Tag: finante

  • FMI ar putea incepe din octombrie discutii cu Romania pentru un nou imprumut

    “Am putea incepe anumite discutii preliminare, dar nu am decis
    daca vom si incepe negocierile”, a afirmat Franks intr-un interviu
    pentru Bloomberg. El a adaugat ca la sfarsitul lui
    octombrie va incepe analiza trimestriala a actualei linii de credit
    pentru Romania, care expira in mai 2011.

    Eliberarea urmatoarei transe, de 914 milioane de euro, din
    imprumutul FMI ar urma sa se faca numai cu conditia ca Romania sa
    achite datoriile restante catre firmele private si sa aprobe pana
    la sfarsitul lui septembrie modificarea sistemului de pensii, cu
    cresterea varstei oficiale de pensionare.

    Guvernul va trebui sa ateste cu documente ca a platit arieratele
    de circa 1,9 miliarde de lei catre companiile private, arieratele
    fiind motivul de ingrijorare nr.1 al Fondului, “pentru ca apare un
    cerc vicios atunci cand guvernul nu-si plateste datoriile”, a
    declarat zilele trecute Tony Lybek, reprezentantul FMI pentru Romania
    si Bulgaria. Aceeasi ingrijorare a fost exprimata si sambata de
    Jeffrey Franks.

    Ministerul Finantelor a anuntat ca la 31 august a aprobat
    deschideri de credite din bugetul Fondului national unic de
    asigurari de sanatate in suma de 1 miliard lei, intr-o prima
    transa, din care suma de 616,5 milioane lei pentru unitatile
    sanitare publice cu paturi si 383,5 milioane lei pentru plata
    medicamentelor. “In zilele urmatoare se vor realiza deschideri de
    credite bugetare de inca 947 milioane lei, pentru plata datoriilor
    la medicamente, cu si fara contributie personala, la servicii
    medicale si la dispozitive medicale”, a anuntat ministerul intr-un
    comunicat publicat joi.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din
    creditul stand-by care expira in primavara anului viitor si mai are
    de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare
    debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea anul acesta cu 2%,
    pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de circa 1,5%. “In al
    treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o mica scadere,
    pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect negativ
    temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o reluare
    a cresterii”, a declarat Lybek.

  • Capital Economics: Cresterea economica revine in Romania “cel mai devreme in 2013”

    “Remanierea guvernamentala subliniaza situatia politica
    tensionata si divergentele adanci din Parlament asupra masurilor de
    austeritate”, a declarat Oxley, citat de AP.

    Analistii considera ca evenimentele care au dus la remaniere au
    tinut mai mult de politica decat de reforma, intrucat decizia de a
    schimba sase ministri ar fi o incercare de a creste sprijinul
    popular pentru un guvern ale carui rate de popularitate au scazut
    pana la 13% in sondajele de opinie. Premierul Emil Boc nu a
    remaniat niciun ministru de etnie ungara, adauga AP, de presupus
    pentru ca se intemeiaza pe sprijinul lor in Parlament. Opozitia
    social-democrata are intentia de a ataca Guvernul cu o motiune de
    cenzura, insa sansele ei sunt neclare atata vreme cat UDMR sprijina
    Executivul.

    Capital Economics a formulat de-a lungul ultimului an o serie de
    previziuni mai pesimiste in privinta economiei decat prognozele
    oficiale. FMI, ale carui prognoze sunt insusite de Guvern,
    estimeaza ca Romania va incheia anul acesta o scadere a PIB de 2%,
    urmata de o crestere intre 1,5% si 2% in 2011 si de o evolutie si
    mai buna in 2012.

    Pentru moment, impresia de instabilitate politica a fost
    inlaturata prin numirea imediata a unor noi ministri in locul celor
    remaniati, insa mediul investitorilor a retinut ca titularii de la
    Economie si Finante, Ion Ariton si Gheorghe Ialomitianu, nu sunt
    nume cunoscute in Romania si ca au fost adusi pe criterii strict
    politice, dupa ce presa straina a reluat afirmatia ex-ministrului
    Sebastian Vladescu potrivit careia scoaterea sa din functie “a fost
    o decizie politica si cred ca a fost o greseala”.

    Ar trebui sa fie ingrijorati investitorii? Aceasta depinde de
    cat de corecta e afirmatia lui Vladescu, crede Chris
    Bryant
    , unul dintre autorii blogului specializat pe piete
    emergente al Financial Times. Intrebarea e insa daca remanierea va
    fi suficienta pentru a pune capat luptelor politice si a-i castiga
    prim-ministrului suficient timp si sustinere pentru a continua
    programul de reforme. Emil Boc dispune doar de o majoritate slaba
    in Parlament, iar daca Guvernul ar cadea in urma motiunii de
    cenzura a opozitiei, aceasta ar putea amana finantarea de la FMI,
    asa cum s-a intamplat anul trecut dupa criza precedentului cabinet
    Boc.

    “Ingrijorarea mea privind Romania este ca fostii ministri, care
    erau destul de eficienti, au fost inlocuiti din ratiuni pur
    politice, in timp ce noua ni se transmite ca noii ministri nu vor
    schimba politicile predecesorilor”, afirma Peter Attard Montalto,
    economist pentru pietele emergente la Nomura International Plc din
    Londra, citat de
    Bloomberg
    .

    “Posibilitatea unor alegeri anticipate daca actualul guvern cade
    este foarte semnficativa”, adauga Montalto.

    Remanierea “este cu siguranta o veste negativa, dar depinde de
    cine pui in loc, asa incat s-ar putea transforma intr-o stire
    buna”, comenteaza insa Christian Tegllund Blaajberg, director de
    strategie al Saxo Bank. “In general, instabilitatea politica
    afecteaza pe termen scurt moneda si titlurile de stat; probabil vom
    vedea ceva volatilitate in tranzactii.”

    Intr-un scurt comentariu difuzat vineri, Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank Romania, a evaluat la randul sau efectele
    remanierii, afirmand ca “ne asteptam ca incertitudinea legata de
    planul de consolidare fiscala si de conditiile din acordul cu FMI
    sa persiste in perioada urmatoare, cu probabilitatea sa apara noi
    tensiuni politice. De aceea, estimarea noastra are in vedere un leu
    mai slab si rate ale dobanzii mai inalte”.

  • Vladescu: Cea mai mare temere a mea este sa nu fim mai optimisti decat e necesar

    Vladescu a facut aceasta afirmatie intr-un interviu acordat joi
    pentru Bloomberg TV, in
    care a fost intrebat daca are in vedere riscul unui al doilea val
    de recesiune, o tema extrem de discutata in aceasta perioada atat
    in Europa, cat si in SUA.

    Ministrul s-a declarat increzator ca Romania “se afla pe drumul
    cel bun” catre cresterea economica, insa nu a avansat previziuni
    concrete despre evolutia economiei, ci doar a precizat ca dupa sase
    trimestre de declin, PIB a avut pentru prima data o crestere
    “foarte, foarte mica”, de 0,03% in perioada aprilie-iunie. In
    opinia lui, masurile de austeritate – taierea salariilor, a
    cheltuielilor bugetare si majorarea TVA – vor sustine anul acesta
    tinta de incadrare a deficitului bugetar intr-un plafon sub 7% din
    PIB.

    In privinta finantarii deficitului bugetar, Vladescu a declarat
    ca programul autoritatilor pentru 2010 si 2011 vizeaza o finantare
    echilibrata, atat de pe piata interna, cat si de pe piata externa.
    La acest din urma capitol, ministrul spune ca dupa succesul
    emisiunii de euroobligatiuni pe cinci ani din primavara, in urma
    careia statul a atras 1 miliard de euro, urmatoarea iesire pe
    pietele externe, spre sfarsitul anului, va avea in vedere titluri
    cu scadenta mai mare de cinci ani, urmand ca volumul sumei sa fie
    anuntat la momentul oportun.

    Ministerul Finantelor a selectat deja Erste Group Bank si
    Societe Generale in calitate de aranjori ai programului de
    finantare externa prin titluri pe termen mediu (medium term notes),
    cu valoare totala de 7 miliarde de euro, care va fi lansat in
    urmatoarele luni.

  • UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

    Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
    august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
    ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
    recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
    europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
    alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
    participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
    formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
    Hellenic Postbank.

    Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
    77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
    Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
    Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

    Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
    Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
    rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
    ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
    solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
    ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
    marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
    si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
    si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

    ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
    financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
    nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
    capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
    agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
    pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
    talie mica pe piata bancara romaneasca.

    Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
    guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
    Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
    fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
    stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
    confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
    anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
    straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.

    RAMANE CUM AM STABILIT

    Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
    concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
    Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
    consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
    sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
    implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
    Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
    consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
    n-a fost inca facut.

    Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
    un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
    detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
    institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
    Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
    cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
    atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
    pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
    11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

    Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
    Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
    “din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
    cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
    opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
    in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
    va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
    reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
    la economii de costuri”.

    La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
    al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
    neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
    puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
    Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
    bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
    “imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
    16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
    contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.

  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • Romania imprumuta 2 milioane de euro pe ora

    Statul roman imprumuta doua milioane de euro in fiecare ora
    pentru a putea plati la timp pensiile si salariile bugetarilor, dar
    si pentru a achita imprumuturile mai vechi. De la inceputul anului
    pana acum, Romania a imprumutat de la banci, FMI sau de la Comisia
    Europeana, 11 miliarde de euro, adica aproape 50 de milioane de
    euro pe zi, respectiv doua milioane de euro in fiecare ora din zi
    si din noapte.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Erste Group Bank si SocGen vor intermedia programul de finantare externa de 7 mld. euro al statului roman

    Institutia a anuntat ca a primit, pana la data de 9 august, 20
    de oferte din partea bancilor interesate sa devina intermediari
    pentru acest program de finantare, care se va intinde pe trei
    ani.

    Pentru precedenta iesire a Romaniei pe pietele externe, prin
    emisiunea de euroobligatiuni lansata in luna martie, bancile alese
    au fost Deutsche Bank, Eurobank EFG si HSBC. Statul a atras atunci
    un miliard de euro, cu o dobanda de 5%, pentru euroobligatiuni cu
    scadenta la cinci ani.

    Iesirea pe pietele externe, in conditiile in care o serie de
    banci locale se apropie ori si-au depasit deja plafonul de expunere
    pe Romania (Erste, de pilda, a depasit plafonul de 7 miliarde de
    euro convenit in martie 2009 prin acordul de la Viena, ajungand
    acum la circa 7,9 miliarde), este o alternativa naturala fata de
    finantarea de pe piata interna.

    De la inceputul lui august, Romania a atras prin licitatii de
    tituri de stat la 6, 9 si 12 luni o suma de 2,15 miliarde de lei,
    net inferioara programului de 4,6 miliarde, din cauza dobanzilor
    mari cerute de banci. Joi, statul a respins toate ofertele primite
    la licitatia de titluri de stat pe cinci ani, in urma careia
    intentiona sa obtina 300 de milioane de lei, din cauza dobanzilor
    de peste 7% cerute, pe care Finantele le considera inacceptabil de
    ridicate.

    O explicatie
    oferita de banci
    pentru dobanzile ridicate ar fi asteptarile
    inflationiste in crestere, ca efect al majorarii TVA, iar pe de
    alta parte incertitudinea privind aplicarea in sine a programului
    de austeritate, despre care bancile considera ca va necesita o
    vointa politica foarte puternica, in special in privinta celor
    aproape 60.000 de concedieri din sectorul bugetar, pe care Guvernul
    vrea sa le opereze pana la sfarsitul anului. Conform programului cu
    FMI, statul va trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit
    bugetar de circa 6,8% din PIB.

    Dumitru Dulgheru, analist in cadrul BCR, a apreciat vineri ca
    “subiectul cel mai important in perioada urmatoare va fi
    reprezentat de primele rezultate ale aplicarii masurilor de
    austeritate care au intrat in vigoare la 1 iulie”. Dulgheru
    considera ca “recastigarea increderii investitorilor este de o
    importanta cruciala pentru Romania, mai ales in aceasta perioada,
    cand problemele fiscale sunt la loc de frunte si pe agenda altor
    state”.

    In privinta finantarii de la institutiile internationale,
    urmatoarea livrare va veni luna viitoare, sub forma noii transe de
    1,2 miliarde de euro de la Comisia Europeana, respectiv a
    urmatoarei transe din creditul stand-by cu FMI. Romania a
    beneficiat pana acum de 10,65 miliarde de euro din creditul
    stand-by si mai are de incasat 2,84 miliarde de euro, fiind in
    continuare cel mai mare debitor fata de FMI, inaintea Ucrainei si a
    Ungariei.

    Economistul-sef al BCR, Lucian Anghel, aprecia zilele trecute ca
    sunt sanse ca actualul acord cu FMI, care expira in mai 2011, sa se
    incheie cu eliberarea tuturor sumelor care au ramas, pe de o parte
    fiindca incadrarea intr-un deficit bugetar in jur de 6,8% din PIB
    anul acesta este posibila, pe de alta parte in virtutea politicii
    flexibile a Fondului, manifestata pe tot parcursul acordului.

  • Romanii cu credite isi cer dreptul dat de lege la dobanzi mai mici, bancile si BNR se tem de consecinte

    In functie de interpretare, anumite prevederi ale ordonantei ar
    putea obliga bancile sa ofere clientilor marjele prevazute in
    contractele de credit incheiate in trecut, dar acestea s-ar aplica
    acum la indicatorii independenti – Euribor sau Robor – in locul
    indicatorilor de referinta proprii ai bancilor, mentionati in actul
    initial, ceea ce ar conduce la dobanzi mult mai mici si,
    consecutiv, venituri mult mai mici pentru bancheri.

    In timp ce Autoritatea Nationala pentru Protectia
    Consumatorului, cea care a initiat actul normativ, considera ca
    interpretarea corecta a textului nu duce la modificari ale costului
    creditului fata de nivelul actual, bancherii si inclusiv BNR se tem
    ca orice client care se va adresa justitiei cerand aplicarea marjei
    initiale la un indicator independent va avea castig de cauza.

    BNR ramane cu un “cartof fierbinte” in brate, pentru ca
    bancherii se plang ca vor contabiliza pierderi de sute de milioane
    de euro in urmatoarele luni, iar actionarii nu mai sunt dispusi sa
    le suporte, deoarece ar fi pricinuite de o modificare legislativa,
    si nu de neperformanta portofoliilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Ce cont iti trebuie pentru a avea o renta lunara de 20.000 de euro din investitii

    Lunar, aceste persoane pot alege sa primeasca o anumita suma, o
    renta, in urma investitiilor pe care le realizeaza administratorul
    cu banii din conturile lor. Valoarea celei mai mari rente pe care o
    primeste in fiecare luna un roman este de peste 20.000 euro, contul
    sau fiind de aproape doua milioane de euro.

    Titluri de stat, depozite bancare, actiuni, unitati de fonduri
    de investitii, imobiliare si aur sau actiuni la Fondul Proprietatea
    sunt cateva dintre instrumentele in care sunt plasati banii depusi
    în conturile individuale.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Datoria KazMunaiGaz pentru Petromidia ar putea genera cel mai mare proces din istoria corporatista a tarii

    Rompetrol Rafinare, detinut de KazMunaiGaz, a rascumparat pe 9
    august obligatiuni in valoare de 54 mil. euro de la statul roman
    printr-un credit de la actionarul majoritar, iar pana la finele
    lunii septembrie, compania ar trebui sa achite restul de 516 mil.
    euro, la care se mai adauga dobanzile aferente ultimului an.
    Kazahii sustin insa ca nu dispun de fondurile necesare pentru
    achitarea intregii datorii.

    Problema obligatiunilor ar putea genera cel mai mare proces din
    istoria corporatista a Romaniei, principala problema fiind acum
    interpretarea ordonantei prin care datoriile istorice ale
    Petromidia au fost transformate in obligatiuni in favoarea
    statului. Intrebarea este daca kazahii au sau nu dreptul de a
    realiza doar o rascumparare partiala a obligatiunilor.

    Guvernul se baza la inceputul anului ca va incasa toti cei 570
    mil. euro de la Rompetrol. Intre timp recuperarea banilor a devenit
    incerta, iar statul a taiat in schimb salariile bugetarilor si a
    majorat TVA pentru a mai face rost de bani.

    Detalii pe www.zf.ro.