BusinessMagazin

Tag: administratie

  • SURPRIZA LUI PONTA: Cristian Botan, tânărul care a lansat un site de recrutare în administraţie

    “Pentru inceput, vom prelua site-ul său ca pagina oficială de anunţuri privind posturile publice”, a afirmat Ponta.

    El a precizat că totul a pornit de la o scrisoare deschisă pe care acest tânăr i-a transmis-o la începutul lunii octombrie şi din care rezulta că angajările “de la stat” se fac de mult prea multe ori fără ca românii să ştie ce posturi sunt scoase la concurs şi ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a le putea ocupa, dar şi criteriile care stau la baza deciziei propriu-zise de angajare.

    “Cristian Botan nu doar că a pus degetul pe una din rănile sistemului, dar a pus la punct şi o soluţie menită să contribuie la vindecarea sa: o platformă online care aduce transparenţa în acest domeniu! Am anunţat pe blog, ieri, această numire, fără să am cea mai mică intenţie de a politiza în vreun fel demersul. Am văzut prin presă că deja s-a format şi o bursă a zvonurilor, dar şi intervenţii politice destul de inoportune. Personal, intenţionam ca acest anunţ să fie îndreptat pentru lumea online, cea din care a venit Cristian şi căreia i se adresează! Către tinerii care, la fel ca şi Cristian, vor să producă o schimbare în realităţile sistemului românesc”, susţine Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza datoriilor europene i-a lovit şi pe birocraţii UE

    Dincolo de problema cu administraţia, Berlinul vrea şi ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul naţional brut agregat al UE, faţă de planul CE de 1,05%, iar Londra a ameninţat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creştere care depăşeşte inflaţia. Lucrurile urmează să fie tranşate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.

    În acelaşi timp, Grecia pare să fi obţinut tacit de la “troica” creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerităţii, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB creşte de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu “troica” pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanţare se încheie la 12 noiembrie.

  • Victor Ponta a anunţat lista guvernului USL. Cine sunt noii miniştri

    Ministrul finanţelor, viceprim-ministru: Florin Georgescu (PSD)
    -viceguvernator BNR

    Ministrul economiei: Daniel Chiţoiu (PNL)
    -fost preşedinte al ANAF (2004-2008)

    Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale: Daniel Constantin (PC)
    -preşedintele PC, fost director al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură în 2009

    Ministrul de interne: Ioan Rus (PSD)
    -fost ministru de interne în guvernarea Năstase

    Ministrul apărării: Corneliu Dobriţoiu (PNL)
    -secretar de stat în MapN (2006-2008), temporar ministru interimar în 2006

    Ministrul justiţiei: Titus Corlăţean (PSD)
    -consilier al premierului în probleme de politică externă în guvernarea Năstase

    Ministrul de externe: Andrei Marga (PNL)
    -fost ministru al educaţiei în perioada 1997-2000

    Ministrul afacerilor europene: Leonard Orban
    -actualul ministru, numit de PDL în 2011

    Ministrul dezvoltării regionale şi al turismului: Eduard Hellvig (PNL)
    -fost europarlamentar (2006-2007)

    Ministrul transporturilor şi infrastructurii: Ovidiu Silaghi (PNL)
    -fost ministru pentru IMM în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul comunicaţiilor: Dan Nica (PSD)
    -fost ministru al comunicaţiilor în guvernarea Năstase şi ministru al Administraţiei şi Internelor în 2009

    Ministrul mediului: Rovana Plumb (PSD)
    -fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în guvernarea Năstase

    Ministrul muncii: Mariana Câmpeanu (PNL)
    -fost ministru al muncii în guvernarea Tăriceanu

    Ministrul sănătăţii: Vasile Cepoi
    -fost secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în guvernarea Năstase, fost director al CNAS (2005-2007)

    Ministrul educaţiei: Corina Dumitrescu
    -rector al universităţii private “Dimitrie Cantemir”

    Ministrul culturii: Mircea Diaconu (PNL)
    -fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti

    Ministrul delegat pentru dialog social: Liviu Marian Pop
    -secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ

    Ministrul delegat pentru mediul de afaceri: Lucian Isar
    -fost vicepreşedinte Bancpost, şi-a pierdut funcţia după atacul speculativ din 2008 contra leului

    Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul: Mircea Duşa (PSD)
    -prefect al Harghitei în perioada 2001-2004

    Ministrul delegat la primul-ministru pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională şi relaţia cu societatea civilă: Victor Alistar
    -director executiv al organizaţiei neguvernamentale Transparency International

    Ministrul administraţiei: Victor Paul Dobre (PNL)
    -fost secretar de stat în MAI în guvernarea Tăriceanu.

    Luni, 7 mai, Victor Ponta va prezenta în Parlament lista şi programul noului guvern, pentru a fi validate. Deocamdată, Ponta mizează pe votul favorabil a 229 de parlamentari, faţă de o majoritate necesară de 231. Miercuri, 2 mai, premierul desemnat va avea întâlniri cu reprezentanţii grupurilor parlamentare UNPR, al minorităţilor naţionale şi posibil UDMR, pentru a-şi asigura sprijinul lor la votul de învestitură.

    Ponta a spus că în USL s-a decis păstrarea structurii actuale a guvernului, ca să nu se piardă timp cu reorganizarea, urmând ca după alegerile din noiembrie să se schimbe structura guvernului “după un mod de organizare modern, european”.

    Sarcinile noului guvern: schimbarea modului de guvernare (priorităţi de acţiune şi atitudinea miniştrilor), o guvernare transparentă, cu respectarea legilor, cu centrul de decizie “la Palatul Victoria, nu la Cotroceni sau în Kisseleff” şi cu recunoaşterea faptului că “nu Guvernul conduce Parlamentul, ci Parlamentul controlează Guvernul”. Ponta a menţionat şi depolitizarea administraţiei publice, o toleranţă zero faţă de acte de corupţie, continuarea eforturilor pentru a îndeplini cerinţele MCV, utilizarea responsabilă a resurselor de la buget şi organizarea unor alegeri corecte.

    “Ne propunem ca în aceste şase luni să performăm cât mai mult să facem cât mai mult din ce ne-am propus, astfel încât din toamnă să continue guvernarea USL şi să-şi pună în aplicare programul”, a spus Ponta, promiţând “un cadru clar pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, protejarea resurselor naturale ale ţării, o viziune fiscală clară, respectarea angajamentelor în faţa instituţiilor internaţionale, dar şi în faţa populaţiei României”.

    El a mai precizat că în alegerea miniştrilor, a folosit trei criterii: experienţa profesională, integritatea şi corectitudinea în exercitarea funcţiilor publice şi coerenţa actului de guvernare. Prima şedinţă a noului guvern ar urma să aibă loc marţi, 8 mai.

    Victor Ponta a prezentat lista şi programul noului guvern împreună cu Crin Antonescu, colegul său la şefia USL, ceea ce le-a dat ocazia celor doi lideri politici să-şi mulţumească reciproc, de mai multe ori, pentru calitatea colaborării pentru definirea listei şi a programului noului cabinet.

    Ponta a precizat că i-a transmis în urmă cu câteva ore preşedintelui Traian Băsescu lista noului cabinet şi i-a mulţumit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, pentru “mâna esenţială de ajutor” oferită prin susţinerea includerii în noul guvern a lui Florin Georgescu, viceguvernator al BNR, sub rezerva că acesta se va întoarce la BNR după alegerile din noiembrie.

    Miercuri, 2 mai, toţi noii miniştri ale căror portofolii sunt afectate de scrisoarea de intenţie, în frunte cu ministrul desemnat al finanţelor, Florin Georgescu, vor începe discuţiile tehnice cu misiunea reprezentanţilor FMI-CE-Banca Mondială, care se află la Bucureşti. În paralel, toţi miniştrii noului cabinet vor începe să lucreze la programul de guvernare, care trebuie finalizat şi trimis Parlamentului până vineri.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Oricâţi bani i-ai da, administraţia românească rade tot

    În loc de o prezentare simplă cu lista banilor primiţi de la buget şi alocarea lor pe obiectivele de investiţii, de forma “obiectivul X a costat Y lei şi a fost executat de firma Z”, sunt înşirate inaugurări de săli de sport de-a valma cu drumuri judeţene, reparaţii cu deschideri de şantiere, plăţi de datorii cu avansuri pentru obiective “fără ordin de începere a lucrărilor”.

    Este de bănuit că din cele 3,5 miliarde de euro cheltuite în 2011, Transporturile puteau aloca resurse pentru a prezenta detaliat pe ce au dat banii în 2011, tranzacţie cu tranzacţie, obiectiv cu obiectiv. Cum poţi justifica cheltuirea a 3,4 miliarde de euro în 2011 pe 58 km de autostradă, 500 km de drumuri naţionale reabilitate şi 230 km de cale ferată refăcută?

    Prea puţin se discută despre cum se dă drumul banilor în administraţia românească. Prea uşor dă statul drumul la bani, prea puţine interpelări vin de la parlamentari pe această temă, prea puţine întrebări de la contribuabili.

    Ar trebui luat exemplu de la UE şi transpusă aceeaşi stricteţe în raportarea cheltuielilor de la fondurile nerambursabile la toţi banii cheltuiţi de administraţia românească. Pentru că doar prin constrângerea raportării de date poate Uniunea Europeană verifica ce se întâmplă cu cele 30 miliarde de euro pe care le-a pus la dispoziţia României pentru perioada 2007-2013.
    Administraţia românească a asimilat această constrângere doar în relaţie cu UE, dar nu a mers mai departe. Nu şi-a imaginat ce poate face ea însăşi, fără cererea UE, pentru ca fondurile să contribuie la dezvoltarea economiei.

    Spre exemplu, nu se ştie în acest moment repartizarea teritorială a fondurilor europene, pe toate axele, nu doar la transport, resurse umane sau dezvoltare regională. Câţi bani au mers în Muntenia, câţi în Dobrogea, de câţi ar mai fi nevoie. Sau care sunt companiile care au cele mai mari încasări din bani europeni. Dacă sunt firme străine, dacă sunt firme româneşti.

    Polonia poate să spună şi ce suprafaţă de birouri ocupă firmele care au luat fonduri europene, noi nu ştim nici ce suprafaţă de birouri ocupă administraţia centrală.

    Numai urmărind drumul banilor poate mass-media şi opinia publică să identifice plăţile nejustificate. Banii. Unde merg banii. Aflaţi şi veţi avea o administraţie eficientă, veţi putea reduce cheltuielile, veţi putea scoate la lumină tranzacţiile abuzive.

    Exerciţiile de transparenţă ale guvernării sunt încă stângace sau sunt făcute doar la cerere externă. Nu este nimic programatic, ci doar conjunctural. Nu este făcută din transparenţa cheltuirii banilor publici unul din primele trei obiective ale unei administrări eficiente a resurselor, un real ajutor pentru a economisi banii deveniţi atât de scumpi pe timp de criză.

    Un singur lucru e sigur la administraţia românească: ştie să consume banii. Oricât i-ai da, consumă. Rade tot. Dar să nu îi ceri să se justifice.

    Nimeni nu încearcă să-şi imagineze, de exemplu, ce se va întâmpla dacă mâine România va fi nevoită să salveze o bancă-două şi să folosească banii de la FMI în această direcţie sau, mai rău, va trebui să se împrumute de alţi bani. Sau dacă pur şi simplu nu se mai poate împrumuta la dobânzi rezonabile pe piaţa externă.

    Ce-o fi în zona euro, să fie şi la noi. Mâinile încrucişate, aşteptare. Neîncredere că putem încerca o desprindere, că putem avea o şansă. Dar puneţi datele pe masă şi veţi vedea câte miliarde merg aiurea şi ce viitor s-ar putea construi cu ele. Veţi vedea atunci ce spaţiu de acţiune există. Nu-l irosiţi.

    Sorin Pâslaru este redactor-şef al Ziarului Financiar. Cititi mai multe editoriale ZF pe www.zf.ro/opinii

  • Băsescu: Reducerea personalului bugetar va continua în primul rând în administraţie

    Întrebat dacă va fi continuat procesul de reducere a personalului bugetar, şeful statului a răspuns pozitiv, precizând că acest lucru va fi făcut “în primul rând în administraţie”. “Este legislaţia care spune – la şapte oameni care pleacă din sistem, se poate angaja unul – această legislaţie rămâne în vigoare în continuare. Şi mă uitam, spre exemplu anul acesta, deşi nu au mai fost acele reduceri radicale, legislaţia existentă face ca în fiecare lună numărul de salariaţi la stat să se reducă cu cel puţin 5.000. Între 5.000 la 8.000, lunar”, a menţionat şeful statului. El a precizat că acest lucru se face ori “natural”, ori prin pleacarea din sistem a unor angajaţi care nu mai sunt înlocuiţi prin noi angajări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România pierde 1,3 mld. euro pe lună din cauza administraţiei de stat

    Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună şi de 18 mld. euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună. Cei 18 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 800 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neştiinţa de a atrage fonduri europene, iar “ghilotina” va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netraşi se anulează. Responsabilul pentru România al Directoratului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că decembrie 2012 este data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 1.000 de comune şi oraşe mici din România sunt în faliment, cu conturi blocate şi fără bani de salarii

    O tremie dintre comunele din România – adică aproape 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din România – se află în pragul falimentului, nu doar pentru că toate au luat credite şi nu le mai pot returna, ci pentru că nu mai au venituri şi nu mai au bani să funcţioneze – de fapt, unele, nu mai au bani nici pentru salariilor angajaţilor. Au contractat lucrări de investiţii şi nu mai pot plăti, furnizorii, la rândul lor, sunt plini de datorii şi nu mai pot păsui pe nimeni, drept urmare s-au adresat Justiţiei. Bani de salarii nu mai sunt, cu atât mai puţini bani pentru plata ajutoarelor sociale la care comunităţile sunt obligate, spune Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi (Dâmboviţa), preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

    Premierul Emil Boc i-a cerut săptămâna trecută ministrului de interne Traian Igaş să-i prezinte o situaţie pănă miercuri şi să găsească modalităţi de ajutorare a comunelor aflate în faliment.

    Traian Igaş admite că exista numeroase primarii care au multe datorii şi au intrat în incapacitate de plată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Peter Harrold, Banca Mondiala: “Este cel mai reusit acord pe care institutiile internationale l-au avut cu Romania”

    “Oamenii au facut sacrificii mari in ultimii doi ani pentru a
    salva statul roman, pentru a salva Romania. Acum Romania pare a fi
    salvata si speram ca vom face pasi inainte cu politici menite sa
    stimuleze cresterea economica, crearea locurilor de munca. In acest
    scop, trebuie sa fim siguri ca cheltuielile publice sunt cat mai
    eficiente si cred ca pe asta trebuie sa ne concentram pe viitor”, a
    spus Harrold.

    El a apreciat reusita programului pe care Romania il are cu
    institutiile financiare internationale. “Cand boardul FMI a
    discutat ultima data Acordul, concluzia a fost ca este cel mai
    reusit acord pe care institutiile internationale l-au avut cu
    Romania. Au fost acorduri si in anii ’90 si in deceniul trecut, dar
    de fiecare data au fost intrerupte”

    Primul-ministru Emil Boc a avut duminica, la Palatul Victoria, o
    intrevedere cu o delegatie a Bancii Mondiale, condusa de Peter
    Harrold, cu care a discutat despre proiectul “Analiza functionala a
    administratiei publice centrale din Romania”, finantat de Uniunea
    Europeana prin Fondul Social European – Programul Operational
    “Dezvoltarea Capacitatii Administrative” si derulat de Guvernul
    Romaniei in colaborare cu Banca Mondiala.

    “Aceasta perioada de criza economica se dovedeste a fi fost
    benefica, intrucat Romania a realizat reforme in ceea ce priveste
    salariile din sectorul public in domeniul sanatatii, al pensiilor,
    al educatiei si justitiei”, a declarat premierul Boc.

    “Ne asteptam ca, anul viitor, romanii sa resimta in buzunare
    rezultatele celor doi ani dificili de reforme. Guvernul este
    determinat sa nu faca niciun pas inapoi, chiar daca anul viitor
    este unul electoral. Romania ar fi avut un deficit bugetar de -14%
    din PIB, dar reusim sa-l reducem la -4,4% in 2011. Pentru 2012,
    datorita procesului de reforma, se preconizeaza un deficit de -3%.
    Cred ca Romania este mai bine pregatita acum decat era in 2008, in
    caz ca avem un nou val de criza economica”, a adaugat Emil Boc.

  • Companiile isi pot ridica direct de la Raiffeisen certificatul digital de semnatura electronica

    Clientii persoane juridice au nevoie doar de o copie a cartii de
    identitate, cu care vin la o agentie a bancii spre a semna un
    contract, iar in cel mult 5 zile lucratoare vor primi certificatul
    de semnatura electronica. Lista agentiilor care ofera certificatul
    de semnatura electronica este disponibila pe site-ul bancii.

    Semnatura electronica poate fi folosita pentru orice document in
    format digital. Documentul electronic capata astfel valoarea unui
    document oficial clasic, semnat pe hartie. La accesarea fondurilor
    europene, de exemplu, semnatura electronica este o obligatie.

    In Romania, in a doua jumatate a anului, contribuabilii vor putea
    folosi declaratii electronice (semnate digital) in relatia cu
    Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Inspectoratul Teritorial
    de Munca, Oficiul National al Registrului Comertului, Monitorul
    Oficial, Depozitarul Central, Comisia Nationala a Valorilor
    Mobiliare, Casa de Asigurari de Sanatate, Comisia de Supraveghere a
    Sistemului de Pensii Private si autoritatile contractante din
    cadrul Sistemului Electronic de Achizitii Publice.

    Raiffeisen Bank Romania are o retea de 542 de agentii in toata tara
    care deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice,
    100.000 de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

  • Procesul de reorganizare se amana. UDMR a respins in coalitie toate propunerile PDL

    In sedinta de luni a coalitiei, liderii UDMR au respins toate
    propunerile PDL privind reorganizarea administrativ-teritoriala. In
    aceste conditii, liderii coalitiei au decis ca acest proces sa fie
    amanat. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, declara, sambata, la
    finalul sedintei CRU a UDMR, ca Uniunea sustine amanarea reformei
    administrative pentru toamna acestui an sau inceputul lui 2012 si a
    exprimat dezacordul UDMR pentru transformarea actualelor regiuni de
    dezvoltare in judete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro