BusinessMagazin

Tag: sistem

  • CREŞTERI SALARIALE pentru angajaţii din Sănătate şi asistenţii sociali care au sub 1.500 lei

     “Împreună, am stabilit patru puncte esenţiale şi am semnat un proiect de acord de colaborare între Sanitas şi Ministerul Finanţelor Publice, astfel Ministerul Finanţelor Publice va susţine creşterea salariilor angajaţilor de specialitate medico-sanitară din sistemul public de sănătate şi ale asistenţilor sociali, situate sub plafonul de 1.500 de lei, în două etape, după cum urmează: în prima etapă, începând cu 1 decembrie 2014, se va acorda o majorare salarială de 5%, iar în a doua etapă, începând cu 1 martie 2015, se va aplica o nouă majorare salarială, cu încă 5%”, a declarat, vineri, Ioana Petrescu, după întâlnirea avută la sediul ministerului cu reprezentanţii Federaţiei Sindicale Sanitas.

    Ministerul Finanţelor Publice (MFP) estimeză că de această majorare salarială vor beneficia aproximativ 126.000 de angajaţi din sistemul public sanitar şi de asistenţă socială.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Regimul sistemului de educaţie va fi modificat, pentru profesori

     “Sper ca, prin ordonanţa pe care o adoptăm astăzi, care ţine de regimul sistemului de educaţie, îndreptăm foarte multe din lucrurile nedrepte care au fost comise împotriva profesorilor şi facem în aşa fel încât să avem un sistem din ce în ce mai bun”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, citând surse oficiale, că Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I şi vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, şi intenţionează să reducă şi vârsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum s-a născut prima societate pe acţiuni din istorie

    Companiile de morărit din Franţa medievală reprezintă o oportunitate de a examina manifestările timpurii ale conceptului de corporaţie. Rădăcinile istorice ale companiilor pot fi trasate până la parteneriatele în afaceri din timpul Imperiului Roman, însă elementul care lipsea în acele timpuri era sistemul de tranzacţionare a acţiunilor. Cu alte cuvinte, diferenţa este faptul că acţiunile au devenit purtătoare de valoare.

    Situat pe malul râului Garonne, Toulouse a fost un centru comercial important pentru producţia şi distribuţia de cereale începând cu secolul al unsprezecelea. Acest fapt s-a datorat şi infrastructurii hidraulice dezvoltate: un baraj de lemn care regulariza nivelul apei, mori plutitoare ancorate şi mori de dimensiuni foarte mari poziţionate de-a lungul malului. Toate aceste lucrări erau plătite de către persoane private şi erau deţinute printr-o formă de acţionariat numită „pareage„. Sistemul permitea investiţii din partea altor persoane sau a statului, contra unei părţi din profit.

    Oamenii foloseau moara de la Bazacle pentru cereale încă din 1071. În 1369, proprietarii morii au semnat un acord de împărţire a profitului pentru ca în 1372 întârzierea unei plăţi să ducă la ceea ce este considerat a fi cel mai vechi proces dintre creditori şi acţionari. Efectele procesului au dus la crearea unei structuri organizaţionale care a durat timp de secole.
    Procesul a fost extrem de important deoarece a însemnat motivul pentru care a fost creat „boardul de directori„ al morii, într-o formă care a inspirat sistemul folosit în zilele noastre. Persoanele cu putere de decizie erau alese în cadrul unei întâniri ce avea loc anual, pentru a nu trebui să consulte acţionarii referitor la problemele de zi cu zi. Cea mai importantă hotărâre luată în cadrul procesului a fost, însă, definirea companiei de morărit ca o entitate juridică distinctă de acţionarii săi; acest aspect a diferenţiat Société des Moulins de Bazacle de companiile maritime din Italia şi restul Europei.

    Preţul acţiunilor şi structura acţionariatului, aşa cum au fost ele decise în urma procesului, reprezintă primul pas în istoria de sute de ani a companiei. Société des Moulins de Bazacle a supravieţuit unor incendii, inundaţii, ierni violente şi revoluţii, iar în tot acest timp a distribuit în întregime profitul către acţionarii săi. A reuşit cu succes trecerea de la moară la centrală hidroelectrică în 1888, în urma unui incendiu care a distrus toate unităţile de producţie. Ulterior, compania a fost listată la bursa de la Paris.

    Chiar dacă Dutch East India a fost prima companie care a emis acţiuni, Société des Moulins de Bazacle a prezentat, secole de-a rândul, mai multe trăsături ce i-au atras renumele de corporaţie.

    Acţiunile aparţinând Société des Moulins de Bazacle erau numite „uchaux„ şi puteau fi transferate în mod liber fără implicarea companiei. Încasările reprezentau 1/16 din valoarea cerealelor măcinate, iar profitul era distribuit periodic către acţionari. La rândul lor, aceştia trebuia să achite o taxă anuală de reinvestire, iar în cazul în care nu aveau suma la dispoziţie, partea lor din profit revenea companiei. Acţionarii puteau vinde mai departe de la 1/20 dintr-o acţiune.

  • Gazprom acuză Ucraina că nu îşi întreţine gazoductele în mod corespunzător

     “Realizăm suficiente investiţii pentru a ne întreţine sistemul de distribuţie a gazelor. Nu se poate spune acelaşi lucru despre sistemul ucrainean. Gazoductele îmbătrânesc şi, în consecinţă, se produc accidente”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă vicepreşedintele Gazprom Vitali Markelov.

    “Nu este primul incident la sistemul de distribuţie a gazelor ucrainean şi cred că vor mai fi şi altele deoarece sistemul trebuie întreţinut. Îmbătrânirea gazoductelor este inevitabilă”, a adăugat el.

    O explozie s-a produs marţi la gazoductul internaţional Urengoi-Pomari-Ujgorod, în regiunea Poltava din nord-estul Ucrainei, care alimentează Europa cu gaz rusesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Firmele vor putea plăti taxele locale online pe ghiseul.ro până la finalul acestui an

     “La finalul anului 2014, inclusiv persoanele juridice vor putea să-şi plătească taxele şi impozitele locale pe ghiseul.ro. SNEP nu trebuie văzut ca un sistem care încearcă să excludă alte sisteme existente, ci este un sistem complementar, care vine în sprijinul celorlalte deja existente. Dacă privim lucrurile din această perspectivă, ar trebui să fie foarte simple”, a declarat Popescu, într-o conferinţă organizată de Visa cu sprijinul BNR.

    Întrebată despre problemele privind distribuirea datelor de acces pe ghiseul.ro către contribuabili şi firme, Popescu a menţionat că s-a ajuns la concluzia că trebuie extinse modalităţile de emitere a datelor acces, respectiv să se mărească numărul de emitenţi astfel încât datele de acces să poată fi eliberate nu doar de către primării, ci şi de sucursalele ANAF şi chiar prin sistemul bancar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom introduce un sistem de plată în avans a gazelor naturale pentru Ucraina. Posibile perturbări ale tranzitului de gaze către UE

     După ce ultimatumul impus Kievului în vederea plăţii unei datorii în valoare totală de 4,5 miliarde de dolari a expirat la ora 6.00 GMT (9.00, ora României), “Gazprom, în virtutea contractului în vigoare, a trecut Naftogaz la un sistem de preplată pentru livrări de gaze”, a anunţat grupul rus într-un comunicat.

    “Nicio plată aferentă lunii iunie nu a fost efectuată. Începând din această zi (luni), societatea ucraineană mai primeşte doar volumele pe care le va fi plătit”, a adăugat grupul, fără să precizeze care sunt consecinţele imediate.

    Decizia Gazprom riscă să conducă la perturbări ale livrărilor de gaze naturale ruseşti către Europa, dintre care aproape jumătate tranzitează teritoriul ucrainean, ca în precedentele conflicte gazifere, în 2006 şi 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chreih, Regina Maria: Cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului

    1. Predictibilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ – cel mai rău lucru pentru mediul de business e să schimbi regulile jocului şi să creezi distorsiuni în piaţă, fie că sunt de natură fiscală, fie că sunt de natură legislativă.

    2. Simplificarea relaţiei dintre contribuabil şi stat. Ar trebui să pornim de la felul cum România poate să fie business friendly şi cum putem uşura relaţie dintre persoanele fizice şi stat. Cota unică a fost un exemplu extraordinar de reuşită şi totuşi sunt voci care tot mai cred în impozitare progresivă.

    3. Reducerea aparatului guvernamental din punctul de vedere al cheltuielilor – prin informatizare şi prin eliminarea de pe flux a departamentelor care devin redundante în secolul al XXI‑lea.

    4. Toate ţările se luptă pentru creştere economică. Statul ar trebui să încurajeze companiile private să aducă valoare adăugată şi să crească în România şi să nu devină un jucător activ în economie, ci doar gardian şi facilitator al respectării regulilor jocului.

    5. Ascultarea proactivă a reprezentanţilor pieţei private.

    Fady Chreih este director executiv al lanţului privat de clinici şi spitale Regina Maria.

     

  • Cinci măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Andreea Şişman, Clifford Chance Badea

    1. Mai multe investiţii în dezvoltarea infrastructurii, atât cea de transport (rutieră, feroviară şi navală) şi energetică, cât şi socială (spitale şi clinici, proiecte urbane).

    2. Dezvoltarea pieţei de capital şi stimularea proceselor de listare a companiilor autohtone.

    3. Accelerarea ritmului de absorbţie a fondurilor structurale, implementarea unui sistem de achiziţii publice transparent şi eficient, printr-un sistem mai bun de coordonare între instituţiile implicate şi prin eliminarea corupţiei.

    4. Conducerea instituţiilor guvernamentale şi a autorităţilor publice ar trebui să includă, pe lângă componenta politică şi administrativă, o componentă cu rol de consultare şi recomandare formată din specialişti (din mediul de afaceri şi din asociaţiile profesionale).

    5. Dezvoltarea şi implementarea unui plan pe termen lung în domeniile educaţiei şi sănătăţii, inclusiv prin promovarea unei politici clare şi coerente de menţinere a „creierelor“ în România. Cel puţin pentru câţiva ani, România ar trebui să asigure studenţilor sau liceenilor condiţii atractive de lucru în domeniul public sau privat.

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mihaela Mitroi, PwC România

    1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

    3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

    4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.
     

  • Agenţia pentru Apărare Antirachetă cere 123 milioane de dolari pentru scutul din România şi Polonia

     “Planurile noastre pentru anul fiscal 2015 includ continuarea investiţiilor în tehnologii şi capabilităţi avansate pentru a putea face faţă unor ameninţări complexe în creştere”, a declarat viceamiralul James D. Syring, preşedintele Agenţiei SUA pentru Apărare Antirachetă.

    Acesta a precizat că Agenţia consideră că bugetul solicitat pentru anul fiscal 2015, în valoare de 7,459 miliarde de dolari, va permite continuarea dezvoltării capabilităţilor de apărare împotriva ameninţărilor cu rachete balistice pentru SUA, dar şi pentru aliaţii şi partenerii internaţionali.

    “Ameninţările sunt în creştere pe măsură ce potenţialii noştri adversari îşi procură un număr mai mare de rachete balistice, mai complexe şi cu o rază de acţiune tot mai mare”, a spus viceamiralul Syring, dând ca exemplu testele efectuate de Coreea de Nord şi Iran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro