BusinessMagazin

Tag: lideri

  • Protestele in care oamenii le spun „game over” liderilor se extind in lume

    Fara ca “revolutia” din Egipt sa fi invins, protestele care au
    lasat in urma peste 300 de morti in cel mai populat stat arab
    continua sa inspire miscari de contestare a liderilor in intreaga
    lume. Trecuta in plan secund, asa-zisa “revolutie a iasomiei” de la
    Tunis face inca victime. La Belgrad presedintelui Boris Tadici,
    care viseaza la aderarea tarii sale la UE, i se cere plecarea
    precum a lui Slobodan Milosevici. Anuntarea unor reforme la Amman,
    Damasc si Saana nu a inlaturat definitiv riscul unor revolte in
    Iordania, Siria si Yemen. Ultimele intrate pe lista posibilelor
    destinatii unde va lovi “valul revolutionar” din 2011 sunt Irakul
    si Iranul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum ar trebui sa se poarte liderii lumii in recesiune

    Una dintre mantrele care s-au cazat anul acesta la Forumul
    Economic Mondial de la Davos a fost ca “balanta internationala de
    putere s-a schimbat, dandu-le statelor emergente mai multa putere
    economica la negocierile globale”; o alta a fost optimismul legat
    de revenirea economiei mondiale, care, potrivit prognozelor
    Fondului Monetar International, va creste robust, cu 4,4% anul
    acesta si cu 4,5% anul viitor. Evident, nu Occidentul vlaguit de
    criza financiara va fi motorul cresterii, ci noii vechi tigri
    asiatici China si India, care vor prelua conducerea lumii (alaturi
    de Brazilia), un scenariu ce nu s-a mai repetat in ultimii o mie de
    ani. Aceasta lume cu trei viteze de crestere – tarile emergente,
    urmate de departe de SUA si la distanta de economia europeana – ar
    urma sa mai arate asa cel putin cativa ani, rezulta din discutiile
    de la Forumul Economic Mondial.

    Dar, dupa cum observa Martin Wolf, editorialistul Financial
    Times, aceste tipuri de previziuni emanate la Davos au o
    binemeritata reputatie de a se dovedi gresite; intrebarea e: ce va
    merge rau in acest an?
    In primul rand, omul negru pare sa fie, spun unii, premierul grec
    Giorgios Papandreou, care a venit sa dea asigurari ca tara sa isi
    va plati datoriile si ca nu va avea nevoie de asistenta financiara.
    Daca va suna oarecum cunoscut e pentru ca si anul trecut oficialul
    de la Atena a spus cam aceleasi lucruri, pentru ca peste cinci luni
    sa fie ingenuncheat de piete si silit sa accepte un pachet de
    aproape 120 de miliarde de euro de la colegii din eurozona si de la
    FMI.

    Majoritatea comentatorilor – inclusiv Dr. Doom, Nouriel Roubini
    – cred ca Grecia va declara incapacitate de plata “mai degraba mai
    devreme decat mai tarziu” (dupa cum s-a exprimat miliardarul George
    Soros), datoria publica a tarii fiind estimata sa ajunga la peste
    150% din PIB pana la sfarsitul acestui an. Dar deznodamantul de
    care se teme toata lumea nu e atat anuntul Greciei ca nu-si mai
    poate rascumpara creditele, ci frustrarea pietelor care se vor
    trezi ca nu-si mai pot recupera banii si vor fi inca si mai
    necrutatoare cu problemele altor state (adica vor cere dobanzi si
    mai mari). Cazul cel mai de temut ar fi Spania (prea mare pentru a
    fi salvata, dar si prea mare pentru a fi lasata sa dea faliment,
    sustine Roubini), care ar ascunde in dulap scheletele caselor de
    creditare regionale, cajas, ale caror pierderi contabile sunt mult
    subevaluate – Barclays Capital le cifreaza intre 46-90 de miliarde
    de euro, mult peste cele 30 de miliarde de euro pe care le
    recunoaste guvernul de la Madrid.

    De aceea e posibil sa se fi grabit cei care au citit in cheie
    optimista declaratia lui Roubini ca “paharul e pe jumatate plin”
    din punctul de vedere al iesirii din criza; evident, cealalta
    jumatate e tot goala si, dupa legile gravitatiei, ea e intotdeauna
    deasupra celei pline. Acceleratul economiilor emergente are mari
    probleme de structura, sustine cel care a avut viziunea crizei
    economice inaintea multora, inclusiv a colegilor din Davos.
    Supraincalzirea, sindrom cunoscut de noi in 2008, este corelata cu
    cresterea inflatiei, pe seama intrarilor masive de capital din
    strainatate (o crestere economica de 10%, ca in China, e un magnet
    pentru speculatori) ce pot duce la baloane ale preturilor activelor
    si la aprecierea nesustenabila a monedelor nationale (cum e cazul
    Braziliei). In China, unii spun ca recunosc deja un balon al
    preturilor imobiliare si ca unul al creditelor e deja pe drum. Dar
    investiti linistiti: profetul crizei spune ca nu sunt semne ca
    vreuna dintre pietele emergente sa cada din astfel de pricini pana
    la urmatorul Forum din 2012!

    Pe actuala harta a dezvoltarii economice globale creionate la
    Davos nu apar insa potentiale solutii la conflictele economice care
    s-au acutizat sensibil in 2010. Un acord definitiv privind
    reducerea tarifelor comerciale pentru schimburile globale –
    asa-numita “runda Doha” – nu pare plauzibil in acest an, desi
    Camera Internationala de Comert estimeaza ca, dintr-o asemenea
    intelegere, produsul global brut ar creste cu 280 de miliarde de
    dolari intr-un an. Cerut cu insistenta de economiile emergente, ale
    caror marfuri ieftine se mentin competitive chiar dupa suprataxarea
    de catre partenerii occidentali, un astfel de acord nu poate fi pe
    placul Statelor Unite in special, care cu greu s-ar lasa convinse
    sa acorde Chinei inlesniri comerciale, atata vreme cat Beijingul
    acumuleaza masiv excedent comercial cu Washingtonul, avand o
    contributie decisiva la somajul de 10% cu care mai nou se confrunta
    americanii.

  • Cum au crescut afacerile lui Dan Ioan Popp, seful primei companii private romanesti listate la bursa

    Cariera de dezvoltator imobiliar a lui Dan Ioan Popp se
    datoreaza cartii “Al treilea val” de Alvin Toffler, a povestit
    presei omul de afaceri. Toffler miza acolo pe servicii, iar Popp,
    absolvent de Politehnica, fost cercetator, a ales sectorul
    imobiliar.

    A inchiriat apartamente si a avut una din primele 50 de companii
    din Romania infiintate in baza primului decret-lege privitor la
    asociatiile cu scop lucrativ. Impact a pornit-o in baza unei
    subscriptii publice, la care au participat peste 400 de persoane.
    Compania este listata la bursa din 1996, iar in 2002 depasea
    capitalizarea bursiera de 100 de milioane de dolari. |n 2006
    actiunile companiei au fost promovate la categoria I a Bursei.

    In actionariat au intrat investitori straini importanti precum
    Julius Baer, East Capital si Lehman Brothers. La conducerea Impact,
    Dan Ioan Popp a coordonat proiecte in Bucuresti, Constanta, Oradea,
    Ploiesti si Cluj, reprezentand constructia a 16 ansambluri
    rezidentiale, a unui centru de afaceri de 8.000 mp si a peste 2.000
    de alte imobile. Criza financiara si caderea sectorului imobiliar
    din Romania au afectat activitatea Impact, dar procedura de
    insolventa deschisa in iulie 2010 de catre Romconstruct Ploiesti,
    pentru o datorie de numai 1,3 milioane de lei, a fost suspendata de
    Curtea de Apel Bucuresti.

  • Cum a crescut bancherul Mihai Marcu afacerea familiei. Drumul Medlife catre locul 1

    Desi a absolvit in 1995 Facultatea de Matematica a Universitatii din Bucuresti, Mihai Marcu a inceput sa lucreze in banca inca din 1993. Marturiseste ca a fost atras mereu de tot ce inseamna business, de finante. “Am lucrat prima oara in Credit Bank si apoi in Robank pana in 2004. Am plecat chiar de la zero, iar pe cartea mea de munca scria la primul job «lucrator bancar»”. Experienta i-a priit, asa ca a avansat pana la postul de vicepresedinte in anul 2000, trecand prin toate treptele posibile. “Mi-a placut mult, am lucrat pe credite si am capatat o experienta deosebita in a cunoaste de la chioscuri si pana la fabrici de dimensiuni mari.”

    Dupa ce a ajuns vicepresedinte, Mihai Marcu a constatat ca isi petrecea prea mult timp la birou si a decis sa inceapa ceva pe cont propriu. Intre timp, mama sa deschisese primul cabinet medical, prilej pentru Mihai Marcu sa dezvolte proiectul aflat la inceput. Asadar, au preluat cladirea din Grivita si, ulterior, au continuat deschiderea de noi cabinete.

    Spre deosebire de mediul bancar, in MedLife tot managementul s-a facut dupa competenta sa, iar libertatea era mult mai mare. Plecarea de la Robank a fost cea mai grea decizie luata in cariera. MedLife a mers bine, din moment ce fondul de investitii detinut de gigantul financiar Société Générale a intrat la MedLife, preluand 36% din actiuni pentru circa 20 de milioane de euro. Cat despre viitor, Mihai Marcu nu se vede neaparat dezlipit de afacerea sa, insa marturiseste ca are planuri in educatie si ca se va tine departe de sfera politica: “Puteti sa notati acolo trei lucruri: Nu-mi plac telenovelele, manelele si politica”.

  • Afaceri cu carne – Ioan Popa si businessul “Zboara, puiule, zboara!”

    Ioan Popa este unul dintre antreprenorii care si-au dezvoltat
    afacerile mizand pe formatia profesionala. A absolvit Facultatea de
    Zootehnie si Medicina Veterinara (1984) din Cluj-Napoca si s-a
    angajat la Intreprinderea Avicola de Stat din Sfantu Gheorghe ca
    inginer zootehnist, ajungand in numai un an sef de ferma. In 1998 a
    fost numit director tehnic si director general la Intreprinderea
    Avicola de Stat din Alba Iulia, iar in 1999 si-a luat doctoratul in
    zootehnie la Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din
    Cluj-Napoca.

    Bazele afacerii Transavia, una dintre cele mai mari companii cu
    activitati in producerea si comercializarea carnii, le-a pus in
    urma cu aproape 20 de ani. Grupul de firme Transavia a inregistrat
    anul trecut o cifra de afaceri cu peste 16% mai mare fata de 2008,
    pentru ca a vandut tot ce a produs, chiar daca a redus preturile.
    Ioan Popa spune ca atat pe piata interna, cat si pe cea externa,
    solicitarile clientilor pun accent pe produsele ieftine.

    Evolutia economiei, cu suisurile si coborasurile sale, i-a
    oferit la fel de multe oportunitati pe cate piedici i-a scos in
    cale: “Nu am avut momente dificile, ci provocari; si le-am
    depasit”. A invatat din mers cum se fac afacerile in economia de
    piata si spune ca nu are mentori, ci valori pe care le impune in
    structura companiei: disciplina, responsabilitatea, deschiderea la
    nou, competitivitatea si perseverenta. In privinta viitorului,
    pentru dezvoltatorul Transavia lucrurile sunt simple: peste cinci
    sau zece ani, “voi fi tot aici, la munca, in compania pe care o
    conduc”.

  • Povestea lui Bogdan Enoiu, publicitarul care nu se desprinde de racheta de tenis

    In interviuri, Bogdan Enoiu vorbeste putin, scoate rezultatele in fata si faptul ca ele spun totul despre grupul pe care il conduce de la inceputul anilor ’90. Prefera sa vorbeasca, in schimb, despre pasiunile sale, in special despre tenis, care in ultimii ani s-a transformat intr-o afacere, dupa ce Bogdan Enoiu a decis sa se implice in organizarea turneului anual de tenis BCR Open Romania. In afara de turneul de tenis, de numele lui Bogdan Enoiu se leaga si organizarea altor evenimente importante, precum gala de retragere a fotbalistului Gheorghe Hagi sau vizita presedintelui american George Bush Jr. in Romania, in 2002. Enoiu a terminat Facultatea de Metalurgie in 1984, iar primul loc de munca a fost la uzina Dacia de la Colibasi, langa Pitesti. Doar noua luni a lucrat acolo, dupa care a venit la Bucuresti, unde a lucrat tot ca inginer, la IMGB.

    Din 1991 intra in publicitate si incepe ca antreprenor, infiintand agentia Clip. Pentru un nou intrat in domeniu, Enoiu a reusit sa atraga in scurt timp doua contracte uriase – Xerox si Coca-Cola. A atras astfel si atentia retelei internationale McCann Erickson, care in 1996 preia agentia Clip. De aici, totul este istorie, iar evolutia McCann Erickson in Romania este cunoscuta de toata lumea, nu doar datorita rezultatelor in crestere de la an la an gratie dezvoltarii grupului pe diverse paliere, precum media buying, productie publicitara, PR sau BTL, ci si datorita clientilor cu care a lucrat, intre care Vodafone si Coca-Cola.

    Pentru urmatorii ani, planurile lui Bogdan Enoiu sunt clare: urmeaza retragerea din publicitate in 2014 si apoi concentrarea pe proiectele personale. Pana atunci, seful de la McCann Erickson Bogdan Enoiu continua competitia pe o piata care se afla intr-unul dintre cele mai dificile momente de pana acum.

  • Strainii care au cucerit Romania (GALERIE FOTO)

    La polul celalalt, sunt manageri expati care au venit in Romania cu un mandat limitat, dar tara le-a placut atat de mult, incat nu doar ca au ramas aici, ci s-au si casatorit cu romance.

    Din randul strainilor care conduc afaceri pe piata romaneasca, doar doi sunt antreprenori – Wargha Enayati – care a dezvoltat aici CMU – si Enrico Perini, care a construit grupul de firme Romstal, una dintre putinele afaceri care s-a extins din Romania peste granite.

  • Ce au in comun Bucuresti Mall, Plaza si Baneasa Shopping City? Cel mai experimentat sef de mall

    “Era director tehnic la constructia Bucuresti Mall si s-a
    dovedit a fi un manager talentat, astfel ca a promovat in cadrul
    companiei.” Descrierea lui Ergen este facuta de omul de afaceri
    turc Tunc Capa, cel care a a fondat in urma cu 13 ani compania
    Anchor Grup, dezvoltatorul primului mall din Romania – Bucuresti
    Mall. Ergen a devenit ulterior seful operatiunilor Bucuresti Mall
    si a fost responsabil pentru dezvoltarea in 2004 a celui de-al
    doilea centru comercial al Anchor Grup, denumit Plaza Romania, in
    urma unei investitii de mai multe zeci de milioane de euro.


    |n plus, sub mandatul lui Ergen, Anchor a obtinut o refinantare
    de 124 de milioane de euro, aceasta fiind una dintre cele mai mari
    tranzactii de profil ale anului 2005. La inceputul anului 2006, in
    contextul in care compania turceasca isi punea problema extinderii
    in Republica Moldova, Ergen a fost cooptat in echipa Baneasa,
    considerat cel mai mare proiect imobiliar din Romania, dezvoltat de
    o companie controlata de doi dintre cei mai puternici oameni de
    afaceri din Romania – Gabriel Popoviciu si Radu Dimofte. Practic,
    Ergen a fost cel care a schitat planurile si a urmarit realizarea
    centrului comercial Baneasa Shopping City, o investitie de 150 de
    milioane de euro.


    In prezent, Ergen este implicat in realizarea unui cinematograf
    si a unei benzinarii proprii in cadrul giganticului proiect
    imobiliar din nordul Capitalei, in urma unei investitii de 22 de
    milioane de euro, una dintre putinele anuntate in ultimii doi ani
    de de criza financiara. “Nu ma mai consider insa expat. Sunt deja
    casatorit cu o romanca”, spune Ergün, care coordoneaza acum un mall
    ale carui magazine au vandut anul trecut cumulat mai mult de 200 de
    milioane de euro.

  • In mallurile lui va petreceti timpul liber. Cine e Iulian Dascalu

    Istoria lui are la baza si esecuri importante – primul magazin
    de pantofi deschis intr-un spatiu inchiriat de la stat in 1990,
    care dupa cinci-sase ani s-a inchis. Reorientarea sa catre
    imobiliare a reprezentat, asa cum recunoaste chiar el: – “am ochit
    niste hale la marginea Timisoarei si asa a aparut complexul
    comercial Terra” – pasul catre liga mare a antreprenorilor
    romani.


    In 2000 a deschis primul mall (care are acum o suprafata
    inchiriabila de peste 20.000 mp) in orasul natal, cu un credit luat
    de la Banca Nationala a Greciei. Dupa mall-ul de la Iasi a urmat,
    in 2005, unul de doua ori mai mare la Timisoara, un altul la Cluj,
    inaugurat la sfarsitul anului 2007 si unul la Suceava in 2008,
    investitiile cumulate (inclusiv extinderile ulterioare) fiind
    estimate la circa 270 de milioane de euro.


    Dincolo de malluri, Dascalu a facut si pasul catre investitii
    imobiliare complexe, prin Palas Iasi, un proiect ce va implica alte
    260 de milioane de euro si care va cuprinde un ansamblu rezidential
    de anvergura, spatii de birouri si doua hoteluri.Primele doua
    cladiri de birouri urmeaza a fi gata pana la sfarsitul lui 2010.
    Pana la finalizarea intregului proiect Palas, cele patru malluri
    i-au adus anul trecut omului de afaceri iesean incasari de aproape
    40 de milioane de euro. Dascalu este, alaturi de omul de afaceri
    Gabriel Popoviciu, cel care controleaza proiectul Baneasa, singurul
    dezvoltator imobiliar roman care concureaza de la egal la egal cu
    investitorii straini de anvergura.

  • In mainile lui stau afacerile de miliarde ale lui Ion Tiriac. Cine este Petru Vaduva

    Cand vine vorba de crize financiare internationale, Petru Vaduva
    pare ca nu a pierdut niciuna in ultimii 16 ani. “In 1994, la
    inceputul carierei, m-a prins criza din Mexic la Bear Stearns, unde
    eram senior analist pentru bancile din America Latina. Tocmai ma
    angajasem, toata lumea era in vacanta si m-au lasat pe mine sa ma
    ocup de firma in timpul vacantei de iarna si pe 26 decembrie incepe
    sa sune telefonul. Mexicul daduse faliment, toate bancile mele
    pierdeau tot; a doua zi, Financial Times, Wall Street Journal ma
    citau pe prima pagina, eu, un tanar total naiv raspunzand la orice
    intrebare. Pe urma am trecut din criza in criza, asa e cand lucrezi
    in tarile in curs de dezvoltare.”

    Astfel, CV-ul lui Petru Vaduva include criza din Asia din a doua
    jumatate a anilor ’90, cea din Rusia, de la sfarsitul anilor ’90,
    criza dot-com din SUA din 2001 si criza din piata imobiliara
    americana, ce a determinat o reactie in lant ale carei efecte sunt
    inca departe de a fi incheiate. “Cam in fiecare criza iti schimbi
    jobul. Eu nu l-am schimbat de fiecare data, dar financiar simti
    foarte devreme niste lucruri si cauti altceva. Cam la doi ani si
    jumatate, trei ani apare cate o criza – mai lunga a fost doar bula
    imobiliara din Statele Unite”, povesteste Petru Vaduva, a carui
    cariera de manager de criza l-a calificat numai bine pentru
    conducerea Tiriac Holdings exact de la debutul crizei financiare,
    in 2009, an in care afacerile fostului tenismen aproape s-au
    injumatatit fata de 2008.

    “Sunt fericit ca pentru una dintre crizele mondiale – si sper sa
    nu mai fie multe ca am obosit deja – sunt intr-o companie care nu
    are probleme, nu ma duc la serviciu si ma intreb ce se intampla cu
    firma mea maine”, argumenteaza Vaduva decizia de a veni din
    ianuarie 2009 la conducerea Tiriac Holdings, companie care, desi a
    scazut ca venituri in 2009, isi mentine pozitia de forta pe
    segmentele auto, bancar, leasing, dezvoltari imobiliare sau
    aviatie.