De asemenea, parlamentarii solicită şi acordarea unor reparaţii pentru victimele atrocităţilor comise de nazişti şi a valorilor furate, potrivit Athens News. Parlamentarii vor ca această chestiune să fie discutată în prezenţa miniştrilor de Finanţe, de Extene, Apărării şi Justiţiei, dar şi a reprezentanţilor părţilor interesate. Semnatarii doresc ca Parlamentul să adopte o poziţie clară asupra chestiunii, pe care o descriu ca “o problemă naţională crucială”.
Tag: zona euro
-
Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB
“Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”
Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.
“Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.
În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.
România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.
Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.
-
Liderii Europei convin asupra unui fond de salvare. Marea Britanie şi Cehia au rămas pe dinafară
Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.
Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil
Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.
“Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.
Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.
A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.
“Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.
-
Băsescu: Ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia
Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal de la Bruxelles, unde va ridica subiectul delocalizării multinaţionalelor spre Asia, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.
“Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis. Problema noastră este să creăm IMM-uri. Dar, dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă”, a spus preşedintele.
“Până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a adăugat şeful statului.
În context, el s-a referit la circulaţia liberă a forţei de muncă, remarcând că “vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene”. Ceea ce România doreşte de la Consiliul European este deci să fie adoptate măsuri de stimulare a creşterii economice – pe de o parte prin liberalizarea pieţei muncii la nivel european, pe de altă parte prin stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii.
“Dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată”, a avertizat preşedintele. Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în zona euro.
“Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă”, a precizat Traian Băsescu.
-
Frica de viitor, văzută de la Davos
Un interviu cu Anya Schiffrin, soţia economistului Joseph Stiglitz, publicat de Reuters cu câteva zile înainte de începerea reuniunii anuale de la Davos, a fixat într-o cheie uşor tabloidă reflecţiile ulterioare pe marginea utilităţii Forumului Economic Mondial: “nevestele de la Davos” sunt preocupate să-şi ia cu ele creme hidratante ca să facă faţă aerului de munte, tinerele nou-venite sunt mai înclinate să poarte tocuri înalte decât cizme antiderapante şi în general toată lumea bârfeşte discret despre beţiile şi aventurile nocturne ale onorabililor invitaţi la Forum de sex masculin.
Anya Schiffrin aprecia că Forumul e mai interesant în perioadele de revolte sociale, aşa încât anul acesta vor fi multe sesiuni despre protestele Occupy sau despre “primăvara arabă”; cu tâlc, soţia lui Stiglitz rememora însă o intervenţie de acum câţiva ani a unui participant la o sesiune despre încălzirea globală, care spunea că schimbarea climei are şi o parte bună pentru afaceri, fiindcă face mai uşoară forarea după petrol sub gheţari. În fine, zicea ea, “anul acesta vom vedea mai mulţi şefi de state cu vederi conservatoare, din moment ce aşa de puţine guverne democratice au supravieţuit alegerilor şi turbulenţelor din 2011”.
Ironia doamnei trimitea la un cinism latent al participanţilor la Forum, fie ei manageri, bancheri, analişti sau politicieni, cinism care s-a simţit încă dinainte ca lucrările să înceapă oficial. George Soros şi Nouriel Roubini s-au grăbit să revină în primplan cu previziuni catastrofice, în funcţie de obsesiile şi de interesele financiare ale fiecăruia (Soros: vine un război sau măcar o serie de tulburări sociale; Roubini: BCE trebuie să tipărească urgent bani, UE trebuie să accepte falimentul Greciei), iar preşedintele Goldman Sachs, Gary Cohn, a dezavuat îngrijorat ideea de impunere a unei taxe globale asupra tranzacţiilor financiare, ameninţând că efectul ei ar fi părăsirea Europei de marile grupuri bancare şi scumpirea serviciilor financiare pentru clienţi.
Instituirea taxei, pe care liderii Europei continentale se luptă s-o impună în 2013 pentru a descuraja tranzacţiile riscante şi a recupera o parte din banii cheltuiţi cu susţinerea băncilor, ar însemna, după Cohn, ca băncile cuminţi gen Goldman Sachs să abandoneze o serie de activităţi speculative cu grad mare de risc (şi cu câştiguri mari) în favoarea fondurilor speculative şi a “sectorului bancar gri”, pentru că “riscul va migra de la sectorul bancar reglementat spre cel opac, nereglementat”. Să admitem totuşi că nu era treaba lui Cohn să propună statelor o egalizare a terenului de luptă, printr-o extindere a reglementărilor şi asupra fondurilor speculative (chit că ideea e vehiculată încă de prin 2002, când The Economist trăgea semnale de alarmă asupra pericolului ca “sectorul opac, nereglementat” să provoace o criză de sistem).
Ideea avea să fie reluată aproape imediat la Forum de premierul britanic David Cameron, care a proclamat că introducerea taxei pe tranzacţiile financiare, tocmai când Europa se luptă să se menţină pe creştere economică, e “pur şi simplu o nebunie” ce va costa pierderea a mii de locuri de muncă (cert e că în City s-ar pierde într-adevăr destule). Nu doar taxa l-a enervat însă pe Cameron, ci birocraţia şi mulţimea de reglementări ale pieţei muncii şi ale comerţului din UE “impuse în numele protecţiei sociale”, tocmai când Uniunea are nevoie de locuri de muncă şi de capacitate de adaptare, ca să facă faţă concurenţei americane şi asiatice.
Explicaţia lui pentru faptul că zona euro, ca nucleu al UE, a pierdut teren în această concurenţă e că nu s-a format ca o uniune monetară sănătoasă, cu o bancă centrală care să susţină toată arhitectura financiară şi o bază de transferuri fiscale şi de instrumente de datorie comune. “Nu că zona euro nu le-ar avea pe toate acestea; problema e că nu are niciuna”, a spus Cameron, în râsetele sălii.
-
Germania presează Grecia să renunţe la controlul asupra politicii bugetare
Introducerea unei astfel de măsuri ar reprezenta o extindere fără precedent a controlului UE asupra statelor membre. Noul comisar ar avea puterea de a bloca prin “veto” decizii luate de guvernul elen, dacă acestea nu sunt conforme cu ţintele stabilite de creditorii internaţionali. Noul administrator, numit de alţi miniştri de Finanţe din zona euro, va avea responsabilitatea de a supraveghea “toate marile sectoare de cheltuieli” ale guvernului de la Atena. “Consolidarea bugetară trebuie pusă sub un control strict. Având în vedere rezultatele dezamăgitoare de până acum în respectarea obiectivelor, Grecia trebuie să accepte transferul suveranităţii bugetare la nivel european pentru o anumită perioadă de timp”, se arată în document.
-
Draghi: Zona euro a făcut progrese spectaculoase spre ieşirea din criza datoriilor
“Progresele sunt spectaculoase. Este uimitor, dacă se compară situaţia actuală cu cea de acum cinci luni, zona euro se află într-o altă lume”, a afirmat Draghi la Forumul Economic Mondial. El a arătat că s-au întâmplat multe lucruri pozitive pe pieţele financiare, băncile au mai mult capital, mai puţine datorii şi “sunt într-o anumită măsură imunizate faţă de caracteristicile perverse ale crizei financiare”. “Dacă vă uitaţi la progresele referitoare la pactul bugetar, acum trei luni nici măcar nu se punea o astfel de problemă”, a spus Draghi.
-
Ministrul britanic de Finanţe: Cel mai mare risc al crizei zonei euro este balcanizarea
“Cred că cel mai mare risc implicat de criza euro, s-a văzut anul trecut şi este unul dintre motivele pentru care este atât de dăunătoare pentru lume, este…balcanizarea “, a spus Osborne, adăugând că acest lucru trebuie evitat. Ministrul a reiterat că zona euro trebuie să îşi majoreze capacitatea fondurilor de salvare, înainte ca instituţiile financiare internaţionale să se angajeze să o sprijine în continuare pentru rezolvarea crizei datoriilor. Remarcile sale sunt asemănătoare cu cele ale secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Timothy Geithner, care a cerut “un scut” financiar mai puternic pentru Europa, în discursul susţinut la Forumul Economic Mondial.
-
Fitch a retrogradat cinci ţări din zona euro
Ratingul Sloveniei a scăzut cu două trepte, la “A”, iar cel al Republicii Cipru cu o treaptă, la “BBB-“.