Tag: companie

  • Petrom a vândut distributia de gaze

    OMV Petrom a vândut participaţia de 99,99% în Petrom Distribuţie Gaze (PDG) SRL, compania de distribuţie de gaze, către Ligatne SRL (Ligatne). Compania mama care deţine entitatea juridica Ligatne este de asemenea acţionarul majoritar al SC Gaz Sud SA (Gaz Sud) si SC Grup Dezvoltare Reţele SA (GDR). Decizia corespunde strategiei OMV Petrom de a optimiza operaţiunile downstream în vederea îmbunătăţirii eficienţei. Părţile au agreat sa păstreze confidenţialitatea valorii tranzacţiei, finalizarea tranzacţiei fiind condiţionată de aprobarea prealabilă a Consiliul Concurenţei, arata un comunicat al companiei.

    La sfârşitul anului trecut, reţeaua de distribuţie a Petrom Distributie Gaze SRL avea o lungime totală de circa 1.000 de km şi deservea peste 21.000 de clienţi, în principal localizaţi în zonele învecinate oraşelor Bucureşti şi Timişoara. “Conform strategiei noastre vom continua să ne concentrăm asupra activităţii de furnizare de gaze către clienţii industriali şi comerciali. Vânzarea activităţii de distribuţie de gaze a OMV Petrom către consumatorii finali este in concordanta cu aceasta strategie. Totodată, având in vedere prezenta Gaz Sud si a GDR pe piaţa din Romania, am convingerea ca tranzacţia încheiata cu Ligatne reprezintă o oportunitate de dezvoltare pentru PDG SRL”, spune Cristian Secoşan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze şi Energie.

    PDG SRL a fost înfiinţată în 2007, când legislaţia româneasca a fost modificata în vederea alinierii cu Directiva UE care impunea separarea distribuţiei de gaze de alte activităţi, în vederea garantării pe piaţă a competiţiei şi transparenţei.
    Gaz Sud şi GDR operează împreuna în prezent o reţea de distribuţie gaze cu o lungime de aproximativ 700 km şi care deserveşte peste 22.000 de clienţi localizaţi în principal în zonele din vecinătatea Bucureştiului. Ligatne a fost selectat în urma unui proces de vânzare care a început în iunie 2012. Atât Gaz Sud, cât şi GDR se concentrează asupra pieţei de distribuţie gaze din România, în special în zona Bucureştiului.

    Comunicatul companiei mai precizeaza ca această tranzacţie nu are un impact material asupra situaţiei financiare a OMV Petrom (i.e. se situează sub pragul de 10% din valoarea totală a activelor OMV Petrom, respectiv din valoarea cifrei de afaceri nete a companiei în 2012). În anul 2012 cifra de afaceri a OMV Petrom a fost de 5.891 milioane euro, iar EBIT (Profit Înainte de Dobânzi şi Impozite) a fost de 1.270 milioane euro. 

  • Transilvania Leasing, prima companie de profil care-şi încearcă puterile pe bursă

    Transilvania Leasing IFN din Braşov (simbol bursier TSLA), prima companie de leasing care va intra joi în ringul bursei, dar pe sistemul alternativ (ATS), are un capital de 51,5 mil. lei (11,7 mil. euro) şi gestionează un portofoliu de credite de circa 53 mil. lei (12 mil. euro), valoarea acestuia urcând anul trecut cu circa 3,1%.
     
    Compania este controlată de SIF Transilvania şi se va lista fără să fi derulat în prealabil o ofertă publică de vânzare de acţiuni.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
     

     
  • KazMunaiGaz vrea să se extindă agresiv în Europa, folosind ca rampă Rompetrol Rafinare

     “Ne extindem pe plan internaţional, de la sondă la volan”, a declarat prim-vicepreşedintele KazMunaiGaz (KMG), Daniyar Berlibayev, într-un interviu acordat Financial Times la Astana.

    KMG a devenit principalul vehicul al statului kazah, în campania de a-şi asigura o mai mare influenţă asupra industriei locale a hidrocarburilor.

    Expansiunea rapidă a companiei reflectă ascensiunea “naţionalismului resurselor” în rândul marilor state producătoare de petrol în ultimul deceniu, pe fondul creşterii preţurilor odată cu cererea tot mai ridicată din Asia, notează FT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Luchi Georgescu lansează mezelurile economice pentru că “aşa cere piaţa”

    CONTEXTUL: Piaţa cărnii şi a preparatelor de carne scade de la an la an, iar costurile materiilor prime pot creşte brusc. Consumatorii fie cumpără cantităţi mai mici de mezeluri, fie se îndreaptă către segmente de preţ inferioare.

    DECIZIA: Producătorul de mezeluri Meda a ales să lanseze gama de produse 1 Mai, poziţionate în segmentul economic, pentru că „aşa a cerut piaţa”, explică reprezentanţii companiei. În plus, în 2013 compania investeşte 1,5 milioane de euro în echipamente de producţie şi modernizarea identităţii vizuale. Tot anul acesta, Meda a lansat sub marca omonimă trei noi produse, salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul, în portofoliul companiei fiind acum aproape 100 de produse.

    EFECTELE: Compania estimează o cifră de afaceri de 28,5 milioane de euro pentru 2013, cu 5% mai mult faţă de anul trecut. Gama de produse 1 Mai ar urma să reprezinte 8-10% până la finalul lui 2013.


    “AM ÎNCERCAT SĂ FACEM O MODERNIZARE A MĂRCII MEDA ŞI AM LANSAT PRODUSE ECONOMICE, SUB NUMELE 1 MAI”, indică Luchi Georgescu, antreprenoarea de 56 de ani care a clădit afacerea Meda pe parcursul ultimilor 15 ani principalele decizii din acest an. Georgescu este cunoscută în mediul de afaceri şi pentru compania Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vinuri de pe piaţa locală.

    Ea spune că decizia de a lansa produse în gama economică de preţ a venit ca urmare a cererii pe care au identificat-o în piaţă. Mezelurile din această gamă ţintesc mai cu seamă bărbaţii cu venituri relativ reduse, care muncesc fizic şi au nevoie de un aport caloric ridicat; spre finalul anului, vânzările gamei 1 Mai ar putea ajunge la 8-10% din cifra de afaceri a companiei.

    Spre comparaţie, gama de produse Meda se adresează cu precădere femeilor din mediul urban, care au venituri cel puţin medii şi copii. Meda îşi vinde produsele şi peste hotare, dar doar în zonele unde există comunităţi de români, iar exportul nu depăşeste 10% din cifra de afaceri a companiei.

    IN 2013, 400.000 DE EURO AU FOST CHELTUIŢI DE COMPANIE PENTRU ECHIPAMENTE NOI DE AMBALARE ŞI VIDARE, iar investiţiile de acest fel nu sunt neobişnuite, declară Georgescu, pentru că utilajele se uzează fizic şi moral. Alţi 800.000 de euro au fost destinaţi procesului de modernizare a identităţii vizuale, în urma acestui proces marca Meda devenind umbrela pentru produsele din categoria premium şi mediu, sub marca 1 Mai regăsindu-se mezelurile din segmentul economic.

    Trei noi sortimente de produse au fost lansate anul acesta – salamurile Vienez, Tirolez şi Fermierul. Piaţa însă, subliniază reprezentanţii firmei, nu dă niciun semnal de optimism. „2013 este un an şi mai greu decât cei care au trecut pentru că piaţa s-a constractat, băncile acordă bani din ce în ce mai greu din cauză că marii asiguratori reduc limitele de asigurare pentru producătorii din România„, punctează Georgescu.

    Tot ea explică şi că 2012 a fost un an dificil, din pricina scumpirii abrupte a preţurilor la materii prime. „În septembrie-octombrie am avut creşteri de până la 60% a costurilor pentru unele piese din carne, membrane şi slănină„. Lucru care s-a tradus în reducerea drastică a profitabilităţii.

    Pentru cumpărarea cărnii de porc Meda a plătit cu un milion de euro mai mult decât bugetase, iar pentru membrane cu jumătate de milion în plus. „În aceste condiţii, supravieţuirea este o performanţă„, spune Georgescu. Cu toate acestea, în primele trei luni ale anului, profitabilitatea afacerii a crescut cu 300% faţă de perioada similară a anului trecut, conform reprezentanţilor companiei.

    IN PLUS, MEDA A INVESTIT ŞI 150.000 DE EURO PENTRU DESCHIDEREA UNUI CENTRU REGIONAL LA BACĂU, DISTRIBUŢIA DIRECTĂ FIIND FĂCUTĂ PRIN DEPOZITE PROPRII SITUATE ÎN BUCUREŞTI (TREI SPAŢII), Craiova, Arad, Turda şi Bacău. Compania cu 475 de angajaţi are o capacitate de producţie de 12.000 de tone pe an, iar de la începutul afacerii până acum valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro.

  • Grupul chinez Ping An a preluat cunoscuta clădire Lloyd’s din Londra, pentru 260 milioane de lire

     Ping An este prima companie chineză de asigurări care investeşte pe piaţa imobiliară londoneză, potrivit Financial Times.

    Lloyd’s Building, construită în anii ’80, este cunoscută pentru designul “întors pe dos”, cu lifturile şi instalaţiile metalice pentru serviciile de apă şi climatizare plasate pe exteriorul clădirii.

    Clădirea, proiectată de reputatul arhitect Richard Rogers (Centrul Pompidou – Paris, Millennium Dome – Londra, Curtea Europenă a Drepturilor Omului – Strasbourg), este în prezent sediul companiei Lloyd’s of London, cea mai mare piaţă de tranzacţii de asigurare-reasigurare din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul care ar putea îngropa gigantul Gillette

    Afacerea inedită a prins amploare datorită unui videoclip amuzant destinat promovării afacerii cu lame şi aparate de ras.  Videoclipul a devenit viral pe platforma YouTube după ce fondatorul companiei, Michael Dubin şi-a pus în valoare talentul actoricesc şi inventivitatea dobândite la fostul loc de muncă, în marketing şi la show-ul de improvizaţie pe care îl avea într-un bar.

    Videoclipul a ajuns la aproape zece milioane de vizualizări şi a facut serverul companiei să cedeze în prima oră de la publicare. În primele 48 de ore după publicarea acestuia, a primit 12.000 de comenzi.

    Într-un singur an, compania cu sediul în Santa Monica (California, SUA) a ajuns la 24 de angajaţi şi a început să vândă trei tipuri de abonamente lunare pentru lame de ras cu preţul de unul, şase şi nouă dolari pe lună, dar a introdus şi un produs nou, “untul pentru bărbierit”.

    Dubin este rezervat în legătură cu informaţiile despre numărul de abonamente sau despre profitul companiei, dar a declarat totuşi că o  firmă din Sillicon Valley a investit în compania lui 9,8 milioane de dolari în ideea că experienţa lui de marketing îl va face să concureze cu giganţi în îngrijire precum Gillette. 

    După cum reiese într-un interviu publicat în The New York Times, ideea unei astfel de afaceri i-a venit lui Dubin la o petrecere, după ce a cunoscut pe cineva care l-a rugat să îl ajute să vândă 250.000 de aparate de ras cu două lame. A ştiut atunci că nu vrea să facă acest lucru în mod tradiţional şi a investit 35.000 de dolari din  economiile soţiei pentru a construi site-ul lansat în iulie 2011. A condus la început afacerea din propriul apartament, iar primele şase luni şi le-a petrecut făcându-şi conexiuni în lumea bloggerilor. Au ajuns astfel la un număr de 10.000 de abonamente, fără costuri suplimentare de marketing. Pentru realizarea videoclipului, Devin a investit 4.500 de dolari.

     

  • Un director de la Microsoft a primit 45 de milioane de dolari pentru a pleca la o altă companie

     Pachetul financiar al lui Mattrick mai include şi un salariu anual de 1 milion de dolari, precum şi un bonus garantat de 1 milion de dolari pentru anul în curs, potrivit unui document transmis bursei din SUA de Zynga, producătorul unor jocuri populare pe Facebook, precum Farmville, potrivit USA Today.

    Compania a anunţat recent că Mattrick îl va înlocui pe cofondatorul Zynga Mark Pincus în postul de CEO, dar nu a dat informaţii despre pachetul salarial al acestuia.

    Zynga contează pe Mattrick, 49 de ani, pentru a inversa trendul rezultatelor financiare negative care au cauzat un declin al acţiunilor companiei de 66% de la oferta publică iniţială de la sfârşitul anului 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo a cumpărat o aplicaţie pentru gestionarea e-mailurilor

     Valoarea tranzacţiei nu a fost dezvăluită, însă este estimată de presa britanică de specialitate la o sumă cuprinsă între 30 şi 40 de milioane de dolari.

    Xobni este o companie înfiinţată în 2006, cu sediul la San Francisco. Ea deţine o aplicaţie celebră compatibilă cu sistemele de mesagerie ale ale Microsoft – Outlook şi Google – Gmail, precum şi un sistem de gestionare a contactelor pentru iPhone şi smartphone-urile care folosesc Android.

    Grupul Yahoo! Inc. încearcă să îşi revigoreze imaginea şi să atragă mai mulţi tineri, sub conducerea actualului director general al companiei, Marissa Mayer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sortilemn a investit 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe

    Compania Sortilemn din Gherla, unul dintre cei mai importanţi furnizori locali ai grupului suedez IKEA, a finalizat o investiţie de 9 mil. euro într-o fabrică de umeraşe la Gherla, judeţul Cluj, pe o suprafaţă totală de 11.000 mp. Producţia de umeraşe pentru IKEA a fost demarată încă din luna februarie, iar până în prezent în această fabrică au fost angajaţi 240 de oameni. Pentru administrarea fabricii de umeraşe a fost înfiinţată o nouă firmă, denumită C.H.I.P.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Compania sârbă NIS vrea să caute petrol în România

     “În viitor, procesarea şi analizarea acestor date ar permite determinarea exactă a posibilelor structuri de foraj de sonde de explorare în perimetrul Tria şi a rezervelor de petrol şi gaze. Toate lucrările de teren au ca scop căutarea şi explorarea rezervelor de petrol şi gaze tradiţionale şi vor fi efectuate folosind tehnologii recunoscute la nivel global şi în strictă conformitate cu legea română şi regulile şi reglementările din industrie”, se arată într-un comunicat al NIS.

    Conform planurilor, forajul primului puţ experimental din perimetrul Tria va fi lansat la începutul anului viitor, iar până la finalul anului 2014 vor fi forate cel puţin trei astfel de puţuri. Investiţia totală va fi de aproximativ 21,2 milioane euro în această fază de implementare a proiectului, arată NIS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro