BusinessMagazin

Tag: producator

  • Producătorul român de electronice Vitacom Electronics mizeaza pe afaceri de 9,2 mil euro in 2016

    Producătorul român de electronice Vitacom Electronics, fondat în 1991 la Cluj Napoca, a ajuns în 2015 la venituri de opt milioane de euro şi estimează pentru acest an 9,2 milioane de euro.

    Compania, care împlineşte 25 de ani de la lansare, a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 4,1 milioane de euro, cu 13,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Afacerea a fost pornită de Vasile Andrei Vita, într-un apartament, investiţia iniţială fiind de 100.000 de lei (echivalentul a 1.300 de dolari la acea vreme). Ulterior, firma a încheiat parteneriate cu alte companii şi a ajuns în prezent să aibă reprezentanţe fizice în Cluj-Napoca, Braşov, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Oradea, Bacău şi Arad.

    ”Anii ‘90 au reprezentat perioada în care am vrut să mă implic în această piaţă liberă, să văd ce înseamnă capitalismul şi să construiesc o afacere de care să fiu mândru. Am decis să fie cu echipamente electronice, dat fiind meseria mea de bază – inginer electronist. Am pornit cu bani de la părinţi şi am început importul de piese electronice, de schimb, din Polonia. Pe cât de intensă era lumea afacerilor atunci, pe atât de mari erau riscurile. Totodată, capitalul nostru era foarte mic şi nu aveam acces la finanţări, astfel că ţineam stocul destul de redus, vindeam cam tot ce aduceam într-o săptămână şi plecam din nou după marfă. Dar încă două săptămâni aşteptam încasările să ne putem reaproviziona cu stocuri noi. Acele vremuri n-au fost deloc simple, dar atunci am învăţat multe lecţii importante“, povesteşte Vasile Andrei Vita, fondatorul Vitacom Electronics.

    Majoritatea contractelor sunt cu revânzători de accesorii de electronice şi electrice, dar şi cu cei din IT şi foto, atât în piaţa traditională, cât şi cu marile lanţuri de magazine şi cu magazinele specializate.

    Compania a trecut şi prin perioade dificile, în 1997, fiind aproape de faliment, când moneda naţională a scăzut în trei zile cu 30%.

    ”Atunci, fostul proprietar al furnizorului principal a acordat Vitacom un credit comercial de 250.000 de mărci germane. În urma unei convorbiri telefonice, acesta a spus că le oferă banii românilor, dacă promit că orice se va întâmpla în România vor achita”

  • Sfatul de business al săptămânii de la George Horoi, preşedinte Agricola Bacău: “Orice problemă are o soluţie”

    Grupul de firme pe care îl conduce Horoi a avut în primele şase luni ale acestui an o cifră de afaceri de circa 345 milioane de lei, în creştere cu 12,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri mai mare cu 17,6% faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, ajungând la 201,8 milioane de lei.

    Grigore Horoi şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu 25 de ani şi a urcat pas cu pas în ierarhie până în 2009, când a preluat frâiele conducerii pentru întregul grup. Absolvent de studii economice, până în 1991 a lucrat la o fermă, iar fostul director al Agricola, Petru Plăcintă, zootehnist care a condus combinatul avicol din Bacău vreme de trei decenii, l-a numit economist-şef al complexului de găini ouătoare. Grigore Horoi este, de altfel, şi unul dintre cei trei acţionari români care deţin pachetul majoritar de acţiuni ale companiei, a cărei istorie începe în urmă cu aproape 60 de ani.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost criza din 1997. Atunci, subvenţia pe produs, de 30%, a dispărut, iar dobânzile au crescut la peste 150%. Inflaţia la acel moment a ajuns la circa 80%, TVA a crescut de la 9% la 18%.

    Momentul a fost depăşit cu încredere şi determinare şi cu sprijinul partenerilor: bănci, furnizori, acţionari, angajaţi şamd. Agricola a avut şi are între valorile sale asumate reputaţia – bună, care dă încredere partenerilor săi.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că orice problemă are o soluţie.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala care nu se repetă. În general, sunt greu de iertat greşelile provocate de lipsa implicării şi de superficialitate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place să construiesc echipe şi să le mobilizez pentru a pune în valoare resursele. Cred că mi-ar plăcea jobul de antrenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Am o mare admiraţie pentru medicii chirurgi, dar nu cred că aş putea să profesez. Nu cred că aş putea să fac meseria de profesor – nu-mi place să repet aceleaşi… vorbe.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Fie că aleg poziţia de angajat, fie pe cea de antreprenor, să se orienteze spre lucrurile pe care le-ar face cu plăcere. Încrederea, perseverenţa şi etica profesională sunt elemente care îi pot ajuta în drumul spre succes.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Armonie. Nu-l folosesc, dar am auzit că are legătură cu atitudinea mea.

    CARTE:
    Citesc destul de mult, dar cartea „Doctrina Şocului. Naşterea capitalismului dezastrelor“ de Naomi Klein îmi revine periodic în minte.

    PERSONALITATE:
    Nu am o persoană la care să mă raportez. În general sunt plin de admiraţie faţă de oamenii care au reuşit având mintea deschisă, creativă, foarte perseverenţi şi serioşi în relaţia cu partenerii.

  • INFOGRAFIC: 23 de feluri în care poţi cheltui banii plătiţi pentru un ceas golden Apple

    Cu preţuri care pornesc de la 10.000 de dolari şi ajung la 17.000 de dolari, ceasurile golden Apple au stârnit diverse discuţii. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, iată 23 de feluri în care pot fi cheltuiţi aceiaşi bani.

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”

     

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”

     

  • Plus 60% la vânzările de canapele Lem’s în prima jumătate a anului

    „Fără o investiţie de peste 1,2 milioane de euro în fabrica de tapiţerie, această evoluţie nu ar fi fost posibilă. În 2016, din fabrica de elemente de mobilier tapiţat ies peste 10.000 canapele, paturi, colţare etc. Acestea se vând exclusiv prin showroom-urile reţelei de magazine de mobilă Lem`s,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Creşterea se datorează extinderii opţiunilor de finisaje până la peste 250 variante, precum şi introducerii noilor game Borgia, canapele cu recliner, şi Moko, canapele extensibile cu un design modern–minimalist.

    „Anul trecut peste 17.000 de clienţi au comandat canapele în magazinele Lem’s, iar gama diversificată pe care o expunem este unul dintre principalii factori care au încurajat clienţii să aleagă canapelele şi fotoliile Lem’s,” declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    Producătorul lansează în această vară o nouă linie de dormitoare, gama Box, după ce a pus anterior la vânzare gama de living-uri Box, prin care se adresează unui public tânăr care apreciază culorile şi designul modern-minimalist, dar funcţional. Linia Box completează gama de dormitoare Lem’s şi propune o cromatică intensă şi combinaţii vivace de galben, verde sau roşu cu tonuri neutre de crem, bej, alb sau negru.

    Ca şi livingurile din gama Box, noile configuraţii de dormitoare Box se situează pe un segment de preţ accesibil. Astfel, o configuraţie completă de mobilă Box pentru dormitor cu pat, şifonier şi noptiere porneşte de la 2.200 lei.

    „Living-urile Box au devenit rapid top produse alese de clienţii Lem’s, semn că publicul nostru îşi doreşte produse cu aer modern, culori vii şi modularitate, care permite crearea unor configuraţii exact aşa cum îşi imaginează ei. Într-un an de la lansare, au ajuns să reprezinte 26% din comenzile de living din reţea. Ne aşteptăm ca şi în cazul dormitoarelor să vedem un feedback similar şi estimăm că în câteva luni acestea vor reprezenta aproximativ 20% din comenzile de dormitoare,“ susţine Adrian Rizea.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lem’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Cum au reuşit doi antreprenori să facă un club de business din lame de ras şi să câştige un miliard de dolari în 5 ani

    Recenta achiziţie a companiei de produse de îngrijire masculină Dollar Shave Club de către gigantul din industria bunurilor de larg consum Unilever pentru suma de un miliard de dolari ar trebui să le dea fiori concurenţilor, dar şi oricărei alte companii, consideră New York Times.

    Dollar Shave Club reprezintă, prin modelul său de afaceri, un exemplu al modului în care progresul tehnologic determină schimbări în structura unei companii, permiţându-i acesteia să funcţioneze cu mult mai puţini angajaţi decât una obişnuită, afirmă cotidianul citat.

    Fondată în 2011 de doi întreprinzători, Dollar Shave Club a apărut ca o soluţie pentru bărbaţii care doreau să cheltuiască mai puţin pe aparetele de ras de unică folosinţă, pe o piaţă dominată de Gillette. Compania le propunea acestora să se înscrie în clubul său online pentru a primi lunar produsele dorite la un preţ mai mic decât cel din magazinele tradiţionale, iar ca să-şi prezinte oferta a apelat la un clip publicitar amuzant pe YouTube. Clipul a fost vizionat de peste 20 de milioane de ori, comenzile ducând veniturile Dollar Shave Club la mai mult de 240 de milioane de dolari.

    A urmat apoi finanţarea din partea fondurilor de investiţii cu capital de risc, compania atragând peste 160 de milioane de dolari, ceea ce i-a permis să-şi crească cota de piaţă la 8% şi să-şi extindă oferta de produse de îngrijire personală, intrând în cele din urmă în atenţia Unilever, care a achiziţionat-o pentru a concura şi pe acest segment cu Procter & Gamble, deţinătorul Gillette din 2005, în urma unei tranzacţii de 57 de miliarde de dolari.

    Modelul de afaceri al Dollar Shave Club însă nu este cel al unui producător tradiţional din domeniu, compania neavând nici fabrici, nici centru de distribuţie. Aparatele de ras pe care le vinde sunt cumpărate de la producătorul sud-coreean Dorco, iar de distribuţie se ocupă o altă firmă, ceea ce i-a permis să deservească trei milioane de membri cu numai 190 de angajaţi, ocupându-se doar de crearea unui brand şi de relaţii cu clienţii.

    Compania a ştiut să profite de globalizare şi de Internet, utilizând serviciile online puse la dispoziţie de Amazon, ca mulţi comercianţi online, publicitatea gratuită pe YouTube şi posibilitatea de a colabora cu producători din alte părţi ale lumii, creând loialitate faţă de brandul său şi reuşind să câştige cotă de piaţă în lupta cu Gilette, concurent al cărui model de afaceri presupune dependenţa faţă de retaileri. Strategia sa se asemeană cu cea utilizată de Airbnb în industria hotelieră sau de Uber în domeniul transportului de persoane.

    Pe viitor, consideră publicaţia citată, va creşte numărul de companii inovatoare, capabile să perturbe piaţa pe care activează, ca Dollar Shave Club, concurenţilor tradiţionali nerămânându-le altceva de făcut decât să plătească sume impresionante pentru a le achiziţiona.  

  • Tesla anunţă o pierdere de două ori mai mare faţă de estimări în T2. Toyota, profit mai mic cu 14,5%

    Tesla Motors, companie con­trolată de Elon Musk, a raportat o pierdere de 293 mil. dolari în al doilea trimestru, de două ori mai mare faţă de estimările analiştilor de pe Wall Street.

    Deşi încasările producătorului de maşini electrice au crescut cu 33%, până la aproximativ 1,3 mld. dolari, cheltuielile operaţionale au crescut de asemenea cu 34%, până la 513 mil. dolari în T2/2016. Compania a realizat 18.345 de vehicule în T2, un record pentru Tesla. Compania îşi propune ca până în trimestrul al patrulea să reuşească să producă 2.400 de vehicule pe săptămână, după ce în prezent a reuşit să ajungă la nivelul de 2.000/săptă­mână.

    Comenzile pentru Model 3 con­tinuă să vină, ajungând în prezent la 400.000. Astfel, dacă va reuşi să le livreze, compania ar putea încasa14 mi­liarde de dolari.

    Toyota, cel mai mare producător auto din lume, a încasat 64 mld. dolari în T2, cu 5,7% mai puţin decât rezultatul raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Japonezii au raportat un profit de 5,4 mld. dolari, echi­valentul unei marje de profit de 8,39%.

  • AdePlast investeşte 15 milioane euro într-o fabrică de materiale de construcţii în Oradea

    Producătorul de materiale de construcţii AdePlast va investi 15 milioane de euro într-o fabrică în Oradea, în urma unei înţelegeri cu Consiliul Local.

    Investiţia va fi făcută în următorii doi ani, iar fabrica, situată într-un parc industrial, va fi amenajată pe o suprafaţă de şapte hectare. În fabrica de la Oradea, se vor produce materiale de construcţii şi termoizolaţii. Din parcul industrial va mai face parte încă o firmă.

    În primul semestru al anului, AdePlast a avut vânzări de 161 de milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după cum spune Marcel Bărbuţ, CEO-ul companiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Istoria dispozitivelor wearable – INFOGRAFIC

    Wearable este un sector al tehnologiei de care sunt interesaţi tot mai mulţi producători şi un loc unde inovaţia îşi face loc. Ca în multe alte ramuri ale tehnologiei şi gadgeturile wearable au avansat foarte repede în ultimii ani, şi când ziceam asta ne gândim la ceasuri inteligente, brăţări sau ochelari inteligenţi, însă produsele wearable (purtabile) au o istorie îndelungată. Propun să începem cu prima pereche de ochelari.