Tag: proiecte

  • Bucureşti ca hub regional pentru urbanism

    Fondat ca organizaţie non-guvernamentală în 2012 de specialişti români de renume internaţional, în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” din Bucureşti, Centrul de Excelenţă în Urbanism urmăreşte realizarea unor proiecte de anvergură în cooperare cu universităţi, centre de cercetare şi specialişti de prestigiu din Europa şi Statele Unite ale Americii.

    Rezultatele studiilor si cercetarilor de specialitate vor fi publicate intr-o serie de volume de cercetare aplicata, precum si intr-o revista de urbanism a centrului.
    Programul postuniversitar international de Studii Avansate in Urbanism si Dezvoltare Imobiliara (ASURED), primul program educational al Centrului, pune la dispozitia tinerilor profesionisti romani si straini din regiune experienta unui corp didactic international, format din profesori de prestigiu din SUA, Spania, Austria, Olanda, Bulgaria si Romania, precum si posibilitatea de a participa in proiecte si schimburi de experienta internationale.

    Programul ASURED se afla in pragul acreditarii RICS (The Royal Institution of Chartered Surveyors) si este in dezvoltat in parteneriat cu Universitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” si RICS Romania. RICS a fost  infiintata in anul 1868 in UK si este cea mai prestigioasa organizatie internationala activand in domeniul proprietatii si spatiului construit, acordand cea mai importanta calificare profesionala in domeniu, recunoscuta la nivel global (MRICS/FRICS). Programul se va desfasura pe o perioada de doi ani si inglobeaza 96 de credite si peste 2000 de ore de studiu.

    Cele trei axe ale Centrului de Excelenta in Urbanism (educatie – cercetare – publicatii) lucreaza in sinergie, sprijinindu-se una pe cealalta. Astfel, cooperarea cu cadrele didactice din Europa a condus la includerea Centrului de Excelenta in Urbanism “Ion Mincu” intr-un consortiu european de universitati si centre de cercetare ce urmaresc realizarea de proiecte de dezvoltare urbana si culturala, cooperare si integrare regionala. 
     

  • Solare cât vezi cu ochii: Egnatia România a împânzit trei localităţi cu 40.000 de panouri fotovoltaice. Galerie Foto

    Furnizorul de servicii la cheie pentru proiecte fotovoltaice, Egnatia România, a finalizat trei proiecte solare, cu o capacitate totală de 10 MW, ceea ce presupune investiţii de circa 13-15 milioane de euro. Un proiect are o capacitate de 3 MW ţi este amplasat în Bistriţa, investiţia fiind realizată pentru nişte investitori privaţi români. Un alt proiect de 6 MW a fost realizat la Vărăşti, judeţul Giurgiu, în timp ce al treilea proiect a fost finalizat în Târgu Frumos, Iaşi. În total, pentru cele trei proiecte au fost utilizate mai bine de 40.000 de panouri solare.
     

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • De ce se va schimba infrastructura în următorii cinci ani

    Dacă privim înainte, acum se pun bazele creşterii viitoare – şi pentru multe pieţe – perspectivele sunt interesante.Într-o ediţie specială a publicaţiei Foresight, trei dintre liderii la nivel international ai KPMG în sectorul infrastructurii – Nick Chism, James Stewart şi Stephen Beatty, fac o retrospectivă a anului 2012 şi îşi împărtăşesc opiniile cu privire la zece tendinţe care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii în viitor.

    Guvernele au continuat să se afle sub presiune, confruntându-se cu incertitudini financiare şi cereri tot mai intense de reînnoire şi extindere a infrastructurii. Multe dintre aceste guverne încearcă în continuare să reconcilieze nevoia unei planificări strategice pe termen lung cu priorităţile electorale pe termen scurt. O consecinţă a acestei lupte a fost începutul transferului costurilor de la contribuabili la consumatori, forţându-i pe aceştia din urmă să se împace cu ideea că trebuie să plătească pentru infrastructura pe care o folosesc. 

    ”Anul care a trecut a arătat că sectorul începe să evolueze. În primul rând, firmele de proiectare în infrastructură au început să adopte o imagine mai holistică asupra valorii obiectivelor lor pentru a înţelege potenţialul productiv al proiectelor şi întregul beneficiu al investiţiei lor.

    În acelaşi timp, tehnologia a permis investitorilor să îşi gestioneze bunurile în mod diferit iar operatorilor să obţină o eficienţă crescută din bunurile existente, performanţe optimizate pe termen lung, o durată de viaţă mai lungă şi un timp de nefuncţionare mai scurt”, a afirmat Daniela Nemoianu, executive partner, KPMG in Romania, specialist in infrastructura si PPP.

    ”Prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare mari pentru Romania anilor 2013-2020”, adauga in continuare Daniela Nemoianu. ”Fie ca este vorba de Coridoarele de autostrazi IV sau IX, de reactoarele 3 si 4, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate sau de mega-proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile sistemic pe termen mediu si lung, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate acestui segment important (inclusiv prin crearea unei entitati separate care sa gestioneze si sa controleze evolutia in bune conditii a unor proiecte de infrastructura complexe), capacitatea de propune proiecte rentabile, viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”.
    ”Salutam cu optimism primii pasi in directia implementarii unei noi formule PPP, sub egida Ministerului Marilor Proiecte – ramane de urmarit activ care va fi impactul si cum va decurge implementarea primelor proiecte din aceasta categorie incepand cu anul 2013/14.  Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au experimentat si dezvoltat PPP inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local.  Autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si sa fie in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari”, a afirmat Nemoianu.
    PPP ramane o solutie de degrevare a presiunii asupra bugetului de stat (mai ales in contextul unui spatiu fiscal pre-determinat de acordurile de finantare in vigoare si de efectul crizei economice), in masura in care complexitatile si riscurile aferente sunt gestionate avizat, transparent si fundamentat.  Cateva cazuri de pionierat derulate cu succes pot deveni motorul unui mecanism functional si profitabil atat pentru stat si investitor, cat si pentru societate – beneficiar al modernizarilor, conducand la confirmarea favorabila a ceea ce in prezent sunt prognoze.
    Publicatia KPMG a identificat si analizat zece tendinţe si oportunitati care se aşteaptă să schimbe modul în care va evolua sectorul infrastructurii in 2013 si în viitor:
    • Povara costurilor se mută către consumator: Consumatorii din întreaga lume încep să simtă primele simptome ale costurilor antrenate de proiectele de infrastructură.
    • Guvernele trebuie să devină mai active: Nu toate proiectele de infrastructură pot atrage investiţii private – în special în condiţiile actuale de piaţă.
    • Afluxul de proiecte s-a diminuat, dar îşi va reveni: Anul trecut a fost caracterizat de o criză a tranzacţiilor în infrastructură.
    • Atenţia se îndreaptă asupra oraşelor: Oraşele au devenit focarul de activitate economică al unei naţiuni.
    • Folosirea la maximum a investiţiilor existente: Pe măsură ce investitorii fac mari eforturi pentru a ridica de la sol noi proiecte, tot mai multă atenţie se acordă obiectivelor deja existente.
    • Rezilienţa urcă pe primele locuri în agenda de lucru: Protejarea obiectivelor de valoare de impactul dezastrelor –naturale sau nu – este prin urmare un element critic pentru stabilitatea economică şi politică.
    • Apariţia unor noi modele de infrastructură: Schimbarea modelelor de infrastructură este de asemenea catalizată şi de dorinţa de a se obţine o mai bună eficienţă operaţională.
    • Progresul rapid al tehnologiei: Tehnologia are potenţialul pentru a rezolva multe din problemele cele mai critice ale lumii în sectorul infrastructurii.
    • Reducerea costurilor – în centrul atenţiei: Dorinţa de a investi depăşeşte cu mult capacitatea de finanţare.
    • Lupta pentru talent şi specializare devine mai acerbă: Posibil unul dintre cele mai mari şi mai subapreciate obstacole în calea noastră de a răspunde provocărilor tot mai mari din sectorul infrastructurii este lipsa de specializare şi talent.

    “Împărtăşind cunoştinţele şi experienţa pe care le-am câştigat din activitatea noastră în întreaga lume, credem că putem juca un rol activ în dezvoltarea infrastructurii la nivel global. Anul trecut profesioniştii noştri din acest sector au oferit asistenţă organizaţiilor din domeniul infrastructurii în mai mult de 130 de ţări, fiind astfel ideal poziţionaţi pentru a oferi asistenţă practică şi informaţii concrete cu privire la întreaga gamă de activităţi pe întreaga durată de viaţă a unui proiect”, a afirmat Nemoianu.

    În România şi Republica Moldova, KPMG îşi desfăşoară activitatea în cadrul celor şase birouri din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinau. în prezent dispunem de un numar de peste 650 de angajaţi şi parteneri, atât cetaţeni români, cât şi străini.

     

  • Imobilul “păros” care transformă zgomotul în electricitate – GALERIE FOTO

    Faţada clădirii este acoperită ci 84.000 de “tentacule” electro-active, acoperite cu senzori de sunet, care transformă vibraţiile produse de zgomote în energie cinetică, ulterior mişcarea fiind convertită în electricitate.

    Creatorii au calculat că un turn înalt de 100 de metri ar putea produce în jur de 150 MW/h, adică în jur de 10 procente din consumul iluminatului public din Los Angeles.

    Proiectul a participat la concursul de proiecte al revistei de arhitectură eVolo.

  • “E rândul tău!”, mesajul noii campanii Hornbach

    ”Prin noua campanie pe care o lansăm în această primăvară vrem să întărim ideea potrivit căreia Hornbach este partenerul ideal pentru proiecte de amenajare şi să le arătăm tuturor că ei însişi pot fi nişte creatori”, a declarat Mugurel – Horia Rusu, directorul general al Hornbach România.

    Povestea spotului TV are la bază experienţa pe care o trăieşte personajul principal al clipului. Acesta realizează unul dintre cele mai frumoase proiecte de “amenajare” – o planetă. Construieşte dealuri, văi, lacuri şi râuri pe care le umple cu apă, dând astfel viaţă creaţiei sale. Cu mândrie şi bucurie, personajul din spotul Hornbach îşi admiră munca şi, în final, îşi îndeamnă semenii la acţiuni similare.
    Mesajul transmis de el – “E rândul tău!” – este menit să ofere încredere oamenilor în propriile forţe.

    Pe piaţa din România, noua campanie a debutat la începutul lunii martie şi se va desfăşura până la finalul lunii iunie. Aceasta se va desfăşura pe outdoor, posturi de televiziune naţionale, dar şi pe bannerele din faţa magazinelor. Noua campanie este una internaţională şi va fi implementată în toate ţările unde activează Hornbach: Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia şi Suedia.
    De asemenea, imagini specifice campaniei se vor regăsi şi în prospectul din luna aprilie, dar şi pe site-ul Hornbach.

    Campania se adresează consumatorilor de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 30 şi 54 de ani, însă nu lasă deoparte nici persoanele de sex feminin, care sunt foarte importante pentru companie.Grupul Hornbach, fondat în 1877, este o afacere de familie şi se numără printre liderii de pe piaţa magazinelor de materiale de construcţii şi grădinărit din Europa.

    Cotată la Bursa din Frankfurt încă din 1987, compania activează în 9 ţări europene (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), operând 138 magazine.În România, Hornbach a deschis primul magazin în 2007, iar în acest moment deţine trei magazine în Bucureşti (Berceni, Militari şi Baloteşti), unul în Braşov şi unul în Timişoara.

  • Ponta: Programul “Cornul şi laptele” presupune acum o risipă de bani, care ar trebui folosiţi altfel

    El a arătat că o soluţie pe termen lung pentru intregrarea romilor o constituie încurajarea copiilor de a merge la şcoală, însă acest lucru nu mai poate fi realizat doar prin programe precum “Cornul şi laptele”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marga, despre concursul de finanţare a proiectelor culturale: E o furtună într-un pahar cu apă

     Andrei Marga a declarat într-un interviu acordat RFI că “nu s-a respins nimic. Este o competiţie pentru sprijinul financiar dat de Institutul Cultural Român. Competiţia are două etape: o etapă, dacă vreţi, tehnico-financiară şi o etapă a selecţiei valorice. În acest sens, este un regulament afişat pe site, se vede limpede”.

    Preşedintele ICR a adăugat că dosarele au trecut printr-o primă etapă, aceea de verificare a actelor – procedură care se face conform Ordonanţei 51/1998, ce reglementează accesul la resursele instituţiilor publice din sfera culturii.

    “Şi atunci, s-a dat o listă de eligibil, cei care nu sunt pe listă au fost invitaţi încă de alaltăieri ca până luni (18 martie, n.r.) să-şi completeze actele, sunt nişte acte de natura extraselor de cont, de natura altor finanţări, a cofinanţărilor şi nu altceva. Nu a fost nimeni eliminat până la această oră, toată lumea este în competiţie, doar că acolo unde dosarul era incomplet s-a cerut completarea dosarului. Apoi vine selecţia valorică, pe care o face o comisie de specialişti”, a mai spus Andrei Marga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Erste: Aşteptăm cu nerăbdare proiecte mult mai mari de infrastructură să le finanţăm

    “Fiind cea mai mare bancă din România, avem ca obiectiv strategic creşterea prezenţei pe segmentele corporate şi retail, deşi anticipăm o creştere mai puternică a pieţei de credite pentru companii în viitorul apropiat. Ne dorim o schimbare semnificativă a structurii valutare a bilanţului pentru a valorifica pe deplin forţa noastră în moneda locală şi pentru a permite băncii să concureze la scară în domeniul fluxurilor financiare”, spune bancherul austriac cel mai legat de procesul de integrare a BCR în Erste Group. În prima jumătate a lui 2008 el a fost şi CEO interimar al BCR.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ce am construit în şase ani de UE: 300.000 de locuinţe, 267 km de autostrăzi, 46 de malluri, 3 stadioane şi un milion mp de birouri

    Poate ar fi mai interesant să ne amintim întâi cum era România la sfârşitul anului 2006, când în Bucureşti sau la Sibiu, care devenea capitala culturală a Europei, se ciocneau pahare de şampanie sub artificiile aderării. La capitolul autostrăzi erau două şosele, spre Piteşti şi Constanţa, care măsurau circa 250 de kilometri. Între timp, lungimea autostrăzilor din Ro­mânia s-a dublat, depăşind în acest an 500 de kilo­metri. Nu insistăm deocamdată într-o analiză asupra numărului de kilometri care puteau fi realizaţi cu cele 4 miliarde alocate pentru autostrăzi. Semnalăm doar evoluţia. Malluri erau în jur de zece în toată ţara, iar în Capitală erau trei – Bucureşti Mall, Plaza România şi City Mall. Între timp, au mai fost construite circa 46 de malluri şi parcuri comerciale în toate oraşele mari din ţară, în urma unor investiţii de peste 3 mld. euro.

    Mai multe pe zf.ro

  • Orban: Beneficiarii vor returna toţi banii europeni dacă nu termină în 2015 execuţia proiectelor

    “Avem nevoie de un sprijin mai consistent pentru beneficiari deoarece ne vom confrunta cu mari probleme în anii următori” rămaşi din actualul exerciţiu bugetar 2007-2013, a declarat Orban, în conferinţa de presă de prezentare a bilanţului mandatului său.

    Potrivit acestuia, problemele cele mai mari pot apărea în acest sens pe programul operaţional Transporturi, având în vedere că numai CFR are un proiect cu o valoare mai mare de 1 miliard de euro, dar sunt şi alte proiecte de infrastructură de transport cu valori de mai multe sute de milioane de euro pentru care “riscul să nu fie dus până la capăt este foarte mare”.

    De asemenea, Orban a avertizat că în cazul celor mai multe dintre cele 150 de proiecte identificate în ultimii doi ani pentru finanţarea prioritară cu fonduri europene, ratele de execuţie sunt numai între 5% şi 25%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro