Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.
Tag: salariu
-
Salariul mediu a crescut în noiembrie cu 1,5%, la 1.575 lei. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri
“În luna noiembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna octombrie 2012 ca urmare a acordării de prime (inclusiv premii ocazionale), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cele mai mari creşteri au fost de 21,6%, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), de 7% – 9% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), respectiv de 4% – 7% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transporturi aeriene, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta: Vom cere FMI creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei
Programul de guvernare al USL prevede pentru perioada 2013-2016 creşterea salariului minim la 1.000 de lei.
O misiune a Fondului Monetar Internaţional se va afla la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului cu România, principalele teme de discuţie fiind perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Dacia: angajaţii pot opta între a primi 85% din salariu sau concediu de odihnă, în 3 şi 4 ianuarie
“Pentru a nu acumula stocuri la începutul anului, în zilele de 3 şi 4 ianuarie 2013 nu se vor fabrica vehicule, iar salariaţii din sectoarele aferente activităţii de fabricaţie vehicule vor rămâne la domiciliu. Pentru a proteja veniturile angajatilor, resursele lor şi ale companiei, s-a decis ca salariaţii să aibă posibilitatea de a alege între concediu de odihnă, plătit 100%, şi plata cu 85%. Uzina Mecanică şi Direcţia Logistică au o activitate susţinută, dar persoanele din aceste sectoare care nu vor lucra în datele de 3 şi 4 ianuarie vor intra în acelaşi sistem ca şi la Uzina Vehicule”, a comunicat Direcţia Comunicare Dacia.
-
Salariul mediu în Hidroelectrica,1.643 euro. Angajaţii primesc 70 de beneficii. Un şofer are salariu brut de 9.900 lei
“Contractul colectiv de muncă în Hidroelectrica, încheiat în 2005 şi care expiră în 2014, are multe anomalii, este împovărător pentru indicatorii financiari ai companiei şi încurajează nemunca”, a declarat vineri într-o conferinţă de presă Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judicar al Hidroelectrica.
Euro Insol a publicat vineri raportul privind cauzele care au dus la intrarea în insolvenţă a companiei de stat, cel mai mare producător de energie din România. Conform raportului, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă din cauza vânzărilor de energie către “băieţii deştepţi”, managementului deficitar, investiţiilor neperformante şi secetei prelungite, dar şi a altor factori, precum costurile cu apa uzinată, contractul colectiv de muncă şi achiziţia de energie de la terţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta nu exclude un scenariu de suspendare a lui Băsescu dacă refuză decizia Parlamentului pentru UE
El a amintit, la Realitatea TV, că se va adresa Parlamentului pe tema reprezentării României la Consiliul European, astfel încât Legislativul să decidă dacă participarea trebuie să fie asigurată de către şeful statului sau de primul-ministru, în funcţie de agenda europeană. Întrebat dacă actuala putere va începe procedura de suspendare a preşedintelui în cazul în care acesta nu acceptă un eventual mandat acordat primului-ministru de către Parlament pentru participarea la CE, în funcţie de agenda europeană, liderul PSD, premierul Victor Ponta a răspuns că nu îl ameninţă pe preşedinte, dar nici nu exclude un astfel de scenariu.
-
De ţinut minte: Cifrele săptămânii
12,5%
creşterea numărului de bovine sacrificate în 2011 faţă de 2010, în condiţiile în care însă numărul de bovine sacrificate în unităţile industriale specializate a scăzut cu 2,3%42,2%
scăderea în 2011 faţă de 2010 a numărului de înmatriculări noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor, în timp ce înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 54,6%82,2%
ponderea în PIB a datoriei publice în UE27 la sfârşitul trim. III 2011, în creştere de la 81,7% la sfârşitul trim. II 2011
0,3%
cu atât a crescut volumul comerţului cu amănuntul în UE27 în decembrie 2011 faţă de luna anterioară, în timp ce în zona euro a scăzut cu 0,4% -
FMI ar fi de acord cu o amânare a liberalizării preţului la gaze pentru populaţie
El a încercat o demonstraţie pornind de la propriul său salariu, arătând că un român chiar cu un salariu net de 5.400 de lei, ca al său, nu-şi va putea permite un preţ liberalizat al gazelor. “Dacă mâine am liberaliza preţurile la gaze, şi eu aş avea dificultăţi dacă n-aş avea maşina de la Preşedinţie, dacă n-aş avea benzina cu care circul cu mijloacele de transport ale instituţiei, casa de la Preşedinţie…”
Argumentul său se pare că a convins delegaţia FMI, întrucât “pe urmă lucrurile s-au flexibilizat”, a spus Băsescu. În schimb, la preţul gazelor pentru consumatorii industriali, FMI “are perfectă dreptate”, din moment ce companiile mari consumatoare primesc gaz la preţul pentru populaţie, dar apoi exportă producţia în proporţie de 60%.
În rest, a anunţat preşedintele, evaluarea de până acum a Fondului este că România şi-a îndeplinit toţi parametrii la care s-a angajat pentru anul 2012. “Nu vom avea reproşuri nici în documente, nici public, legat de neîndeplinirea vreunui parametru.”
România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. În actualul acord pe care România îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.
În repetate rânduri, atât companiile furnizoare, cât şi ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, au cerut Guvernului să procedeze mai repede la liberalizarea pieţei de energie şi gaze, ceea ce ar însemna o scumpire bruscă a acestor produse. Anul trecut, Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, mulţumea deschis FMI pentru sprijinul arătat, spunând că “Este o veste bună liberalizarea preţului la gaze pentru investitorii în acest domeniu. Mulţumim suportului FMI în acest sens”. Potrivit lui Hajdnjak, care viza introducerea din 2011 a liberalizării, ar fi trebuit deja aplicată o creştere de preţ la gaze de două cifre, ţinând cont de creşterea ponderii importurilor din Rusia şi a preţului pe mia de metri cubi.
Consumatorii casnici din România plătesc preţuri aproape duble la electricitate comparativ cu francezii, raportat la puterea de cumpărare, în timp ce preţul gazelor este, după aceleaşi criterii, apropiat de media UE şi mai ridicat decât în ţări precum Luxembourg, Franţa sau Belgia. Deşi românii beneficiază, în valoare nominală, de cele mai scăzute preţuri la gaze din UE şi aproape cel mai reduse tarife la electricitate, veniturile mici ale populaţiei urcă aceste cifre până aproape de şi chiar peste media Uniunii Europene, raportat la puterea de cumpărare, conform Eurostat.
-
Cifrele săptămânii
1.491 lei
câştigul salarial mediu nominal net în luna noiembrie 2011, în creştere cu 34 lei (2,3%) faţă de luna precedentă6,9 mld. euro
excedentul comercial al zonei euro în luna noiembrie 2011, comparativ cu un deficit de 2,3 mld. euro în luna noiembrie 20102,6%
creşterea comenzilor industriale în UE în luna octombrie 2011 faţă de octombrie 2010, creşterea faţă de septembrie 2010 fiind de 0,5%3%
creşterea în volum a lucrărilor de construcţii în luna noiembrie 2011 faţă de noiembrie 2010 (serie ajustată), în timp ce pe primele 11 luni creşterea a fost de 1,1%3%
rata anuală a inflaţiei în UE în luna noiembrie 2011, în scădere faţă de 3,4% în luna precedentă0,4%
cu atât a avansat producţia din sectorul de construcţii la nivelul celor 27 de state UE în noiembrie comparativ cu luna precedentă
-
Cum fentează angajatorii greci plata salariului minim pe economie
Legislaţia muncii va fi simplificată, salariul minim va scădea, iar salariile al 13-lea şi al 14-lea în sectorul privat “vor fi reexaminate”, a spus premierul, conform publicaţiei Kathimerini, avertizând sindicatele că dacă nu vor accepta aceste “sacrificii limitate” pentru a asigura finanţarea externă, ţara riscă “un deznodământ dezastruos”, mai exact o intrare în incapacitate de plată necontrolată în luna martie, din cauza neprimirii banilor de la FMI şi UE.
Salariul minim în Grecia este de 750 de euro pe lună, considerat de FMI mult prea mare pentru a asigura competitivitatea pieţei muncii. În realitate însă, după cum a arătat o analiză Reuters, mulţi greci lucrează neoficial cu normă întreagă, dar în contracte care nu le asigură salariul minim, fie cu normă parţială sau cu program redus, fie de probă, temporare, ca ucenici, trainees sau alte forme de contracte flexibile.
Jumătate din cele 537.000 de contracte noi de muncă încheiate în perioada ianuarie-septembrie sunt de astfel de tipuri, fiind remunerate uneori chiar cu mai puţin de jumătate din salariul minim. În aceeaşi perioadă, angajatorii au transformat peste 42.000 de contacte cu normă întreagă în contracte part-time sau alte forme flexibile de angajare. În plus, notează Reuters, aproape 10% dintre cei 3,5 milioane de angajaţi în sectorul privat din Grecia au trecut deja printr-o diminuare a salariului.
“Nu-mi pot plăti facturile şi nu mă pot întreţine fără ajutorul părinţilor”, le mărturiseşte celor de la Reuters un grec pe nume Theonas, în vârstă de 33 de ani, al cărui contract a fost transformat din permanent în temporar. Theonas câştigă 700 de euro pe lună lucrând 12 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, în loc de 4 zile, cât e specificat în contractul lui de muncă. Alţii, şi mai nenorocoşi, încasează 300 de euro pe lună făcând munci calificate cu normă întreagă, dar în contracte de trainees prelungite timp de ani de zile. Într-o ţară cu o rată a şomajului de circa 18%, nu mulţi îşi permit să refuze chiar şi astfel de slujbe prost plătite.
Potrivit publicaţiei Proto Thema, 3.030.900 de greci trăiau încă din 2010 sub pragul sărăciei, conform datelor Autorităţii Statistice Elene. Pragul sărăciei este considerat un venit anual de 7.178 de euro pentru o persoană şi 15.073 de euro pentru o familie cu doi adulţi şi doi copii sub 14 ani.
Venitul mediu anual individual în Grecia era de 13.973,94 euro, iar venitul mediu anual disponibil al gospodăriilor era de 24.224,38 euro. Riscul de sărăcie pentru copiii între 0 şi 17 ani este evaluat la 23%, mai mare cu 3% decât pentru restul populaţiei, în timp ce riscul sărăciei pentru persoanele de peste 65 de ani este evaluat la 21,3%. Numărul grecilor care trăiesc în familii unde unul sau mai mulţi membri nu lucrau sau nu lucrau cu normă întreagă se ridica la 544.800.