BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Mesajul Budapestei pentru multinaţionalele din energie: Profitul nu-i al vostru

    Concepţia guvernului este că serviciile derivate din monopoluri naturale – gaz, electricitate, apă – ar trebui să se afle în subordinea autorităţilor centrale sau locale şi să opereze ca instituţii non-profit, a explicat Janos Fonagy, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, citat de Reuters.

    E.ON, RWE, EFD, GDF Suez sau Eni sunt companiile străine care au participaţii importante în companiile ungare din sector. “Profitul rezultat din activitatea decentă a corporaţiilor n-ar trebui să fie vărsat ca dividend, ci reinvestit în operaţiuni, întreţinere şi ameliorarea serviciilor”, a spus Fonagy.

    Luna trecută, premierul ungar Viktor Orban a declarat că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Orban, încearcă să-şi amplifice influenţa în sectorul energiei, în perspectiva alegerilor din 2014. Viktor Orban a reflectat în mai multe rânduri că ungurii plătesc prea mult pentru energie. În ianuarie, guvernul a impus deja o reducere cu 10% a tarifelor la energia pentru consumatorii casnici şi vrea să opereze noi reduceri luna viitoare.

    Comisia Europeană nu a comentat proiectele legislative ale Budapestei, arătând doar că va insista ca statele să respecte planurile de reformă structurală în domeniul energiei, respectiv calendarele naţionale de liberalizare progresivă a preţurilor.

  • Fond european pentru salvarea băncilor din Europa de Est?

    Până acum, fondul respectiv a fost folosit exclusiv pentru creditele acordate în comun de UE şi FMI Letoniei (2008), Ungariei (2008) şi României (2009).

    Germania şi Marea Britanie – care se profilează tot mai clar drept noul tandem conducător al Uniunii – s-au opus însă propunerii Bruxellesului, argumentând că fondul de susţinere a balanţei de plăţi nu a fost creat pentru subvenţionarea băncilor cu probleme, ci pentru uşurarea situaţiei financiare a unor ţări comunitare, exact în perioadele delicate în care acestea sunt nevoite să-şi consolideze sistemele bancare. În plus, uzul de până acum al respectivului fond – pentru credite acordate statelor împreună cu FMI – exclude reorientarea lui în folosul salvării băncilor, din moment ce FMI nu a fost şi nu este o instituţie menită să salveze bănci.

    Intenţia Comisiei Europene, potrivit Bloomberg, este să creeze pentru ţările UE nemembre ale zonei euro un mecanism similar Mecanismului European de Stabilitate, fondul de urgenţă al zonei euro în valoare de 500 mld. euro, spre a pregăti astfel întregul continent pentru următoarele teste de soliditate financiară ce vor fi aplicate băncilor europene. Planul ar fi ca până la finele anului să se ajungă în UE la un acord privind o astfel de plasă de siguranţă, aşa încât fondul respectiv să poată fi disponibil până la jumătatea anului viitor.

  • Ungaria nu are planuri să naţionalizeze companii de utilităţi, dar vrea să cumpere acţiuni

     Premierul ungar Viktor Orban a declarat, vineri, la postul public de radio, că statul negociază răscumpărarea a 6-7 companii de utilităţi privatizate în trecut, iar o lege prin care furnizorii de servicii de utilităţi publice vor deveni companii nonprofit ar putea să ajungă în parlament în primăvară.

    “În perioada comunistă, procesul se numea într-adevăr naţionalizare, dar în situaţia actuală nu putem discuta de expropriere”, a declarat purtătorul de cuvânt, citat de portalul Politics.hu. Reprezentantul guvernului a comentat reacţii ale presei şi partidelor din Ungaria la declaraţiile de vineri ale premierului.

    În multe ţări din Europa de Vest în care acţionarii privaţi şi-au vândut participaţiile iar statul a fost dispus să investească în acest sector, “cele două idei s-au întâlnit”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul ungar al Apărării, rănit într-un accident rutier

     Ministrul a suferit o fractură la nivelul umărului drept şi a fost internat la Spitalul Armatei din Budapesta pentru examinări suplimentare, a declarat generalul de brigadă Istvan Szabo pentru jurnalişti.

    Cealaltă persoană rănită în accident este şoferul celeilalte maşini implicate în accident. Tânărul a fost rănit la nivelul abdomenului şi a fost, de asemenea, internat la spital. Starea sa este stabilă, a precizat Szabo.

    Accidentul s-a produs pe drumul 2122, între Szecseny şi Holloko, în jurul orei locale 17.00 (18.00, ora României), potrivit serviciului de presă al Ministerului Apărării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greaua moştenire a creditelor în valută apasă Ungaria

    Guvernatorul Gyorgy Matolcsy declarase la 23 iulie că orizontul de reducere a dobânzii se situează între 3 şi 3,5%. Banca s-a ferit să reducă însă dobânda mai mult, încercând să evite astfel pe cât posibil tendinţa generală de părăsire a activelor din pieţele emergente de către investitori, tendinţă la care Ungaria este foarte vulnerabilă, din cauza ponderii mari a îndatorării în valută. Pe parcursul lunii august, forintul s-a depreciat cu 6,5% faţă de euro.

    Deja, pentru a reglementa chestiunea creditelor ipotecare în valută, guvernul studiază în prezent mai multe variante, toate implicând conversia creditelor în forinţi, însoţită fie de o restructurare a termenilor de credit, fie de subvenţii guvernamentale pentru datornici.

    Creditele ipotecare în valută echivalează cu 6,5% din PIB, în timp ce datoriile în valută ale guvernului şi ale companiilor nefinanciare ajung la echivalentul a 40% din PIB.

  • România va începe exportul de gaze spre Ungaria în decembrie

     România şi Ungaria au convenit să realizeze toate investiţiile necesare pentru importul-exportul de gaze prin conducta Arad-Szeged până în 2016, potrivit unui plan de administrare al Transgaz (TGN) elaborat de Consiliul de Administraţie al companiei de stat.

    Conducta Arad-Szeged a fost proiectată să transporte, la capacitate maximă, o cantitate anuală de 4,4 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa o treime din consumul anual al României.

    “Având în vedere importanţa regională a proiectului, precum şi valoarea ridicată a investiţiei, proiectul a fost propus pe lista proiectelor de interes comun la nivelul UE, listă care va fi adoptată până la finele acestui an”, potrivit documentului citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS stagnează pe TV în Ungaria, dar creşte pe telefonie şi internet

    Compania românească RCS& RDS, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea, a pierdut în doi ani de zile aproape 10% din cota de­ţi­nută pe piaţa de servicii de televiziune fără fir (prin satelit şi prin transmisiune digitală terestră) din Ungaria, însă creşterile de pe piaţa de cablu TV i-au permis operatorului să rămână la o cotă totală de 23% din piaţa TV din ţara vecină, potrivit datelor publicate de Autoritatea naţională pentru media şi infocomunicaţii din Budapesta (NMIA).

    Spre deosebire de Autoritatea de reglementare în comunicaţii din România, care publică doar semestrial date despre evoluţia pieţei de comunicaţii fără a oferi informaţii despre cotele de piaţă ale operatorilor deşi deţine aceste date,  instituţia din Ungaria publică lunar rapoarte de piaţă care precizează şi cotele jucătorilor. Conform raportărilor NMIA, cota de piaţă a RCS&RDS pe piaţa de servicii de televiziune fără fir – prin satelit (DTH) şi prin transmisie digitală terestră (DTT) – a scăzut cu aproape 10% în doi ani, de la 43,3% în 2011 la 33,6% în iunie 2013.  Totuşi, nu este clar cât teren a pierdut RCS&RDS doar pe piaţa de televiziune prin satelit, în contextul în care NMIA nu oferă aceste date, ci calculează cotele de piaţă pentru serviciile de televiziune prin satelit fără fir, care includ şi serviciile digitale terestre, diluând astfel cotele companiilor care oferă doar DTH, aşa cum este RCS&RDS.

    Pe piaţa de telefonie fixă compania românească şi-a majorat cota de piaţă de la 7,5% în 2011 la 9,2% la jumătatea anului curent, în timp ce pe piaţa de internet fix cota a crescut de la 12,2% la 13,8%.


    Citiţi articolul integral pe zfcorporate.ro.

     

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.08.2013.

  • Băsescu, în Harghita: Am văzut la porţi steagul secuiesc. Oare nu era loc şi pentru cel românesc?

     La finalul slujbei de la Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului” de la Izvoru Mureşului, arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejean, i-a oferit preşedintelui un drapel al României, spunându-i: “Să-l ţineţi sus, să se vadă România până în emisfera de nord”.

    Preşedintele a luat drapelul, l-a ridicat, l-a agitat şi i-a mulţumit înaltului prelat pentru iniţiativa de a dărui drapelul românesc credincioşilor prezenţi la slujbă.

    Băsescu a spus apoi că, venind spre Izvoru Mureşului, a văzut la porţi şi drapelul secuiesc, lângă cel al Ungariei, el întrebându-se dacă nu era loc şi pentru drapelul României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajul secretarului de stat ungar pentru Traian Băsescu: Ungaria nu este o ţară revizionistă

     Nemeth a răspuns astfel, miercuri dimineaţa, pentru postul public de radio Kossuth, unor declaraţii recente ale preşedintelui român Traian Băsescu, care a declarat luni, în cadrul unui forum în Ţinutul Secuiesc, că Ungaria a devenit un “focar de instabilitate” în privinţa problemelor minorităţilor etnice şi că România îşi va asuma rolul “punerii la punct a Budapestei”.

    El a apreciat că au fost lansate o serie de “acuzaţii nefondate” în privinţa relaţiilor Ungariei cu vecinii săi şi comunităţile maghiare care trăiesc în aceste ţări.

    Cea mai gravă, a apreciat el, este cea potrivit căreia “Ungaria caută să exercite un anumit tip de protectorat al ungurilor care trăiesc în străinătate, care este mai degrabă o acuzaţie îndrăzneaţă de revizionism”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen: Declaraţia lui Băsescu despre Ungaria nu este corectă, nu trebuie să pună paie pe foc

     Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că reacţia lui Traian Băsescu a fost “supradimensionată” la o afirmaţie “absolut necugetată”, făcută de liderul partidului Jobbik din Ungaria, Vona Gabor.

    “Nu cred că o astfel de declaraţie a şefului statului, potrivit căreia România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei, este corectă, este binevenită, fiindcă este o ameninţare directă venită de la comandantul suprem, de la preşedintele României. Dacă la declaraţiile lui Vona Gabor reacţionează preşedinţii partidelor, politicienii, e ok, instituţiile, cum a fost MAE, dar reacţia preşedintelui Băsescu este supradimensionată la o afirmaţie absolut necugetată şi pe care noi am condamnat-o, a lui Vona.

    Nu pot să-l înţeleg pe preşedintele Băsescu la ce război se aruncă în acest moment şi de ce vine cu ameninţări directe, cu ameninţări concrete la adresa Ungariei, nu este de bun augur şi este inacceptabil. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru, nu trebuie să pună paie pe foc, şi cred că a depăşit mult acele limite şi decenţa, care ar trebui să fie un ghid pentru preşedintele României şi nu cred că e bine că el intră în război”, a spus Kelemen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro