Tag: taxe

  • Guvernul a decis sa mentina si anul viitor impozitele ridicate pentru mai multe case si masini

    “Problema acestor impozite suplimentare a fost discutata in
    sedinta de joi a Guvernului, stabilindu-se sa fie luate masuri
    pentru ca acest sistem sa fie aplicat in continuare”, au declarat
    agentiei MEDIAFAX surse oficiale. In vara anului trecut, Guvernul a
    decis ca impozitul pentru autovehicule cu o capacitate cilindrica
    de peste 2.000 centimetri cubi sa fie dublat, iar persoanele care
    detin in proprietate mai multe cladiri sa achite impozite majorate
    cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de
    domiciliu, cu 150% pentru a doua cladire in afara adresei de
    domiciliu si cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara
    adresei de domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Ce sanse are propunerea lui Trichet de infiintare a unui minister european de finante

    Jean-Claude
    Trichet, seful Bancii Centrale Europene, a propus crearea unui
    Minister European de Finante, cu drept de veto fata de politicile
    economice ale statelor membre – solutie care, dupa el, ar fi “mult
    peste metodele de supraveghere imbunatatita avute in vedere in
    prezent” (printre care prezentarea spre aprobare la Bruxelles a
    bugetelor nationale spre aprobare).

    Masura urmareste sa-i
    sanctioneze pe membrii UE indisciplinati fiscal si se coreleaza cu
    ideile Germaniei de a impune un sistem unic de impozitare pe
    ansamblul UE, care ar dezavantaja evident statele cu fiscalitate
    mai mica, precum Irlanda, unde presiunile de anul trecut ale
    Berlinului in directia renuntarii la cota unica redusa de
    impozitare pentru corporatii au determinat Google sa ameninte
    deschis Dublinul cu parasirea tarii ca destinatie de
    investitii.

    Perspectiva de pierdere a
    avantajelor fiscale in cadrul unui astfel de sistem, propus ca
    element al Pactului de competitivitate Euro Plus, l-a facut pe
    presedintele Traian Basescu, in urma cu cateva luni, sa declare ca
    Romania va respinge ideea de impozitare unitara, desi la alte
    elemente ale Euro Plus adera, cum este de pilda inscrierea in
    Constitutie a unei limite de deficit bugetar si de datorie
    publica.

    Spre a linisti apele, deja
    tulburate de zvonurile ca Bruxellesul ar vrea sa rapeasca
    independenta fiscala a Greciei, Steffen Seibert, purtatorul de
    cuvant al cancelarului german Angela Merkel, a afirmat vineri ca
    guvernul german “impartaseste temerile” exprimate de Jean-Claude
    Trichet in discursul sau despre disciplina fiscala in zona euro si
    in UE, insa nu crede ca propunerea unui Minister European de
    Finante este fezabila acum. “Este un proiect care ar putea fi
    aplicat pe termen foarte lung si nu poate constitui subiectul
    discutiilor in guvernul german acum”, a spus
    Seibert.

  • Bataie de cap la calculul deficitului bugetar

    Diferenta poate fi explicata, conform lui Eugen Sinca, analist
    al BCR, prin “riscurile asociate cu alegerile locale si
    parlamentare din 2012, care ar putea impinge politicienii la
    anumite masuri fiscale populiste”.

    Deficitul este proiectat sa scada de la 6,4% din PIB in 2010 la
    4,7% in 2011 si la 3,6% in 2012, se arata in raportul de primavara
    al Comisiei Europene, cu precizarea ca “prognoza se bazeaza pe
    cifrele furnizate de autoritatile romane in aprilie, insa Eurostat
    si-a exprimat rezerve asupra calitatii acestor raportari, astfel
    incat, pe masura ce noi date vor deveni disponibile, prognoza ar
    putea fi modificata”.

    Raportul precizeaza ca “nu se prevede nicio modificare de taxe
    si impozite pentru acest an, insa e de asteptat ca veniturile din
    contributiile sociale sa creasca, in parte datorita introducerii
    contributiei de asigurari de sanatate pentru pensionarii cu pensii
    mai mari de 740 de lei pe luna”. La capitolul cheltuieli, se prevad
    “noi restrangeri ale cheltuielilor, incluzand continuarea
    inghetarii pensiilor, reducerea subventiilor la incalzire si
    limitarea angajarilor in sectorul public”.

    La conferinta organizata joi de Ziarul Financiar, presedintele
    Traian Basescu si-a declarat rezervele in privinta posibilitatii de
    reducere a CAS in cursul lui 2011, pentru ca aceasta ar impiedica
    procesul de consolidare fiscala, respectiv reducerea deficitului
    bugetar la 3% din PIB in 2012. Obiectivul de 3% deficit este
    cuprins si in Programul de convergenta cu zona euro, proaspat
    trimis de Romania la Bruxelles.

    Pentru cresterea economica, raportul Comisiei Europene avanseaza
    ca prognoza 1,5% in 2011 si 3,7% in 2012.

  • Cat de indraznet e obiectivul de crestere economica de 2%?

    Dupa ce PIB a crescut cu 0,6% in primul trimestru din 2011,
    comparativ cu trimestrul anterior, Ziarul Financiar a decis sa-i
    aduca fata in fata pe oficialii care pot sa contribuie la
    redresarea economiei. Conferinta “Revenirea economiei. Am iesit din
    recesiune. Care-i planul pentru viitor? Cand va simti Romania din
    nou gustul cresterii?” a pus in dezbatere teme precum eventualele
    modificari in sistemul de taxe, relansarea consumului si factorii
    care ar putea reda increderea consumatorilor, interesul
    investitorilor fata de ajutoarele de stat si viitorul
    creditarii.

    Presedintele Traian Basescu a declarat in cadrul evenimentului
    ca este optimist in legatura cu cresterea economica in acest an,
    mentionand ca vede posibila o crestere mai mare de 2%, daca se va
    ameliora absorbtia fondurilor europene si daca va putea avansa
    reforma companiilor de stat. Seful statului a mai spus ca este
    nevoie de o stabilizare a deficitului de cont curent, obiectivul
    fiind un nivel de 5% din PIB in 2011. “Dificil de realizat, dar nu
    imposibil.”

    Presedintele crede ca iesirea din recesiune ar fi avut loc cu
    sase luni mai devreme daca Guvernul nu ar fi decis cresterea TVA de
    la 19% la 24% in vara anului trecut. Traian Basescu s-a delimitat,
    astfel, de actuala coalitie de guvernamant si a catalogat decizia
    drept “o eroare politica, sustinuta inclusiv de marii barbati care
    s-au duelat la Conventia PDL”.

    Presedintele vedea drept solutie scaderea pensiilor sau
    impozitarea lor cu 10%, ca masura temporara, insa Curtea
    Constitutionala a respins o ordonanta emisa in acest sens.
    Argumentul sau: impozitul pe pensii s-ar fi putut elimina repede,
    pana in ianuarie 2012, in timp ce efectele reducerii TVA dureaza
    mai mult.

    In acelasi registru, Adrian Vasilescu, consilierul
    guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, a declarat ca am fi
    iesit din recesiune inca de anul trecut daca TVA nu era majorata.
    “TVA este o taxa pe cumparaturi, pe targuieli, pe care o plateste
    intreaga populatie, de la cumparaturile de lapte pentru sugari la
    super-limuzinele pe care le cumpara marii mestesugari, in loc sa
    investeasca in firmele lor”, a spus Adrian Vasilescu.

    Oficialul BNR a atras atentia ca romanii trebuie sa se desparta
    de mitul conform caruia inflatia poate conduce la crestere
    economica, explicand ca o inflatie mare este de fapt un pericol
    pentru relansarea economica, mai ales in vremuri de criza.

    Creditarea isi va reveni in a doua parte a anului, intrucat
    populatia isi va recapata apetitul pentru consum, dupa ce economia
    a iesit din recesiune, apreciaza Radu Ghetea, presedintele
    Asociatiei Romane a Bancilor “Am iesit din recesiune. Toata lumea
    este de acord ca vom avea o crestere care va da mai multa
    stabilitate economica. Si daca ne gandim ca doi-trei ani cetatenii
    si-au infranat dorinta pentru credit, cred ca acest apetit pentru
    consum va reveni”, a afirmat Ghetea. Seful ARB, care este si
    directorul CEC Bank, a identificat vectorii cresterii apetitului
    pentru consum: angajatorii vor fi mai solizi, oamenii vor simti ca
    au mai multa stabilitate in ce priveste veniturile, cu mentiunea ca
    “nu se va reveni la consumul din anii 2007”.

    In alta ordine de idei, Traian Basescu a sustinut ca era
    necesara experienta Fondului Monetar International in perioada de
    recesiune si ca trebuie ca Romania sa se fereasca de “riscul
    politic al anului viitor”: “Teama mea a fost ca, venind anul 2012,
    va exista tentatia unor masuri populiste. In anii electorali noi
    ne-am defectat intotdeauna conditiile de stabilitate
    macroeconomica. As vrea ca 2013 sa fie un an de continuitate si nu
    sa reparam ceea ce s-a stricat in anul anterior”.

  • A cedat si Portugalia. Ce masuri de austeritate ii asteapta pe portughezi dupa acordul cu FMI

    Dobanda imprumutului urmeaza sa fie stabilita ulterior, cel mai
    probabil la reuniunea din 16 mai a ministrilor de finante din zona
    euro, insa ce se stie e ca Portugalia va trebui sa reduca deficitul
    bugetar de la 9,1% din PIB la 5,9% din PIB in acest an (fata de
    tinta initiala de 4,6%), la 4,5% in 2012 si 3% in 2013.


    Creditul include si 12 miliarde de euro destinate pentru
    sustinerea sistemului bancar afectat de criza, precum si masuri de
    crestere a veniturilor la buget si de reducere a cheltuielilor,
    prin inghetarea pensiilor si a salariilor si limitarea angajarilor
    in sectorul bugetar, taierea pensiilor mai mari de 1.500 de euro, o
    crestere a taxelor pentru vanzarile de masini si tutun,
    privatizarea partiala a companiilor energetice si vanzarea
    companiei nationale aviatice TAP Air Portugal. Perioada de acordare
    a ajutorului de somaj va fi redusa de la 3 ani la 18 luni.

    Termenul limita pentru ca banii de la UE si FMI sa fie
    accesibili este 15 iunie, cand Portugalia are de platit datorii
    ajunse la scadenta de aproape 5 mld. euro.

    Ministrul de finante Fernando Teixeira dos Santos a apreciat ca
    pachetul de austeritate impus de UE si FMI va impinge Portugalia in
    recesiune, estimand ca economia tarii va scade acu 2% in 2011 si cu
    tot atata in 2012.

    Guvernul lui Jose Socrates a demisionat dupa ce parlamentul i-a
    respins un plan de austeritate care nu facea referire la ajutorul
    financiar din partea zonei euro si a FMI, insa analistii considera
    ca Portugalia oricum ar fi ajuns in situatia sa apeleze la acest
    ajutor mai devreme sau mai tarziu, pe urmele Greciei si ale
    Irlandei, avand in vedere randamentele tot mai inalte cerute de
    investitori pentru obligatiunile portugheze. Primavara trecuta,
    imediat dupa ce Grecia a cerut ajutorul UE si al FMI ca sa evite
    incapacitatea de plata, guvernul Socrates a anuntat un program de
    austeritate care prevedea renuntarea la unele investitii cu bani
    publici, inghetarea salariilor mari si marirea TVA de la 20% la
    21%.

  • Un nou mod de calcul al impozitului pe autovehicule, aprobat de Senat. Se va tine cont de marca, tip si motorizare

    Parlamentarii au adoptat, cu 45 de voturi “pentru”, 40
    “impotriva” si o abtinere, o propunere legislativa privind
    modificarea modului de calcul al impozitului pe autovehicule,
    proiect care il are ca initiator pe deputatul PSD Robert Sorin
    Negoita. Deputatul a propus, prin initiativa legislativa, ca baza
    de impozit sa fie valoarea masinii, iar ministerul finantelor sa
    intocmeasca un catalog in care va stabili valoarea autoturismului
    in functie de marca, tip, motorizare (eventual nivel de dotari
    optionale). Potrivit proiectului, aceasta taxa ar urma sa fie de
    0,75 din valoarea masinii. Senatul a adoptat, in calitate de prima
    Camera sesizata, acest proiect, in pofida recomandarii Comisiei
    pentru buget, care a intocmit un raport nefavorabil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?

    Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
    Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
    primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
    Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
    finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
    milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
    acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
    pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.


    In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
    Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
    reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
    de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
    pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
    va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
    economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
    aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
    financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
    considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
    aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
    nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
    generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
    non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
    licitatiei.

    “Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
    grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
    este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
    Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
    zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
    plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.

    Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
    taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
    Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
    muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
    problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
    timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
    explica directorul de strategie, costul transportului va fi
    suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
    conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
    ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
    actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
    dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
    Racaru.

    Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
    constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
    nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
    handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
    sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
    Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
    pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
    pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
    au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
    companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
    intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
    competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
    bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
    acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
    prima faza.

  • Tarile cu cele mai mari taxe din lume (GALERIE FOTO)

    In cele mai multe tari, impozitele si taxele reprezinta intre 30
    si 40% din produsul intern brut inregistrat intr-un an. Exista insa
    tari unde taxele au insemnat anul trecut chiar si peste 50% din
    produsul intern brut.

    Totodata, in unele tari, nivelul de impozitare poate fi
    intr-atat de redus incat procentul din PIB rezultat nu depaseste
    nici 20%. E drept, exemplele sunt putine: doar doua tari dintre
    cele monitorizate de Organizatia pentru Cooperare Economica si
    Dezvoltare (OECD) sunt in aceasta situatie. In Mexic, taxele
    inseamna doar 17,5% din PIB, in timp ce in Chile nivelul este de
    18,2%. Cele mai multe state percep taxe care depasesc 24% din PIB,
    nivel inregistrat anul trecut in SUA.

    OECD monitorizeaza nivelul fiscalitatii in statele membre
    incepand din 1965. Organizatia, in care Romania nu este inclusa,
    are 33 de membri.

  • Ozzy si Sharon Osbourne si-ar putea pierde casa din cauza unei datorii de peste un milion de lire

    In prezent insa, au adunat datorii de peste un milion de lire
    si risca sa isi piarda una din locuinte, scrie Daily Mail. Cei doi
    sunt vanati de autoritatile din Statele Unite de mai mult de doi
    ani din cauza faptului ca nu si-au platit la timp taxele. John si
    Sharon Osbourne au de platit o taxa de 440.000 de lire pentru 2008
    si una de 625.900 de lire pentru 2009.
    Cuplul, despre care se zvoneste ca detine mai mult de sapte
    proprietati, a declarat ca simtit din plin efectul crizei
    economice. Cu toate acestea, daca vand una din locuinte, vor avea
    bani sa plateasca taxa.
    In trecut, Ozzy Osbourne a cheltuit peste 120.000 de lire
    sterline pe operatii de chirurgie plastica si este renumit pentru
    sumele fabuloase de bani pe care le da pe cumparaturi.
    De asemenea, cuplul este cunoscut si prin numeroasele actiuni
    de binefacere pe care le-a facut de-a lungul timpului. Sharon
    Osbourne a donat un inel si un lant de aur cu diamante in valoare
    de 100.000 de lire pentru a ajuta sinistratii in urma tsunami-ului
    devastator din Asia din 2004.