BusinessMagazin

Tag: acord

  • Grupul american AIG vinde divizia de leasing aerian pentru cinci miliarde de dolari

     AerCap va prelua integral International Lease Finance Corp, a doua mare companie de leasing de aeronave din lume, pentru trei miliarde de dolari şi un pachet de 46% din acţiunile proprii, potrivit Bloomberg.

    Tranzacţia urmează să se încheie în trimestrul al doilea al anului următor.

    AIG a apelat la compania olandeză după ce un grup de investiori chinezi, în frunte cu fondul de investiţii P3, nu a plătit la timp 4,2 miliarde de dolari, preţul convenit pentru 80% din acţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două veşti bune de la Washington

    Băncile vor avea timp până în iulie 2015 să se conformeze regulii, însă autorităţile vor ca procesul să de desfăşoare mai rapid, pentru a evita noi cazuri de felul celui al fraudei de 6 mld. provocate în 2012 băncii JP Morgan de traderul poreclit “balena de la Londra”. Cele cinci autorităţi de reglementare implicate în conceperea şi adoptarea legii sunt Rezerva Federală, agenţia federală de garantare a depozitelor bancare şi agenţiile de reglementare a pieţei de capital şi a pieţei bancare.

    Aprobarea de către aceste instituţii a regulii Volcker, eveniment istoric pentru piaţa financiară a SUA, vine după mai mult de un an de când Congresul le-a cerut să o adopte pentru a limita, în sfârşit, riscurile transferate de Wall Street asupra economiei americane inclusiv după criza din 2008.

    În acelaşi timp, republicanii moderaţi au reuşit să impună, în ciuda colegilor conservatori, un acord modest cu democraţii în privinţa bugetului, care ar urma să permită continuarea operaţiunilor federale până în septembrie 2015. Liderul Camerei, republicanul John Boehner, a acuzat ONG-urile conservatoare că vor să folosească Partidul Republican şi poporul american pentru interesele lor, ignorând necesitatea unui acord asupra bugetului.

    Acordul fixează plafoane de cheltuieli pentru anii fiscali 2014 şi 2015, impunând niveluri uşor peste cele stabilite prin mecanismele de tăiere automată aflate în vigoare în prezent şi care au dus în toamnă la blocarea guvernului federal din lipsă de bani. Finanţarea pentru sumele suplimentare ar urma să provină dintr-o combinaţie de reforme, reduceri ale altor cheltuieli şi noi venituri de natură nefiscală.

  • Radu Gheţea, la a doua audiere în Comisia senatorială privind activitatea CEC

     Preşedintele comisiei, Cosmin Nicula, a declarat la intrarea în Comisie că doar el are certificat ORNISS, ceilalţi membri semnând un angajament de confidenţialitate. Întrebat dacă acel angajament acoperă prevederile privind secretul bancar, Nicula a răspuns: “Da, da”.De altfel, membrii Comisiei au stat o oră în biroul lui Nicula, unde s-a aflat şi preşedintele CEC, Radu Graţian Gheţea. CEC Bank este condusă de Radu Gheţea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina vrea un ajutor de 20 de miliarde de euro de la UE în schimbul Acordului de Asociere

     “Propunem rezolvarea problemei unui ajutor financiar pentru Ucraina. Noi am definit valoarea sa la aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Azarov în cadrul unui consiliu de miniştri, precizând că nu se pune problema unui ajutor “cu fonduri nerambursabile din bugetul european” ci de investiţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul american a ajuns la un acord pentru evitarea unui nou blocaj al statului federal

     Senatoarea democrată Patty Murray şi reprezentantul republican Paul Ryan, negociatorii celor două tabere, au convocat o conferinţă de presă pentru a dezvălui detaliile compromisului lor, care va fixa nivelul viitor al veniturilor şi cheltuielilor statului federal.

    Proiectul de buget ar putea de asemenea să atenueze impactul reducerilor bugetare numite “automate”, implementate în martie şi criticate de majoritatea clasei politice.

    Acordul marchează o ameliorare remarcabilă în relaţiile dintre republicani şi democraţi care controlează respectiv Camera Reprezentanţilor şi Senatul şi care s-au dovedit incapabili din 2011 să ajungă la un acord cu privire la cheltuielile federale şi impozite – un blocaj care a culminat în octombrie cu prima închidere parţială a statului federal din 1996.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salvarea Apple de către Microsoft ar putea fi cea mai proastă afacere din istoria modernă

     La momentul investiţiei Microsoft, Apple se afla la numai câteva săptămâni distanţă de faliment. Finanţarea, parte a unui acord mai amplu, a asigurat suficienţi bani şi spaţiu de manevră pentru ca Apple să-şi consolideze controlul asupra diviziei Mac şi să susţină astfel dezvoltarea iPod şi iTunes.

    Compania a lansat iPhone şi iPad, produse care ulterior “vor răni de moarte industria PC-urilor, în timp ce Apple va anexa, într-un joc cu sumă zero, capitalizare de amploarea unor continente de la imperiul în declin al Microsoft”, potrivit Bloomberg Businessweek.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • Telenovela bugetului: boală lungă, moarte sigură

    Şi atunci, şi acum, în cauză era încăpăţânarea oarbă a unor politicieni care nu vor decât să-şi sape adversarii, în totală nepăsare faţă de soarta economiei şi a ţării: atunci era referendumul de demitere, acum e întârzierea bugetului pe 2014 fiindcă nici preşedintele, nici premierul nu s-au sinchisit să comunice din timp pe marginea lui în aşa fel încât să evite penibila criză de acum.

    În Parlament, proiectul de buget a fost adoptat în timp record, având ca principale prevederi majorarea salariului minim de la 800 la 900 de lei şi majorarea pensiilor cu 3,76%, care vor fi contrabalansate la nivel de venituri, conform înţelegerii cu FMI, de majorarea accizei la carburanţi şi de lărgirea bazei de impozitare pentru impozitul pe proprietate.

    Preşedintele Băsescu şi-a menţinut însă poziţia privind neaprobarea memorandumului cu FMI, retrimiterea bugetului la Parlament şi contestarea lui la CCR dacă USL nu renunţă la majorarea accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi/litru, ceea ce a oferit muniţie electorală Guvernului, care a constatat că anunţul preşedintelui a determinat o depreciere de 0,8% a leului (faţă de o marjă de variaţie de 0,5% în ultima lună) şi amânarea de către FMI până în martie a evaluării acordului încheiat în septembrie cu România.

    Prudent, PDL l-a lăsat în ofsaid pe preşedinte, anunţând că deocamdată n-a luat o decizie privind contestarea bugetului la CCR; în schimb, a decis să organizeze pichete de protest la sediile prefecturilor din toată ţara, în semn de protest faţă de bugetul pe 2014.

  • FMI: Aşteptăm ca autorităţile să decidă dacă doresc modificări înainte de a trimite acordul în board

    “În timpul unei misiuni recente, o echipă de experţi a FMI a convenit, prin consultare, cu autorităţile române asupra politicilor necesare pentru a încheia prima evaluare a acordului stand-by al României cu Fondul, inclusiv politicile necesare pentru a limita deficitul fiscal la 2,2% din PIB în 2014. Avem cunoştinţă despre dezacordul preşedintelui Traian Băsescu cu Guvernul în ceea ce priveşte măsurile concrete care ar urma să fie utilizate pentru a atinge această ţintă. Staff-ul monitorizează evoluţiile şi aşteaptă o decizie a autorităţilor dacă doresc să modifice politicile necesare pentru a asigura atingerea ţintei de deficit convenite, înainte de a depune pachetul de politici la Consiliul Executiv al FMI“, se arată într-o declaraţie de presă transmisă marţi de biroul reprezentantului FMI în România, Guillermo Tolosa.

    Consiliul Director al FMI urma să discute şi să aprobe prima evaluare a noului acord cu România în data de 18 decembrie, când trebuia aprobată şi scrisoarea suplimentară de intenţie şi memorandumul tehnic negociate de misiunea comună FMI-CE-BM în perioada 22 octombrie -4 noiembrie.

    Surse guvernamentale au declarat, luni seara, pentru MEDIAFAX, că board-ul FMI va discuta cel mai probabil în luna martie a anului viitor prima şi a doua evaluare a acordului cu România, după ce o misiune a instituţiei financiare se va afla în luna ianuarie la Bucureşti, întrucât scrisoarea de intenţie şi memorandumul convenit în noiembrie nu pot fi analizate fără semnătura preşedintelui ţării.

    Misiunea Fondului va sosi la Bucureşti pentru cea de-a doua evaluare a acordului şi o analiză a situaţiei create prin refuzul preşedintelui Traian Băsescu de semna memorandumul cu FMI, au afirmat sursele citate.

    Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

    Fără o decizie la nivel politic, acciza la carburanţi va creşte de la 1 ianuarie, indiferent de poziţia preşedintelui, pentru că ordonanţa prin care taxa a fost majorată este în vigoare.

    Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

    Board-ul FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

     

  • Board-ul FMI va discuta, cel mai probabil, în luna martie acordul cu România

    Misiunea FMI vine la Bucureşti pentru a doua revizuire a acordului şi o analiză a situaţiei create prin refuzul preşedintelui Traian Băsescu de semna memorandumul cu FMI, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, luni seară, că a decis să nu aprobe memorandumul cu FMI, din cauza accizei de 7 eurocenţi la carburanţi.

    Fără o decizie la nivel politic, acciza la carburanţi va creşte de la 1 ianuarie, indiferent de poziţia preşedintelui, pentru că ordonanţa prin care taxa a fost majorată este în vigoare.

    Discutarea în board-ul FMI a scrisorii de intenţie şi a memorandumului de politici economice încheiate cu autorităţile române, programată pentru luna decembrie, a fost amânată întrucât documentele trebuie să conţină şi semnătura preşedintelui ţării.

    Consiliul Director al FMI a aprobat la finele lunii septembrie un nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv.

    Board-ul FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale precedentului acord. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.