BusinessMagazin

Tag: conditii

  • Avram, BNR: Avem dubii privind efectele pozitive ale măsurii de reducere a comisioanelor interbancare

     Comisia Europeană a elaborat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată şi operaţiunilor naţionale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

    “Scopul declarat al regulamentului s-ar resfrânge în sensul reducerii presiunii pe care comerciantul o are la plata comisionului interbancar, probabil au sperat într-o reducere a preţurilor produselor, care s-ar resfrânge pozitiv asupra consumatorului”, a declarat miercuri Ruxandra Avram, şef serviciu la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR, la o conferinţă pe tema cardurilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Direcţia în care PIB va merge în 2014. Nimeni nu crede că se mai poate repeta creşterea economică de anul trecut

    DUPĂ PATRU ANI DE CHIN, DINTRE CARE TIMP DE DOI ANI A PATINAT ÎN GROAPA RECESIUNII ŞI APOI A INTRAT ÎN CURSA CU MULTE OBSTACOLE A REDRESĂRII, ECONOMIA ROMÂNIEI A REUŞIT ÎN 2013 SĂ SURPRINDĂ PE TOATĂ LUMEA, CU O CREŞTERE DE 3,5%. A fost cel mai rapid ritm de creştere de la izbucnirea crizei financiare şi economice, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor, autorităţilor sau instituţiilor financiare internaţionale. Iar acest salt al economiei a adus România în topul ţărilor europene, fiind depăşită doar de Letonia. Cu toate acestea, PIB-ul real nu a reuşit anul trecut să revină la nivelul anterior crizei, speranţele legându-se de 2014.

    Industria şi agricultura au fost vedetele economiei anului trecut, în timp ce construcţiile şi comerţul cu amănuntul au continuat să dezamăgească. Cel mai important aport la avântul PIB l-a avut, cum era de aşteptat, industria, care a adus două treimi din creşterea de 3,5%. Iar producţia agricolă excepţională a făcut ca agricultura să fie al doilea driver important al economiei. Problema constă în faptul că agricultura este o componentă foarte volatilă a PIB, fiind dependentă aproape exclusiv de condiţiile meteo.

    Un salt spectaculos, de 23,4%, a făcut anul trecut volumul de activitate din agricultură, avansul semnificativ fiind influenţat de condiţiile meteo favorabile, creşterea absorbţiei fondurilor europene şi investiţiile realizate în acest sector. Practic, s-au vă-zut efectele intrării în agricultură a 10 miliarde de euro între anii 2008 şi 2013, dintre care 6 miliarde pentru proiecte de inves-tiţii. În ultimii ani agricultura şi-a redus continuu ponderea în PIB, de la aproximativ 11% în 2003 la 6,6% în 2008 şi 5,3% în 2012. Anul trecut agricultura a adus 1,1% din creşterea economică, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB a fost de 5,6%.

    Dacă excludem impactul agriculturii, creşterea economică ar fi fost în 2013 de doar 2,4%, apropiată de avansul din 2012, de 2,2%, când a fost un an agricol slab.
    Analiştii au avertizat că avansul economic solid din 2013, de 3,5%, maschează cererea internă slabă şi declinul investiţiilor şi au insistat asupra necesităţii stimulării consumului şi investiţiilor.

    SPERANŢELE LEGATE DE EVOLUŢIA DIN 2014 NU PAR A FI REALIZABILE; MAJORITATEA ANALIŞTILOR ANTICIPEAZĂ ÎNCETINIREA MOTOARELOR PIB ÎN JURUL A 2,3%, economia urmând să fie susţinută în continuare de cererea externă şi de o revenire treptată a cererii interne. Anul acesta, agricultura ar urma să aibă un efect de bază nefavorabil asupra economiei, după impactul pozitiv din 2013.

    Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv va influenţa favorabil exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2014. Tot analiştii avertizează însă că cele două runde de alegeri din acest an, europarlamentare şi prezidenţiale, ar putea să ducă la intensificarea tensiunilor pe scena politică, cu consecinţe nefavorabile asupra economiei.

  • Granturi de până la 10.000 de euro pentru tinerii antreprenori: Care sunt condiţiile de înscriere

     Debutanţii în afaceri, cu vârsta de până la 35 de ani, pot să depună online cererile începând cu data de 10 martie, ora 10.00, până la epuizarea bugetului, în valoare de 21 milioane de lei, potrivit datelor publicate de Departamentul pentru IMM-uri, mediul de afaceri şi turism.

    Tinerii vor beneficia prin intermediul programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de alocaţii financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro echivalentul în lei, din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face dovada surselor de cofinanţare.

    De asemenea, Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii va garanta pentru creditele contractate de firmele înfiinţate de tineri în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism, cu până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei.

    Mai mult, beneficiarii programului vor fi scutiţi de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 (patru) salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăianu îşi cere iertare pentru salariul şi primele de la ASF, dar spune că nu poate demisiona

     El a făcut aceste declaraţii la finalul audierii în Comisia pentru buget, finanţe a Senatului, care anchetează situaţia ASF. “Pentru mine a fost un moment foarte, foarte dificil şi îmi cer iertare că am acceptat aceste prime. (…) Disconfortul a fost teribil pentru mine şi, de aceea, am şi făcut acest gest (returnarea primei – n.r.), care în engleză se spune «redemption» (reparare, compensare – n.r.). Într-un fel, cer iertare cetăţenilor pentru un salariu, pentru câştiguri pe care le am, nu printr-o decizie arbitrară, individuală a lui Dăianu la ASF, ci printr-o decizie colectivă, care a avut în vedere un act normativ de înfiinţare a Autorităţii”, a spus el.

    Dăianu a spus că a returnat “acele prime” înainte de declaraţia preşedintelui Comisiei pentru buget, Cosmin Nicula, şi înainte de scrisoarea deschisă care i-a fost adresată de Gabriel Liiceanu.

    Acesta a susţinut că o demisie a lui în această situaţie ar însemna un “abandon”: “Există şi această interpretare, că Dăianu fuge. Dăianu nu este de neînlocuit, Dăianu poate pleca, Autoritatea trebuie să funcţioneze”.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro

  • Stelian Tănase: Am cerut ştergerea datoriilor pe care le are TVR la bugetul de stat

     “Noi am cerut la cele mai înalte niveluri ca să fim iertaţi de ea. Asta se poate face o singură dată”, a spus Stelian Tănase. El a mai spus că acest lucru este posibil numai cu avizul Comisiei Europene.

    “Dar trebuie să facem acest lucru pentru că sunt datorii cumulate, unele, repet, consecinţa unor decizii care s-au luat la acea vreme”, a spus Stelian Tănase.

    “Am vorbit despre iertarea datoriilor chiar la Ministerul de Finanţe, de mai multe ori. O televiziune îndatorată e în genunchi şi o televiziune independentă este o televiziune care stă pe propriile ei resurse. Noi ne luptăm cu fantomele trecutului. Eu mă străduiesc să plătesc datoriile făcute de alţii în timp”, a spus Stelian Tănase. El a precizat că numai o treime din aceste datorii sunt ca urmare a modului în care a fost condusă televiziunea publică. “Restul aparţine guvernanţilor, politicienilor care au luat decizii proaste, care au dezavantajat televiziunea”, a spus Stelian Tănase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina promite adoptarea rapidă a noii legi privind limbile regionale

     Preşedintele interimar de la Kiev a asigurat că noua lege privind limbile regionale va reprezenta interesele tuturor minorităţilor din Ucraina şi a subliniat că aceasta trebuie să fie definitivată rapid, pentru a pune capăt “speculaţiilor intense” pe această temă, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    “Noua lege va fi pe deplin echilibrată şi va reprezenta interesele tuturor grupurilor etnice şi ale minorităţilor naţionale”, a declarat Oleksandr Turcinov, citat de Ria Novosti.

    Parlamentul de la Kiev a abrogat săptămâna trecută legea care permitea folosirea oficială a limbilor regionale în administraţia locală, în cazul în care 10 la sută din totalul populaţiei dintr-o regiune vorbeşte o limbă minoritară.

    Abrogarea legii îi afectează şi pe români, care, potrivit Ministerului român de Externe, ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) şi moldoveni (258.600 persoane).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statul speră să obţină peste 400 milioane euro din vânzarea Electrica SA. Şeful direcţiei Privatizare: Ruperea USL aduce noi riscuri pentru România

     “Cel mai important ingredient este încrederea, nu neapărat în acea companie, ci în mediul în care ea operează. Începând de ieri s-au dezvoltat noi riscuri legate de România”, a afirmat Dumitraşcu.

    Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat marţi că liberalii se vor retrage din USL şi îşi vor rechema miniştrii şi secretarii de stat din cabinetul condus de premierul Victor Ponta. Premierul a stabilit deja miniştrii PSD care vor ocupa, interimar, posturile de ministru eliberate de PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Premieră în ultimii 45 de ani: Condiţii meteorologice excepţionale în Japonia. Cel puţin 19 morţi şi 1.650 de răniţi – FOTO

     Aceste persoane au murit în accidente provocate de ninsoare şi de rafalele puternice de vânt care au afectat o mare parte din ţară, inclusiv Tokyo.

    Cel puţin 1.650 de persoane au fost rănite. Mii de maşini care au derapat au fost semnalate în tot arhipelagul.

    Tronsoane de autostradă au rămas închise circulaţiei luni, la primele ore, iar mai multe curse feroviare şi aeriene au fost anulate în nordul ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro