BusinessMagazin

Tag: management

  • Carrefour a încheiat primul semestru cu profit în creştere cu 5%. Cum a fost a îmbunătăţită eficienţa managementului magazinelor

     Profitul operaţional recurent al Carrefour a urcat de la 730 milioane euro la 766 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis joi de grup. Rezultatul a fost în linie cu estimările analiştilor, potrivit Bloomberg.

    Carrefour a reuşit să implementeze o politică mai consistentă de preţuri reduse şi a îmbunătăţit eficienţa managementului magazinelor prin modernizări şi descentralizarea procesului decizional, stabilizând veniturile pe piaţa franceză şi consolidând marjele de profit.

    Compania a precizat că nu anticipează îmbunătăţirea condiţiilor economice în acest an.

    Directorul financiar al Carrefour, Pierre-Jean Sivignon, a declarat că estimările analiştilor privind un profit operaţional recurent de aproximativ 2,2 miliarde euro pentru acest an sunt rezonabile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul proprietar al Blue Air a primit licenţa de operator aerian, odată cu suspendarea vechii licenţe

     Blue Air – Airline Management Solutions, condusă de fostul director general al Blue Air Gheorghe Răcaru, a primit licenţa de operator aerian pentru aceleaşi aeronave înscrise şi în licenţa Blue Air, care a fost suspendată cu data de 20 august.

    Licenţa Blue Air – Airline Management Solutions este valabilă până în data de 19 august 2014.

    Firma Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari români, a preluat la finele lunii mai fondul de comerţ al Blue Air, printr-o tranzacţie în sumă de 30 milioane de euro, care include asumarea unor obligaţii de 28 milioane de euro.

    Răcaru a declarat în luna mai că viitorii acţionari i-au solicitat să rămână în funcţia de director general al operatorului aerian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvoltatorul proiectului Silver Mountain, în insolvenţă. Administrator judiciar este Euro Insol

     “Avem o experienţă mai mult decât relevantă în administrarea unor proiecte imobilare de mari dimensiuni. Rezultatele obţinute la Asmita Gardens, Ibiza Sol, Citadella, Verdi Park ne-au recomandat pentru acest mandat. Împreună cu actualii acţionari şi cu principalul creditor, BCR, vom încerca să găsim sursele de finanţare pentru a finaliza proiectul astfel cum a fost imaginat de Dan Fisher (fost acţionar principalul acţionar, decedat anul trecut, n.r.)”, a declarat într-un comunicat Remus Borza, practicianul coodonator al Euro Insol.

    Firma menţionează că societatea a făcut obiectul mai multor încercări de executare silită din partea creditorilor BCR şi DITL Braşov.

    INR Management Real Estate a lansat în 2008 construcţia celui mai mare proiect imobiliar din România, estimat la peste 300 de milioane de euro. Firma intenţiona să construiască o mini-staţiune, cu apartamente şi vile, un hotel cu 184 de camere afiliat lanţului Raddison SAS, două săli de cinematograf, un heliport, un club de tenis şi un teren de golf cu 18 găuri amenajat pe un teren de 440.000 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teodorovici: Proiectele cu fonduri europene “peste care s-a aşternut praful” au fost deblocate

    “Am pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE aproximativ 150 de experţi din mediul privat, care vor evalua proiectele depuse în trecut, unele în urmă cu peste doi ani. De exemplu, pe Axa 1 POS CCE, destinată finanţării IMM-urilor, sunt aproximativ 2.700 de proiecte peste care s-a aşternut praful”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Ministrul spune că a cerut ca evaluarea proiectelor depuse şi semnarea cererilor de finanţare eligibile să fie finalizate în cel mai scurt timp posibil. În acelaşi timp, alţi experţi vor verifica cererile de rambursare depuse de beneficiarii POS CCE. “Obiectivul nostru este ca implementarea proiectelor să înceapă cât mai repede, iar sumele datorate beneficiarilor să fie achitate rapid pentru ca banii europeni să intre în economie şi să suţină evoluţia acesteia”, a insistat Teodorovici.

    Ministerul Fondurilor Europene derulează un proiect finanţat din fonduri europene contractate prin intermediul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică pentru a pune la dispoziţia autorităţilor de management şi a oganismelor intermediare experţi pentru evaluarea proiectelor, pentru verificarea cererilor de rambursare, dar şi pentru verificarea contractelor de achiziţii publice încheiate în cadrul proiectelor finantaţe din fonduri comunitare. De asemenea, prin acest proiect sunt contractate şi servicii juridice.

    Prin intermediul proiectului menţionat, Ministerul Fondurilor Europene a pus la dispoziţia Autorităţii de Management şi a Organismelor Intermediare POS CCE un număr de aproximativ 250 de experţi.

    Rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a ajuns la peste 19% la data de 5 iulie, potrivit ministrului.

    Conform declaraţiilor anterioare ale lui Teodorovici, ţinta de absorbţie a fondurilor UE este de 50% până la sfârşitul acestui an. În aprilie, Eugen Teodorovici a spus că România are obligaţia să emită facturi de 6,5 miliarde de euro pentru investiţii din fonduri europene în acest an, ceea ce înseamnă o creştere a gradului de absorbţie de la 12% anul trecut la 50%.

    De asemenea, ministrul a explicat că ministerul pe care îl conduce are în vedere descentralizarea procesului de accesare a fondurilor europene, astfel că la nivel central vor fi menţinute doar proiectele mari, derulate de companii mari, în timp ce cele mai mici vor fi transferate la agenţiile regionale de dezvoltare.

     

  • Povestea omului care a adăugat cuvântul ŞAORMA în limba română: Banii nu trebuie să te ridice undeva unde nu mai simţi nimic

     Cea mai ieftină şaorma din România: 20 de oameni stau la coadă în orice minut

    IMEDIAT DUPĂ REVOLUŢIE, care l-a prins medic la spitalul Colentina, Murad s-a apucat să facă mici afaceri şi, încă de la început, relaţia lui cu statul a fost puţin mai încordată. Mai întâi a deschis o terasă în Regie, în 1990, dar într-o zi l-a vizitat primarul de atunci al sectorului 6, beat, şi i-a aruncat toate scaunele şi mesele în Dâmboviţa. “Am fost foarte supărat, dar un prieten român mi-a zis că aici există o vorbă potrivit căreia orice şut în fund e un pas înainte. În Liban nu există proverbul ăsta. Atunci am înfiinţat cu un român o firmă de import, care se numea Pisica Neagră. Românul a plecat cu toate actele şi banii. De atunci, pe unde merg, dacă trece o pisică neagră mă întorc din drum”, îşi aminteşte Murad.

    A urmat o a doua firmă, numită Prometeu. “Dacă nu iei vreo trei ţepe, nu eşti om de afaceri. Prima ţeapă a fost Pisica Neagră şi a doua Prometeu, prin care am făcut vreo cinci magazine în ţară şi apoi m-am trezit că asociatul meu, tot român, a luat ştampila şi a trecut spaţiile pe numele lui”, spune omul de afaceri.

    MURAD A AJUNS ÎN ROMÂNIA ÎN 1982 PENTRU STUDII, iar primii trei ani de medicină i-a făcut la Iaşi, după care şi-a continuat studiile la Bucureşti.”În acei ani România era foarte interesantă, toţi oamenii se purtau ca şi cum ar ascunde ceva şi ar spune jumătate din cât pot spune. Erau foarte îngânduraţi, lipsiţi de iniţiativă, dar pe un fond pozitiv. Din prima zi nu m-am simţit străin în România. Primii trei ani de facultate i-am făcut la Iaşi, care e un oraş superb şi cu o cultură specială. Exista, faţă de astăzi, o mai bună pregătire a studenţilor. După trei ani de Iaşi am venit la Bucureşti”, a adăugat el. Revoluţia l-a găsit lucrând ca medic stagiar la secţia de neurologie de la spitalul Colentina. A apucat să practice meseria de medic doar doi ani, dar spune că medicina l-a ajutat foarte mult în afaceri, pentru că a aplicat acelaşi mod de gândire pentru toate problemele pe care le-a avut pe parcursul anilor. Când ai o problemă, crede Murad, înseamnă că există o cauză care a dus la ea, apoi apar simptomele problemei, fie că e afacere sau relaţie interumană, sau relaţie cu statul. Odată stabilit diagnosticul, trebuie aplicat un tratament pe măsură, pe care să-l poţi urmări şi să ai o prognoză favorabilă.

    CHIAR ŞI ÎN TIMPUL STUDIILOR, Murad a făcut mici afaceri în Bucureşti, aducând “una-alta” când venea din Liban. Omul de afaceri povesteşte că familia sa avea în Beirut o fabrică de confecţii. “Suntem nouă fraţi, toţi am făcut şcoli, iar trei sunt în România şi restul în Liban, Canada şi Australia. Am avut o educaţie de acasă, fără de care cred că e greu să te poziţionezi şi în afaceri, iar cea mai bună afacere pe care am făcut-o în ultimii 20 de ani e că m-am autoeducat.”

    Crede că cel mai rău lucru care i se poate întâmpla este să iniţieze un proces împotriva altui om de afaceri sau altei persoane şi spune că grupul pe care îl conduce este printre puţinele cu peste 1.000 de angajaţi care au un număr de procese foarte mic. “Niciodată n-am uitat că sunt medic şi că fără milă şi bun-simţ nu poţi să fii corect. Am nişte valori pe care nu am vrut să le schimb – am făcut afaceri de zeci de milioane, am câştigat poate într-o zi şi 100.000 de euro, şi 200.000 de euro sau un milion, dar niciodată nu m-am simţit mai bine decât atunci când am operat, nu mâna întâi, un copil de 14 ani care venise cu peritonită. A trebuit să dau o şpagă de 20 de dolari atunci la spital ca să-mi dea mai mult ser fiziologic, ca să spălăm mai bine copilul. Pe vremea aceea erau cantităţi limitate de ser pentru fiecare operaţie. După operaţie, mama copilului m-a luat în braţe şi i-am spus că e totul perfect, iar când am refuzat şpaga de la ea a început să plângă şi atunci a ţipat la mine doctorul să iau cadoul.

     

    Era vorba de o pungă de cafea, am luat-o ca să liniştesc mama şi a doua zi a fost un moment superb când m-am întors la spital şi l-am văzut pe acel pacient în picioare şi o mamă care avea o lacrimă de bucurie. Nu am uitat să fiu om şi niciodată nu voi uita. Banii niciodată nu trebuie să te ridice să ajungi undeva unde nu mai simţi nimic”, explică Murad.

  • O firmă din grupul Rompetrol va furniza servicii pentru un proiect de 6 miliarde de dolari în Kazhastan

     Complexul petrochimic va fi amplasat în vestul Kazahstanului, lângă o rafinărie a acţionarului Rompetrol, grupul kazah de petrol şi gaze a KazMunayGas, şi lângă două zăcăminte petrolifere, potrivit unui comunicat al Rompetrol.

    Investiţia de 6 miliarde de dolari vizează crearea unui centru petrochimic şi urmează să aibă, la finalizare, o capacitate de producţie de 800.000 tone etilenă şi 500.000 de tone polipropilenă.

    Partenerii care dezvoltă complexul petrochimic sunt United Chemical Company din Kazahstan, care controlează 51% din proiect, şi holdingul metalurgic SAT&Company JSC, tot din Kazahstan,, care deţine 49%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucian Duţă: Acuzaţiile care mi se aduc sunt “absolut aberante”

     “Nu am primit niciun document. Am văzut ce aţi văzut şi dumneavoastră. Mi se pare anormal ca singurul sistem antifraudă din România care ar aduce cetăţenilor 400 de milioane de euro să fie blocat de primul ministru şi finul său, domnul fost preşedinte al CNAS”, a precizat Duţă întrebat dacă i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile din sesizarea către DNA.

    Duţă a mai spus că sunt absolut aberante acuzaţiile care i se aduc şi că în contractul său de management ca preşedinte al CNAS nu scrie nicăieri că este răspunzător de profitul Imprimeriei Naţionale.

    “Eu mă aştept ca mâine domnul prim-ministru să spună că agricultura nu merge din cauza managementului defectuos al lui Lucian Duţă şi poimâine să spună că în general mandatul dânsului nu poate fi dus la capăt din cauza managementului defectuos al lui Lucian Duţă. Este absolut aberant, în contractul de management al preşedintelui CNAS nu scrie nicăieri că eu sunt răspunzător de profitul Imprimeriei Naţionale”, a mai spus Duţă.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Nicolăescu l-a demis pe directorul de la Marie Curie, ar urma să îi ia locul Daniel Buzatu

     Potrivit anunţului făcut de ministru, într-o conferinţă de presă, Smarandache este demis întrucât nu avea act adiţional la contractul de management pe 2012, fiind singurul mangaer de spital din ţară în această situaţie.

    Nicolăescu a precizat că a discutat pentru ocuparea funcţiei de director al Spitalului de Copii “Marie Curie” cu Daniel Buzatu, care a acceptat să preia conducerea unităţii.

    Buzatu a mai fost director al Spitalului “Marie Curie” în perioada 2006 – 2009, fiind demis de fostul ministru al Sănătăţii Ion Bazac, pe motiv că nu era de profesie medic, cum prevedea Legea Spitalelor în urmă unei modificări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pascariu, Tarom: Heinzmann nu a îndeplinit nici 30% din obiectivele propuse în planul de management

     Pascariu a spus că din aceste motive Consiliul de Administraţie i-a solicitat directorului general, Christian Heinzmann, să accepte reducerea mandatului de la patru ani la un an.

    Preşedintele CA al Tarom a afirmat că Heinzmann a angajat 40 de persoane. Deşi i s-a cerut să renegocieze contractele angajaţilor, acesta a reuşit să modifice un singur contract.

    Pascariu a adăugat că un expat singur care conduce o companie de stat este pierdut, pentru că un străin într-o astfel de poziţie este izolat.

    “Un expat în fruntea unei companii de stat este pierdut. Recomandarea pe care o voi face Guvernului este să nu mai facă acest experiment”, a afirmat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 27 de ani şi a refuzat oferte de joburi din America şi Emirate ca să îşi îndeplinească visul la Baloteşti

    De la un loc destinat doar pescuitului, Laguna Verde este azi un complex turistic: cabane, un restaurant cu specific pescăresc şi echipamente pentru sporturi acvatice în mijlocul câmpului.

    Alaska era liniştitoare, mai ales dimineaţa, când ne duceam la micul dejun, şi, până veneau clienţii, ne beam cafeaua pe ultima punte a vasului în timp ce traversam canalele dintre păduri„, îşi aminteşte Dan Mehedinţu unul dintre cele mai plăcute momente petrecute pe vasul de croazieră. În cei patru ani în care a lucrat traversând oceanele a văzut mare parte din lume, dar a hotărât să se întoarcă în ţară pentru a conduce împreună cu tatăl lui afacerea „Laguna Verde”.

    Construită în jurul unei bălţi aflate la 15 kilometri de Capitală, aceasta constă într-un restaurant cu specific pescăresc, 20 de căsuţe din lemn şi o vilă pentru cazare, pontoane prevăzute cu instalaţii de iluminare destinate pescuitului, dar şi hidrobiciclete, bărci, skyjet sau caiac canoe – cu o valoare totală de jumătate de milion de euro.

    Cu clienţii selectaţi atent, Mehedinţu mizează pe „oaza de linişte„ pe care tatăl lui a încercat să o găsească atunci când a venit prima oară în Baloteşti. Acum atât tatăl, cât şi fiul îşi petrec cea mai mare parte a timpului în „lagună„, împărţindu-şi activitatea între discuţiile cu clienţii – printre care pot fi văzuţi şeici sau politicieni –  coordonarea angajaţilor, inovaţii cum ar fi o fântână arteziană în mijlocul lacului sau alegerea mobilierului pentru restaurantul recent deschis.

    „M-am certat cu toată familia, iar apoi am pornit pe un vas de croazieră„, îşi descrie Mehedinţu începutul experienţei în domeniul restaurantelor, în 2001. În acea perioadă era student în anul trei la Facultatea de finanţe-bănci în cadrul ASE şi simţea că nu va continua în acest domeniu. Prin urmare, imediat ce a împlinit vârsta legală servirii de băuturi alcoolice a luat drumul mărilor şi oceanelor: „Aveam 21 de ani, câştigam 4.000 de dolari pe lună şi vedeam şi lumea„.

    Amuzat, îşi aminteşte că găsise o modalitate prin care să o facă mai uşoară: „Am găsit un job pe barcă în care trebuia să îi supraveghez pe chelnerii din barul personalului, astfel mi se permitea să mă trezesc la ora 11„. Soluţie pe care o consideră caracteristică stilului „descurcăreţ„ al românilor, care găsesc întotdeauna o portiţă prin care să muncească mai puţin. În cei patru ani în care a lucrat pe vas, a strâns 60.000 de dolari: salariul era de 50 de dolari, iar restul de bani veneau din bacşiş de la cei circa 4.000 de clienţi obişnuiţi cu servicii de lux.

    După ce s-a întors în ţară, şi-a cheltuit banii pe o maşină sport şi pe o casă şi a plecat să studieze în Elveţia la o şcoală de management hotelier. Şcoala presupunea un curs teoretic de şase luni şi un training practic în Washington, SUA, unde Mehedinţu a experimentat toate etapele muncii din industria HoReCa. A început cu spălatul vaselor şi bucătărie – pe care le numeşte un coşmar -, apoi cu gestionarea magaziei, până la marketingul şi contabilitatea unui restaurant.

    Managerii restaurantului de peste Ocean i-au propus să lucreze acolo, dar a ales să se întoarcă în Elveţia pentru a-şi continua studiile cu obţinerea unei diplome de master, tot în domeniul managementului hotelier. Deşi oferta de la americani era încă valabilă, iar altele au continuat să vină, din Dubai, Vietnam sau Taiwan, Mehedinţu a mizat pe România pentru continuarea afacerii începute de tatăl lui, în acea perioadă o baltă de pescuit.