BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • La 15 ani de la apariţie, Ziarul Financiar se uită în urmă la evoluţia business-ului românesc

    “Este misiunea şi obligaţia noastră, a Ziarului Financiar  să urmărim şi să scriem despre evoluţia economiei româneşti cu actorii ei-antreprenori, oameni de afaceri , companii locale şi multinaţionale, bancheri sau guvernanţi. Este fascinant să vezi în timp cum au evoluat toţi aceşti actori, cu bucuriile sau dramele lor,  de unde au pornit, cum au crescut dar şi cum s-au prăbuşit  , cum i-au cucerit pe alţii sau au fost ei înghiţiti. Ziarul Financiar este istoria zilnică şi umană a businessului românesc.”, spune Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar

    15 ani pentru un business înseamnă mult. Mai ales pentru o publicaţie care consumă în fieare zi munca şi dedicare, emoţie, curaj şi inspiraţie. Jurnalişii de aici au crescut, s-au înnoit şi reinventat an de an, au scris business, pentru cei ce respira business.
    Ziarul Financiar a fost aproape de cei mai importanţi oameni ai mediului de afaceri, de cei mai mari jucatori din economie, de cei care formeaza comunitatea de business din România. Nu doar a scris despre oamenii care contează, dar a şi trăit schimbările aduse sau trăite de ei. A fost un acelaşi timp un martor al evoluţiei mentalităţilor clasei manageriale şi a antreprenorilor. A a surprins în fiecare moment tendinţele şi schimbarea exigenţelor şi valorilor la nivel naţional.

    Aşa a reuşit să îşi revendice poziţia de cel mai puternic  ziar de business din România.“Urmareşte drumul banilor şi vei afla adevărul. Asta încearcă să facă zi de zi Ziarul Financiar –să desluşească faptele, dincolo de vorbe şi declaraţii, urmărind traseul banilor din economie. Pentru că banii nu sunt un scop în sine ci până la urmă un mijloc de a civiliza lumea. Disciplinează mai mult decât orice lozinci viaţa oamenilor şi a organizaţiilor, fie acestea publice sau private”.

    Aceasta este viziunea redactorului sef al Ziarului Financiar, Sorin Pîslaru, în ceea ce priveşte evoluţia publicaţiei, de-a lungul celor 15 ani.Proiectul “Business-ul nostru e România” va spune poveştile business-urilor care în timp au ridicat şi susţinut România, ale companiilor şi oamenilor din spatele cifrelor, ale evoluţiei brandurilor, deciziilor şi mişcărilor importante ce au avut loc de-a lungul timpului în interiorul companiilor  despre care Ziarul Financiar scrie de 15 ani. Campania se va întinde pană în luna decembrie şi va acoperi principalele canalele media, print, online şi outdoor.

    Lansat în 1998, Ziarul Financiar apărea în ediţie print, cu 50 de ştiri de business. Acum, în 2013, Ziarul Financiar scrie zilnic peste 200 de ştiri de business care sunt distribuite către cititorii săi prin multiple canale: print, zf.ro, ZFCorporate.ro, ZFEnglish.com, live.zf.ro (emisiunea TV  online de business), versiune de mobil, aplicaţii de tableta şi de mobil pentru Android si iOS, newslettere, Facebook, Twitter.


     

  • EVOLUŢIA PIEŢEI IMOBILIARE: Preţurile locuinţelor au scăzut cu 7% în acest an. TOPUL oraşelor cu cele mai mari ieftiniri

     Conform indicelui Imobiliare.ro, în primele opt luni ale acestui an apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare în întreaga ţară s-au ieftinit cu 6,95%, de la 978 la 910 euro pe metru pătrat util. Spre comparaţie, în 2012 a fost consemnată o scădere anuală de 1,3%, iar în 2011 declinul a ajuns la 4%, potrivit imobiliare.ro.

    Deşi valabilă la nivel naţional, în marile oraşe există abateri de la tendinţă. Astfel, în Timişoara sau Constanţa pretenţiile proprietarilor sunt mai mari decât la începutul anului, în vreme ce la Cluj-Napoca este mai degrabă o stagnare.

    “Interesant este însă că, cel puţin în ultima lună, chiar înainte de venirea toamnei, preţurile au revenit pe minus în majoritatea cazurilor – cu o singură excepţie (Timişoara, n.r.)”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Euro a închis săptămâna sub 4,47 lei. Cum au evoluat valutele din regiune

    În jurul orei 16:30, schimburile se perfectau la 4,4695 – 4,4720 lei/euro, sub nivelul de la aceeaşi oră de joi, de 4,4850 lei/euro.

    La debutul şedinţei de vineri, euro a fost cotat la 4,4795 – 4,4815 lei, iar în prima parte a zilei cursul a fluctuat uşor sub 4,48 lei/euro, în cadrul unor tranzacţii cu volume reduse, potrivit dealerilor.

    Spre finalul zilei, rata de schimb a început să coboare treptat, iar minimul a fost de 4,4650 lei/euro.

    În acelaşi timp, valutele din regiune consemnau aprecieri modeste, volumele de tranzacţionare fiind reduse şi pe aceste pieţe.

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat vineri un curs de referinţă în scădere uşoară, la 4,4771 lei/euro, după ce joi a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 11 săptămâni.

    În sesiunea precedentă, cursul a fost de 4,4847 lei/euro, iar o rată de schimb superioară a fost anunţată de banca centrală la 25 iunie, când euro a fost cotat la 4,4870 lei.

    Leul s-a apreciat uşor şi în raport cu dolarul american, iar cursul de referinţă coborând cu 0,59 bani, de la 3,3744 lei/dolar la 3,3685 lei/dolar.

    Totodată, rata de schimb leu/franc elveţian a scăzut de la 3,6240 lei/franc la 3,6173 lei/franc.

    Ratele de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Dobânzile afişate vineri de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi au stagnat, la 2,63 – 3,13% pe an. Randamentele afişate pentru plasamentele cu scadenţă la o săptămână se plasau la 2,92 – 3,42% pe an.

  • Ford aşteaptă profit în Europa în 2015, iar GM vrea să elimine pierderile un an mai târziu

     “Am atins nivelul minim. Nu există semne majore de revenire, dar se pare că avem o evoluţie liniară”, a declarat la Frankfurt Stephen Odell, şeful operaţiunilor din Europa ale Ford.

    Întrebat de un reporter când va reveni compania la profit în Europa, Odell a menţionat anul 2015.

    Ford şi GM, cei mai mari producători auto americani, lucrează să scape de pierderile din Europa, unde piaţa este în declin de şase ani.

    În primul semestru, vânzările de vehicule în Europa au scăzut cu 6,7%, la 6,44 milioane unităţi, potrivit datelor asociaţiei ACEA.

    Odell a mai spus că Ford va lansa în Europa cel puţin 25 de noi modele, în următorii cinci ani, cu 10 mai multe decât anunţase compania în octombrie anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsofokia. Cum s-a prăbuşit cea mai grozavă poveste de succes din istoria corporatistă a Finlandei

    STEPHEN ELOP, CEO-UL CANADIAN IMPORTAT ÎN 2010 CHIAR DE LA MICROSOFT, a fost descris de presa locală drept un cal troian trimis de Steve Ballmer pentru a pregăti compania să cadă, pe jumătate leşinată, în braţele grupului american. Investitorii au acţionat firesc: acţiunile Nokia au crescut cu aproape 50% în prima şedinţă bursieră după anunţarea tranzacţiei, în timp ce Microsoft, care a mai avut în ultimii ani probleme cu preluări neinspirate, a pierdut în zilele care au urmat 18 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, sau aproape 7%.

    Parteneriatul dintre cele două companii, început la scurt timp după sosirea lui Elop la Nokia, nu a dat până în prezent rezultatele aşteptate. Produsele rezultate din combinaţie, deşi convingătoare şi apreciate, au reuşit doar să aplice o ultimă lovitură trupului neînsufleţit al BlackBerry, care nu a făcut faţă transformării smartphone-ului după momentul iPhone.

    Giganţii Google, Samsung şi Apple par de neatins, şi datorită bazei largi de utilizatori deja existente, de clienţi captivi care complementează din plin efortul de marketing. Din neputinţă sau lipsă de inspiraţie, Microsoft şi Nokia nu au reuşit să se impună, nu au scos niciun hit, niciun blockbuster care să servească drept fundaţie pentru o nouă generaţie de produse de succes, aşa cum au făcut-o iPhone sau Galaxy S.

    PRIN PRELUAREA NOKIA, MICROSOFT CONTINUĂ STRATEGIA ULTIMILOR DOI ANI, de a se extinde agresiv ca producător de electronice de consum, mizând pe construirea unui ecosistem de produse hardware, accesorii, aplicaţii şi dezvoltatori, toate interdependente, aşa cum a făcut Apple în 2007 cu iOS sau chiar Microsoft în anii ’90 cu Windows. Declinul industriei
    PC-urilor odată cu dezvoltarea sectorului smartphone-urilor şi tabletelor a muşcat din afacerile Windows, atât prin stagnarea şi apoi scăderea vânzărilor de dispozitive, cât şi prin înlăturarea monopolului de facto al popularului sistem de operare. Dacă în a doua jumătate a deceniului trecut aproape toate dispozitivele conectate la internet rulau sistemul de operare Windows, în primul trimestru al acestui an cota de piaţă a scăzut la 20%, pe fondul ascensiunii Android şi iOS.

    Microsoft şi-a păstrat poziţia solidă în domeniul software-ului şi serviciilor pentru companii, în pofida apariţiei unor competitori noi, puternici, odată cu dezvoltarea cloud computing-ului. De altfel, unii investitori au considerat că strategia optimă ar fi vânzarea activelor orientate către consumatori, precum Xbox, şi focusarea afacerilor pe zona corporate, unde marjele de profit sunt mai ridicate, iar piaţa este mai predictibilă.

    Preluarea Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum şi nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcţia de CEO. Microsoft încearcă să se impună într-o piaţă dominată de Apple şi Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate faţă de serviciile corporate, unde compania străluceşte. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, şi a devenit astfel principalul candidat la funcţia lui Ballmer, cu şanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiştilor de la Sanford C. Bernstein.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunţat că se va retrage în termen de 12 luni din funcţia de CEO, pe care o ocupă din anul 2000. Întregul câştig a fost însă anulat de anunţul privind preluarea Nokia. Unii investitori aşteptau cu entuziasm un succesor din afară, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care îşi pierde treptat cota de piaţă.

  • Eurostat: România, cea mai puternică creştere a producţiei industriale în UE în luna iunie

     Astfel, producţia industrială din UE a urcat în iunie cu 0,4% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu o rată de creştere de 0,3% în zona euro, potrivit datelor prezentate marţi de Eurostat.

    Cele mai puternice creşteri au fost înregistrate în România (9,6%), Polonia (5,3%) şi Estonia (4,7%), la polul opus situându-se Finlanda (-5,9%), Bulgaria (-4,4%) şi Cehia (-3%).

    Faţă de luna mai, producţia industrială a UE a crescut n iunie cu 0,9%. În zona euro, indicatorul a urcat cu 0,7%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 10 idei “anormale” care au schimbat lumea

     Iată câteva dintre ideile care, la momentul respectiv, au atras oprobiul public sau al elitelor (pământul e rotund, teoria germenilor) sau care au permis răspândirea mult mai rapidă a informaţiei (inventarea calculatorului şi a internetului).

    1. Pământul e rotund

    În zilele noastre nu cred că există cineva care să nu ştie că Pământul e rotund. Însă în antichitate exista credinţa fermă că acesta este plat. Primele dovezi ale sfericităţii Pământului au fost călătoriile în jurul lumii ale lui Magellan şi Juan Sebastian Elcano.

    2. Elementele clasice

    Cei care au pus bazele ştiinţei moderne, chiar dacă “opera”lor nu a fost tocmai corectă, au fost filosofii pre-socratişti (Thales din Milet, Anaximander, Anaximendes, Heraclit, Parmenides, etc.). În încercarea lor de a explica lumea făcând abstracţie de mitologie şi religie, ei au postulat că lumea este compusă din patru elemente primare clasice: pământ, apă, foc şi aer.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Unde găseşti cea mai ieftină chirie din România

    Bucureşti: Capitala este oraşul ce ilustrează cel mai bine evoluţia eterogenă a chiriilor practicate pentru apartamente. În cartierul Dristor, spre exemplu, o garsonieră poate fi închiriată în prezent cu 200 de euro pe lună, faţă de 210-225 de euro pe lună anul trecut. La două camere, preţurile au rămas relativ stabile, în jurul a 250 de euro pe lună. La apartamentele cu trei camere, preţul minim cerut în prezent este de 320 de euro pe lună, faţă de un minimum de 250 de euro în vara lui 2012.
    În cartierul Drumul Taberei, chiriile minime se situează în jurul a 170-180 de euro pe lună, la fel ca anul trecut. La două camere însă, pretenţiile proprietarilor au scăzut în ultimele 12 luni, de la 220-230 de euro pe lună, la 180-200 de euro pe lună. La trei camere, preţurile se situează la acelaşi nivel de anul trecut, respectiv 250 de euro.
    În Militari, chiriile pentru garsoniere pornesc de la 200 de euro pe lună, la fel ca în urmă cu 12 luni. La două camere, preţul minim a scăzut uşor, la 200 de euro pe lună, de la 220 de euro pe lună. Pe de altă parte, pe segmentul locuinţelor cu trei camere, cel mai mic preţ cerut a rămas 250 de euro.
    În Titan, preţul cerut pentru o garsonieră a rămas relativ comparativ cu anul trecut, siutându-se în jurul a 180-200 de euro pe lună. Preţul minim cerut pentru două camere este însă ceva mai mic, respectiv 210-230 de euro pe lună, faţă de 250 de euro pe lună. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la trei camere, unde pretenţiile proprietarilor au coborât la 250 de euro pe lună, de la 300 de euro pe lună.

    Braşov: În oraşul de la poalele Tâmpei, chiriile solicitate de proprietari sunt mai mari faţă de 2012. Astfel, în cartierul Astra, tarifele minime solicitate de proprietari pentru o garsonieră se situează la circa 150-160 de euro pe lună, faţă de 140-150 de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru două camere, preţul minim este de 200 de euro pe lună, comparativ cu 160-180 de euro pe lună în urmă cu 12 luni. La trei camere, preţurile pornesc acum de la 200-220 de euro pe lună, faţă de 180-200 de euro în vara anului trecut.
    În cartierul braşovean Răcădău, o garsonieră într-o vilă poate fi închiriată cu 180 de euro pe lună; în aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai accesibilă ofertă avea un preţ cerut de 170 de euro pe lună. La două camere, preţurile pornesc de la 190 de euro pe lună, faţă de 170 de euro pe lună anul trecut. Pentru locuinţele tricamerale, preţul minim este similar cu cel din vara lui 2012, respectiv 250 de euro pe lună.

    Cluj-Napoca: În capitala Transilvaniei, cartierul Mănăştur, chiriile pentru garsoniere pornesc de la 150 de euro pe lună, faţă de 160 de euro pe lună în aceeaşi perioadă a anului trecut. Apartamentele cu două camere pot fi închiriate acum şi cu 170 de euro pe lună, faţă de un nivel minim de 200 de euro în vara lui 2012. O scădere încă şi mai mare a avut loc pe segmentul locuinţelor tricamerale, unde preţurile pornesc de la 200 de euro pe lună, faţă de 275 de euro pe lună anul trecut.
    În cartierul Zorilor din Cluj-Napoca, tendinţa de scădere a chiriilor se menţine doar pe segmentul garsonierelor: o locuinţă monocamerală poate fi închiriată acum cu 160 de euro pe lună, faţă de 180 de euro pe lună anul trecut. La două camere se remarcă o tendinţă de creştere, de la un preţ minim de 190 de euro pe lună la unul de 235 de euro pe lună. Pe segmentul locuinţelor cu trei camere, preţul minim cerut a rămas constant, la 300 de euro pe lună.

    Timişoara: În Timişoara, zona Complex Studenţesc, chiria minimă pentru o garsonieră a scăzut la 130 de euro, de la 150 de euro pe lună în aceeaşi perioadă a lui 2012. La două camere, cel mai mic tarif a crescut de la 160 la 200 de euro pe lună, în vreme ce, la trei camere, preţul minim a ajuns la 250 de euro pe lună, faţă de 260 de euro pe lună. În zona Aradului, pretenţiile proprietarilor s-au menţinut relativ la acelaşi nivel pentru apartamentele cu două camere (200-220 de euro pe lună), dar au crescut uşor la cele cu trei camere, de la 220 la 230 de euro pe lună.

    Evoluţia eterogenă a preţurilor este caracteristică unei pieţe aflate în curs de stabilizare, în care proprietarii încearcă în mod natural să se alinieze la cererea şi puterea de cumpărare venite din partea potenţialilor clienţi, ajustându-şi pretenţiile atât în plus, cât şi în minus, potrivit analiştilor imobiliare.ro.

  • EVOLUŢIA CHIRIILOR în ultimul an: de la creşteri de 28% la scăderi de 17%. Care sunt chiriile pentru locuinţe în marile oraşe din ţară

    “Spre deosebire de segmentul vânzărilor de apartamente, caracterizat de un trend al preţurilor relativ unitar, general descendent, cel al închirierilor de apartamente a avut o evoluţie evident eterogenă în ultimul an. Chiriile minime practicate în anumite cartiere ale marilor oraşe au avut nu doar scăderi, ci şi creşteri în ultimele 12 luni. Variaţiile sunt diferite atât în funcţie de zonele specifice luate în calcul, cât şi de tipul apartamentelor scoase la închiriere. O astfel de evoluţie este caracteristică unei pieţe aflate în curs de stabilizare, în care proprietarii încearcă în mod natural să se alinieze la cererea şi puterea de cumpărare venite din partea potenţialilor clienţi, ajustându-şi pretenţiile atât în plus, cât şi în minus”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPINIE ADELINA MARIA:La o nouă generaţie de lideri, noi provocări

    Autocunoaşterea, comunicarea şi lucrul în echipă au trecut în ultimii ani prin transformări care uneori au schimbat în mod crucial abordarea managerilor şi antreprenorilor asupra rolului de lider.

    Dacă în urmă cu câţiva ani managerul avea doar o interacţiune directă, eventual pe telefon sau mail, cu echipa sa, în prezent explozia tehnologiei a făcut ca liderii să fie puşi în situaţia de a-şi adapta stilul de comunicare la caracteristicile fiecărui mediu. O comunicare bună naşte încredere şi spirit de echipă, în timp ce o comunicare deficitară naşte şi dezvoltă îndoială şi nesiguranţă.

    Astfel că, dacă în urmă cu câţiva ani în dezvoltarea aptitudinilor de lider managerii abia se lăsau convinşi să urmeze cursuri teoretice despre comunicare, acum ei sunt deschişi de exemplu la o abordare mult mai neconvenţională, cum ar fi comunicarea prin teatru. Asta pentru că în 2013 o companie nu se mai rezumă la o organigramă, ci înseamnă personaje, relaţii, situaţii.

    Vorbim deja despre personaje şi nu despre angajaţi, pentru că şi dinamica acestora a evoluat semnificativ în ultimii ani. Relaţia cu angajaţii din actuala generaţie nu se compară cu cea a generaţiilor trecute. Dacă părinţii noştri luau drept firesc faptul că trebuia să stea la birou 40 de ore pe săptămână, eventual la acelaşi loc de muncă o viaţă, noua generaţie are alte aşteptări în ceea ce priveşte flexibilitatea şi ataşamentul faţă de un loc de muncă.

    Ei nu mai acceptă leadershipul de la sine, ci trebuie să fie convinşi să se lase îndrumaţi. Şi aici, oricât de mult ar ajuta evoluţia tehnologiei – teleprezenţă, reţele sociale -, interacţiunea directă joacă un rol esenţial. Numai puşi faţă în faţă, în condiţii poate ieşite din comun, liderii şi membrii echipei îşi pot vedea lipsurile şi pot începe să se adapteze.

    Deşi piaţa de resurse umane a avut multe suişuri şi coborâşuri în ultimii ani, companiile sunt încă în căutarea unor noi angajaţi – numai că nu se mai caută pur şi simplu specialişti, ci de cele mai multe ori se caută talente. Angajaţii nu mai sunt priviţi ca executanţi, ci ei trebuie să se adapteze în mod constant şi să aducă valoare companiei. Iar stimularea financiară nu mai este suficientă.

    Liderul trebuie să insufle această responsabilitate a aducerii de valoare, fiind capabil în acelaşi timp să şi motiveze. Fiecare dintre membrii echipei trebuie să fie pregătit pentru ca la un moment dat să devină la rândul lui lider pentru alţii. Sorin Drugan, campion la navigaţie, le explică de multe ori cursanţilor de la Leaders Academy, de exemplu, că fiecare dintre ei ar trebui să fie pregătit la un moment dat să preia cârma, dar şi să se lase condus. Rolurile de lider şi follower devin tot mai interdependente în actualul mediu economic şi social.

    Nu în ultimul rând, leadershipul implică şi învăţare. Zilele în care procesul de învăţare se oprea la ieşirea din facultate şi continua doar cu experienţa de la locul de muncă au trecut. Provocarea actualei generaţii de lideri este să acumuleze cât mai mult din informaţia care apare zilnic, iar metodele tradiţionale de învăţare au fost înlocuite de o învăţare foarte selectivă şi mai ales experienţială.

    Şi experienţa nu mai înseamnă doar orele petrecute la muncă, ci se rezumă la a ieşi din zona de confort, a te cunoaşte şi a învăţa din experienţe trăite în medii cât mai diferite, interacţionând cu oameni cât mai diverşi, care au capacitatea de te încărca cu o altfel de energie şi chiar de a te motiva.

    ADELINA MARIA (FONDATOR LEADERS SCHOOL & ACADEMY)