă 30 mld. lei pe lângă tăierile de 70 mld. euro decise în noiembrie trecut. Bugetul multianual al UE ar urma să se ridice, între 2014 şi 2020,  950 – 970 mld. euro – iar sumele de care ar urma să beneficieze România  ar putea fi de peste 35 mld. euro, adică peste cele stabilite pentru exerciţiul 2007-2013 (fonduri structurale şi pentru agricultură).

    Mai multe pe zf.ro

  • Noapte albă la Bruxelles: aproape 18 ore de negocieri şi niciun acord pe bugetul UE

    Lucrările Consiliului European unde se discută bugetul Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020 au fost reluate la Bruxelles, după o noapte albă de negocieri. Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy i-a reconvocat pe şefii de state sau de guverne ai UE, vineri, la ora 6.30, ora locală (7.30 ora României) după aproape 18 ore de negocieri întense la finalul cărora încă nu se ajunsese la un acord. Lucrările Consiliului ar fi trebuit să înceapă vineri la ora 15.00 ora locală, dar au fost amânate de trei ori. Întâlnirea a început abia seara după ora 20.00 ora locală (21.00 ora României) şi au ţinut până în zori, iar după o pauză au fost reluate. Nu ar fi pentru prima dată când liderii UE pierd nopţile, dar această întâlnire este una dintre cele mai tensionate din istoria Uniunii. Dacă astăzi se ajunge la un acord, ar fi pentru prima dată în istoria UE când bugetul Uniunii nu creşte, ci scade semnificativ. Oricum, compromisul va fi la limită. Deocamdată, nici cei care vor reducerea drastică a bugetului (invocând criza economică), nici cei care vor mai mulţi bani (invocând nevoia de a grăbi atingerea mediei de bunăstare a Uniunii) nu renunţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce au intrat în alertă Consiliul Europei şi Comisia Europeană după ce parlamentarii români au pus ochii pe superimunitate

    Consiliul Europei şi Comisia Europeană vor analiza modificările aduse procedurii de ridicare a imunităţii parlamentarilor, care, iniţial, prevedeau o protecţie sporită pentru senatori şi deputaţi împotriva anchetelor penale. Reprezentanţii Consiliului Europei au declarat pentru gândul că, în pricipiu, orice modificare de acest gen trebuie să respecte principiile statului de drept şi că, în general, parlamentarii nu trebuie să abuzeze de imunitate. Senatorii şi deputaţii români, indiferent de culoare politică, nu mai pot fi prezumaţi de bună-credinţă în utilizarea imunităţii, având în vedere numeroasele cazuri în care au refuzat avizarea arestării, urmăririi penale sau percheziţiei în mai multe dosare de corupţie. Dacă în Germania, din 1949 şi până în prezent, doar în două cazuri nu a fost ridicată imunitatea, din 2007, în România au fost şase situaţii în care Parlamentul a refuzat ridicarea imunităţii. Purtatorul de cuvânt al Secretarului General al Consiliului Europei a confirmat pentru gândul că instituţia analizează recentele modificări aduse la statutul parlamentarilor, mai precis cele care prevăd procedurile de ridicare a imunităţii.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Schmidt rămâne la conducerea Consiliului de Administraţie al Transgaz

    Acţionarii Trangaz au decis în AGA de joi să-l păstreze în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie (CA) pe Victor Alexandru Schmidt, deşi la începutul lunii ianuarie ministrul Economiei l-a propus ca şef interimar pe Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, informează Mediafax. Acţionarii transportatorului de gaze au decis, de asemenea, şi menţinerea în funcţia de membru CA a Ionicăi Raicu, se arată într-un raport al Transgaz transmis joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Schmidt este preşedinte al CA al Transgaz din aprilie 2009. Propunerea lui Isar pentru funcţia de şef provizoriu al Consiliului de Administraţie a fost semnată de fostul ministru al Economiei şi menţinută de actualul şef al instituţiei, Varujan Vosganian.

  • Narcisa Iorga, membru al CNA, protestează faţă de “derapajele” din noul Consiliu

    “Astăzi, am înregistrat două derapaje în procedurile CNA, care se pot constitui în precedente periculoase: 1. A fost supusă la vot şi a fost validată o propunere de nerespectare a art. 31 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CNA. 2. Nu a mai fost recunoscut un vot al CNA cu privire la un punct de pe ordinea de zi, la nici o oră după ce votul fusese validat”, spune Narcisa Iorga, în comunicatul remis MEDIAFAX.

    Narcisa Iorga precizează că, în mod evident, “invocându-se votul majoritar, orice argument poate părea imbatabil”.

    “Având însă în vedere actuala structură a CNA, care – culmea – acum nu mai suscită niciun fel de reacţii negative faţă de politizarea autorităţii, cu opt voturi din 11 se poate vota inclusiv ignorarea Legii audiovizualului aflate în vigoare, protejarea fără putere de tăgadă a intereselor anumitor radiodifuzori, în detrimentul interesului public. O primă dovadă în acest sens am primit prin modul în care CNA, printr-un vot covârşitor majoritar, a considerat că abaterile posturilor de ştiri în relatarea decesului lui Sergiu Nicolaescu nu au fost prea grave, acordând sancţiuni cuprinse între 10.000 şi 100.000 de lei, deşi Legea audiovizualului prevede şi sancţiuni mai aspre în cazul radiodifuzorilor cu antecedente”, mai spune Narcisa Iorga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Naţională a Judecătorilor cere CSM amânarea alegerii conducerii Consiliului

    UNJR precizează că a solicitat în mod oficial actualei conduceri a CSM, încă din 19 decembrie 2012, asumarea publică a candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului şi a proiectelor candidaţilor.

    “Până în acest moment, niciun membru al Consiliului nu şi-a anunţat candidatura, iar pe site-ul oficial al Consiliului nu este publicat niciun anunţ în acest sens”, se precizează în comunicat.

    În opinia UNJR, perpetuarea acestei modalităţi de alegere a conducerii Consiliului, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiectelor este inacceptabilă, fiind în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii actualului CSM.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Concurenţei va sesiza ANPC în legătură cu abuzurile dealerilor auto privind garanţiile acordate

    “Consiliul Concurenţei va sesiza ANPC cu privire la abuzul de garanţii al dealerilor auto, aceasta fiiind singura instituţie în măsură să descopere şi să sancţioneze astfel de abuzuri ale vânzătorilor de automobile”, arată autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei.

    Instituţia notează că potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 1992, privind protecţia consumatorilor, “libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici comerciale incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora reprezintă un drept al consumatorilor, la încheierea contractelor”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul creează un consiliu pentru o altă strategie economică, de această dată pe competitivitate

    Noua structură va fi condusă de consilierul economic al premierului, Andreea Paul-Vass. “Este vorba de o platformă guvernamentală, pe baza unui parteneriat public-privat, care să asigure un dialog autentic între maşinăria guvernamentală, mediul de afaceri şi mediul universitar şi academic. Obiectivul major al Consiliului este elaborarea Strategiei Naţionale de Competitivitate România 2020. Va oferi o viziune integrată asupra acestui aspect şi va fundamenta politicile publice”, a declarat Vass. Potrivit acesteia, Consiliul va fi format din 20 decidenţi din instituţiile centrale, experţi din cele mai competitive 12 universităţi, precum şi 40 reprezentanţi ai companiilor care sunt cele mai mare angajatoare şi contributoare la bugetul de stat.

    Mai mult pe www.mediafax.ro

  • Se mai duce un mit: ca PNL nu-si da afara membrii cand vorbesc ce nu trebuie

    Trei membri ai PNL – presedintele PNL Hunedoara, Mircea Molot,
    deputatul Mariana Campeanu si senatorul Dan Radu Rusanu – au propus
    suspendarea din partid a primarului Mircia Muntean pentru atacurile
    pe care acesta le-a adus in presa la adresa membrilor
    partidului.

    Muntean este unul dintre simbolurile luptei PNL cu masinaria
    politica a PSD, pe vremea cand social-democratii erau la putere
    inainte de 2004, fiind prezentat drept o victima a justitiei lui
    Adrian Nastase, care i-ar fi facut dosare pe considerente strict
    politice.