BusinessMagazin

Tag: companie

  • Cel mai dificil moment din istoria TAROM

    LA CONDUCEREA TAROM, DEMETRIADE A TRAVERSAT CEA MAI TERIBILĂ CRIZĂ DIN AVIAŢIE – 11 SEPTEMBRIE 2001. CONSULTANTUL COMPANIEI DE LA ACEA VREME, LUFTHANSA, A RECOMANDAT ÎN SCRISOAREA CĂTRE MINISTRUL TRANSPORTURILOR SĂ FIE ÎNGHEŢATĂ ACTIVITATEA, DAR ACEST LUCRU NU S-A ÎNTÂMPLAT ŞI COMPANIA A AVUT O SITUAŢIE DESTUL DE ECHILIBRATĂ PÂNĂ ÎN 2005.

    “ESTE FOARTE GREU DE ÎNŢELES PENTRU MULTĂ LUME DE CE REVIN LA COMPANIA TAROM, când am o situaţie stabilă din punct de vedere financiar, când probabil mulţi, la anii mei, ar încerca să se retragă, să stea liniştiţi„, spune Nicolae Demetriade, aflat din nou, la mai bine de zece ani distanţă, în fotoliul de director general al TAROM. Îşi motivează revenirea printr-un fel de nostalgie: „Ştiu cât m-am chinuit împreună cu tot colectivul, în 2001-2002, să redresăm compania. Atunci s-a schimbat cursul companiei, ajungând să fie profitabilă şi în 2008 şi să suporte apoi patru ani cu pierderi de 300 milioane euro. E un lucru important. Astfel am considerat că, dacă pot să fac ceva pentru TAROM, trebuie să mă implic. Să stai doar pe margine şi să critici nu e constructiv„. Ţine să precizeze că nu se pune „sub nicio formă„ problema retribuţiei sale şi că nu vrea să aibă absolut niciun beneficiu din perioada în care va rămâne la TAROM: „Fac pur şi simplu asta pentru că am primit foarte mult de la TAROM, pentru că business-ul meu s-a dezvoltat datorită experienţei pe care am acumulat-o aici, şi situaţia în care sunt acum se datorează şi TAROM. Nu am profitat de TAROM, dar compania mi-a oferit şansa să mă dezvolt, să înţeleg business-ul şi să mă desfăşor într-un mediu care mi-a permis ulterior să aplic şi în România ce am învăţat în exterior”.

    DISCUŢIA CU NICOLAE DEMETRIADE MERGE PAS CU PAS PE URMA A CEEA CE SE DISCUTĂ ÎN PIAŢĂ DE LA NUMIREA SA ÎNCOACE. Directorul TAROM are varianta sa în toate aceste discuţii şi argumentează fiecare scenariu. „Cei care cred că noua conducere a TAROM face scenarii de schimbare a flotei, în încercarea de achiziţionare de noi avioane pentru obţinerea unor eventuale comisioane se înşală: TAROM nu va face achiziţii de avioane în următorii ani, chiar dacă va deveni o companie profitabilă„. Demetriade spune că ar căuta o posibilitate prin care să schimbe unele avioane: să le dea la constructorul lor şi să primească altele în schimb, probabil tot uzate. TAROM nu îşi poate permite să cumpere un avion nou în primul rând din cauza costurilor foarte mari, dar şi pentru că nicio bancă nu ar finanţa un astfel de proiect. În schimb, Demetriade se gândeşte să renunţe la trei aeronave, cele mai mari din flota TAROM – un Boeing 737-800 închiriat şi două Airbus A 310, care sunt vechi, consumă mult combustibil şi întreţinerea lor este costisitoare.

    Demetriade nu ştie cât va sta la conducerea TAROM, însă spune că nu îşi doreşte să rămână pentru o perioadă prea lungă: „Eu mi-am asumat ca timp de opt luni să fiu aici. Dacă mă întrebaţi de ce nu îmi doresc să rămân foarte mult timp, vă spun că am nişte ani de experienţă şi încerc să pun pe picioare compania, dar vreau să îmi rezerv nişte timp şi pentru mine, şi pentru familie. Voi putea rămâne în Consiliul de Administraţie. Pasagerii trebuie să fie liniştiţi. La noi se lucrează cu răspundere şi conştiinciozitate”.

    Lui Demetriade i s-a reproşat că se află în conflict de interese, pentru că firma deţinută de soţia sa, World Travel, reprezintă în România companiile aeriene flydubai şi Emirates. „Eu nu vreau să trec deloc cu vederea acest aspect, pe care l-am făcut cunoscut membrilor la AGA, înainte de a mă vota în management. Le-am spus de existenţa firmei soţiei, le-am spus că nu voi lua decizii care să afecteze TAROM, care să genereze un conflict de interese în această zonă. Dar în acelaşi timp nu pot să nu remarc faptul că stăm foarte prost în colaborarea cu un partener pentru zonele Emiratele Arabe şi Asia. În momentul de faţă nu avem niciun parteneriat cu o companie din Asia, pasagerii noştri merg numai pe cursele alianţei Sky Team, din România până în Europa şi din Europa până în Asia, fiindcă noi nu reuşim să vindem pe aceste curse; din cauza înţelegerilor făcute tarifele noastre sunt mai mari faţă de cele pe care le aplică companiile respective numai pe zborul lor”, spune Demetriade, care adaugă că de multe ori, pentru a merge către destinaţii mai îndepărtate, un turist român zboară pe un aeroport din Europa şi de acolo să ajungă din nou deasupra Bucureştiului, după şapte-opt ore, cu o altă cursă, în drum spre Asia, de exemplu.

    PÂNĂ SĂ AJUNGĂ LA CONDUCEREA TAROM, Demetriade a dus un mic război în presă cu membrii Consiliului de Administraţie şi cu directorul general, Christian Heinzmann. Atunci când a depus CV-ul pentru postul de director al TAROM, lui Demetriade i s-a părut că toate condiţiile de recrutare se potriveau perfect cu profilul său. După o serie de dispute cu reprezentanţii Consiliului de Administraţie, Demetriade crede că aceştia au înţeles că poziţia lui a fost corectă şi au avut tăria să accepte că este o persoană care cunoaşte activitatea companiei şi care le-ar fi de ajutor: „Atunci am primit propunerea de a mă alătura în board-ul CA. Erau şase persoane în CA, mai era nevoie de cea de-a şaptea persoană şi am acceptat, dar cu condiţia să discut cu ministrul Fenechiu, să văd ce intenţii are, pentru că eu nu pot să vin la o companie şi să accept imixtiuni din altă zonă. Domnul Fenechiu m-a convins că ceea ce îşi doreşte este ca una dintre companiile importante să performeze, să iasă din conul de umbră în care se află”.

  • Microsoft a redus cu până la 30% preţurile tabletelor Surface RT. Cât costă acum tabletele

     Astfel, preţul variantei Surface RT cu memorie de 32 GB fără husă cu tastatură inclusă a fost redus de la 499 de dolari la 349 dolari. Modelul cu husă şi tastatură costă 499 de dolari, faţă de 599 anterior, transmite Bloomberg.

    Preţul modelului cu 64 GB spaţiu de stocare, fără husă, a fost redus de la 599 de dolari la 449 de dolari, în timp ce varianta cu memorie dublă şi husă costă acum 549 de dolari, faţă de 699 dolari anterior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai sigură turbină de profit pentru Mercedes-Benz

    “A fost scopul carierei mele să devin director de after-sales, după 27 de ani petrecuţi în companie. Am început chiar de la 16 ani în Germania de Vest”, spune astăzi Rosendaal. Vorbeşte despre domeniul pe care îl conduce ca despre o îmbinare între aspectul tehnic – service şi componente auto – şi cel de marketing şi relaţionarea directă cu clientul. În opinia managerului, ajuns în România de aproape un an şi jumătate, munca în divizia de after-sales e mai dificilă decât cea din vânzări – „ştiu că dacă spun asta poate o să se supere colegii mei”.

    Astfel, dacă operaţiunea de vânzare presupune o simplă discuţie despre preţ, dotări, culoare, legată de un produs deja fabricat şi de bună calitate, cea de post-vânzăare presupune prezentarea unui serviciu conceput în România în 36 de mici fabrici, pentru că fiecare dealer îşi concepe propriul pachet, fie că vorbim de întreţinere, service sau reparaţii în caz de accident.

    Mercedes-Benz România asigură piesele, reţeta şi instrucţiunile de reparaţie prin trainingurile pe care le organizează cu mecanicii, dar relaţia cu clienţii intră în responsabilitatea dealerilor. Rosendaal constată că pe piaţa din România dealerii auto sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic pentru furnizarea de servicii post-vânzare („pun cu succes reţeta în practică„), însă vede drept obstacol abilitatea oamenilor care interacţionează cu clienţii de a şti cum să vândă un serviciu cu valoare adăugată – „cea mai mare provocare pentru viitor va fi să îi facem să devină orientaţi înspre client, să îi învăţăm să găsească abordarea potrivită faţă de nevoile sale„.

    Experienţa internaţională l-a învăţat pe Rosendaal lucruri care în România încă scârţâie: „clientul trebuie salutat într-un mod amabil, trebuie să i se dea sentimentul găsirii unui partener perfect, iar asta încă nu se întâmplă; nu e problema Mercedes-Benz, e o problemă de mentalitate în întreaga ţară„. Şi mentalitatea clientului a început să se schimbe în ultimii ani. Dacă anterior, odată cu achiziţia unei maşini, cumpărătorul se ferea de serviciile post-vânzare, asumân-
    du-şi pe cont propriu responsabilitatea întreţinerii şi reparării maşinii, situaţia se schimbă treptat.

    Comercianţii de autovehicule au înţeles rapid că întoarcerea pieţei auto la nivelul din urmă cu 13 ani va avea efecte devastatoare asupra afacerilor, aşa că au marşat puternic pe serviciile pe care le pot oferi noilor clienţi sau celor deja existenţi. Anterior, Dana Cortina, şefa dealerului Porsche Inter Auto, declara pentru Business Magazin că activitatea de service reprezintă singurul motor de profit pentru industria auto, în care maşinile noi vândute într-o săptămână se numără pe degetele de la o mână. „Dealerii au înţeles că partea de after-sales reprezintă o componentă tot mai importantă din business.

  • Peste 10.000 de steaguri pentru încoronarea noului rege al Belgiei vor fi produse la Târgu Mureş

     Compania producătoare de steaguri Romflag a anunţat, joi, printr-un comunicat de presă, că va produce 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege al Belgiei, Philippe – ultimele având un design special.

    “Imediat după anunţul cu intenţia de abdicare a regelui Albert al II-lea al Belgiei, comenzile la Romflag au început să curgă, prin intermediul firmei-mamă Waelkens, din Belgia. Momentan sunt în producţie peste 5.000 de drapele ale Belgiei şi peste 5.000 de steaguri cu profilul şi numele noului rege, Philippe. Acestea vor fi expediate în Belgia pentru evenimentul de încoronare, din 21 iulie, Ziua Naţională a Belgiei. Tehnicienii şi echipamentele de la Romflag lucrează deja la capacitate maximă pentru a finaliza steagurile la timp”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Laserul de la Măgurele: Firma franceză Thales va furniza, pentru 60 milioane de euro, sistemul de lasere de mare putere

     Contractul a fost semnat de către directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Ingineri Nucleară “Horia Hulubei” şi preşedintele Thales Optronique SAS, Gil Michielin.

    Potrivit companiei franceze, este vorba de cel mai mare contract acordat vreodată unei industrii de către un institut naţional de cerectare în cadrul unui proiect cu finanţare europeană. Valoarea totală a proiectului de la Măgurele este de 293 milioane euro.

    Sistemul de lasere furnizat de Thales va genera un nivel de putere fără precedent, de circa 2×10 petawatts (10 la puterea 15 watts) în pulsaţii ultrascurte. Acest tip de laser va deschide drumul către o nouă generaţie de acceleratori de particule extrem de puternici, care vor fi mai mici şi mai puţin costisitori şi vor fi destinaţi cercetării fundamentale din fizică, precum şi aplicaţiilor medicale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: KARL FRIEDRICH BENZ.

    Tatăl lui, mecanic de locomotivă, a murit într-un accident când Karl avea doi ani, iar numele lui a fost schimbat în amintirea acestuia, devenind Karl Benz. A urmat şcoala de gramatică din Karlsruhe, unde a fost un elev strălucit. După liceu, a fost admis în cadrul Universităţii Politehnice din Karlsruhe pe care a absolvit-o la 19 ani. A lucrat în paralel la dezvoltarea de concepte pentru a inventa o „trăsură fără cai„, inspirat de pasiunea lui pentru biciclete.

    După încheierea studiilor, pentru Benz au urmat şapte ani de ucenicie în mai multe companii, dar nu s-a integrat în niciuna. În 1871, la 27 de ani, i s-a alăturat lui August Ritter la inaugurarea „Turnătoriei de fontă şi atelierului mecanic„, redenumită mai târziu „Fabrica de maşini unelte din tablă„. Ritter s-a dovedit un partener nedemn de încredere şi, pentru a-l scoate din afacere, i-a oferit acestuia zestrea soţiei, Bertha.

    Afacerea nu mergea foarte bine, dar Karl Benz a continuat să dezvolte noi modele de motoare. Mai întâi, şi-a concentrat eforturile în direcţia unui motor în doi timpi. A reuşit să obţină patentul pentru acesta în ajunul Anului Nou din 1879. A urmat apoi perfecţionarea acestuia, perioadă în care a obţinut patente şi pentru un sistem de control de turaţie al autovehiculului sau pentru sistemul de pornire prin baterie.

    Problemele au crescut odată cu presiunile din partea băncilor care doreau transformarea întreprinderii într-o societate publică cu răspundere limitată. Benz s-a asociat cu fotograful Emil Bühler şi fratele acestuia, un comerciant de brânză. Compania s-a transformat astfel, în 1882, în societatea cu răspundere limitată „Gasmotoren Fabrik Mannheim„.

    În urma acestei schimbări, Benz a rămas cu funcţia de director şi cu cinci procente din acţiunile companiei. S-a retras din corporaţie cu un an mai târziu. Împreună cu Max Rose şi Friedrich Wilhelm Eßlinger, pe atunci proprietarii unui atelier de reparaţii pentru biciclete, a fondat în 1883, o nouă companie „Benz & Company Rheinische Gasmotoren-Fabrik„.

    Succesul companiei i-a permis lui Benz să reînvie dorinţia lui de a face „trăsura fără cai„. Inspirat de biciclete, a folosit o tehnologie asemănătoare pentru automobil, creat în 1885 şi numit Benz Patent Motorwagen. În 1886, acesta a obţinut patentul, în anul următor, cel de-al doilea model al automobilului;  modelul final devenea în 1888 primul autovehicul vândut vreodată.

    Cererea mare pentru motoarele statice cu combustie internă a dus la mărirea companiei din Manheim; aceasta a crescut de la 50 de angajaţi în 1889, la 430 în 1899 şi a devenit cel mai mare producător de autovehicule de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Karl Benz a părăsit compania ca replică la hotărârea conducerii de a angaja un grup de proiectanţi francezi la uzina din Mannheim, în scopul de a înfrunta concurenţa firmei Mercedes.

    În 1906, Benz a înfiinţat compania „Carl Benz Söhne„ în Ladenburg, deţinută şi de fiul său Eugen şi extinsă în Anglia, unde autovehiculele erau adeseori folosite ca taxiuri. Karl Benz a fost martorul exploziei motorizărilor proprii.

  • Vosganian: Nu am încredere în companiile străine care doar cer ceva de la stat, fără să ofere nimic

     “Eu am spus companiilor: «nu veniţi la noi să cereţi, veniţi să oferiţi». (…) Nu am încredere într-o companie care doar cere. Dacă va cere azi, va cere şi mâine şi dacă nu-i dai, spune că pleacă. Investitorii privaţi trebuie să ştie că au obligaţii faţă de societatea noastră”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe teme energetice.

    În acest context, el a făcut referiri la combinatul ArcelorMittal Galaţi, care, în opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul român.

    Vosganian a mai spus că Guvernul va semna, după aprobarea pactului pentru industria oţelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgică în parte, prin care să stabilească ce le poate oferi acestora şi ce pot aceste companii să ofere statului, şi apoi vor urma protocoale şi cu firmele din industria chimică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT: Jumătate dintre bănci au fost nevoite să sancţioneze angajaţii pentru fapte de corupţie

     Probabilitatea de a acţiona dacă suspectează fapte de corupţie este mai ridicată în cazul companiilor de servicii financiare decât în alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi contabilitate, citat de Bloomberg.

    Aproape 70% dintre persoanele din industria financiară intervievate de Ernst & Young au afirmat că instituţia pentru care lucrează are în regulament sancţiuni clare în cazul încălcării reglementărilor privind spălarea de bani. În celelalte sectoare ale economiei, media este de 49%.

    Anul trecut, grupul bancar HSBC a fost sancţionat în Statele Unite cu 1,9 miliarde de dolari pentru acuzaţii de spălare de bani, autorităţile susţinând că banca britanică a oferit grupărilor teroriste şi cartelurilor de droguri acces la sistemul financiar american.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • DECLIN pe piaţa PC-urilor: Vânzările au scăzut cu 10,9%, pentru cel de-al cincilea trimestru consecutiv

     Datele au fost estimate de compania de cercetare de piaţă Gartner, care a precizat că vânzările de PC-uri au scăzut în toate regiunile în perioada analizată, transmite Bloomberg.

    IDC, o altă companie importantă de cercetare, estimează că vânzările de computere personale au coborât cu 11,4% în trimestrul al doilea.

    Analistul Loren Loverde de la IDC consideră că obiectivul asumat al industriei, ca fiecare persoană să deţină un PC, nu mai este realistic.

    “În prezent gândim mai consevator, anticipând că fiecare persoană va deţine o tabletă, iar fiecare familie un PC”, notează el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred românii despre bateriile sanitare: “este un obiect prin care trece apa”

    DINTR-UN STUDIU DE PIAŢĂ SPUNE CĂ BATERIA SANITARĂ ESTE UN OBIECT PRIN CARE TRECE APA„, afirmă Florin Barabaş, managing director pentru România şi Republica Moldova al companiei Kludi România, subsidiara locală a producătorului german de baterii de lux pentru baie şi bucătărie. Două sunt principalele obstacole identificate de el atât pe piaţa autohtonă, cât şi pe cea a vecinilor de peste Prut: lipsa de preocupare în ce priveşte economisirea apei şi produsele chinezeşti, care domină piaţa.

    Cu o cifră de afaceri de circa opt milioane de lei, aproape un milion a fost destinat în 2012 doar marketingului orientat înspre schimbarea percepţiei potenţialilor clienţi. Noţiuni precum „jetul pufos„, obţinut printr-un jet care mixează apa cu aerul şi care poate economisi până la 70% din cantitatea de apă utilizată sunt necunoscute pentru mulţi dintre români.

    La fel, robinetele destinate medicilor din spitale, cele care se manevrează cu cotul sau cele cu senzori nu pot fi văzute în majoritatea spitalelor din sistemul public de sănătate din cauza lipsei de fonduri. Avantajele unei baterii cu senzori sunt umbrite de preţ, care poate fi de opt ori mai mare decât în cazul uneia obişnuite. Pe termen lung, bateria cu senzori poate ajuta la economisire, prin reglarea temperaturii şi a debitului.

    Faptul că aceste informaţii nu sunt cunoscute unui public larg se justifică dacă ne gândim că doar jumătate dintre români sunt racordaţi la reţeaua de apă curentă şi canalizare, iar majoritatea celor care fac parte din cealaltă jumătate aleg de cele mai multe ori o baterie sanitară cu preţul de 30 de lei, în locul uneia care depăşeşte 200 de lei, costul celor care fac parte din segmentul de lux. În aceste condiţii, Kludi ocupă, împreună cu jucători precum Hansgrohe, Grohe sau Ideal Standard, circa 11% dintr-o piaţă totală estimată la 16 milioane de euro pentru bateriile sanitare şi trei milioane de euro pentru sistemele de duş. Restul pieţei este ocupat de produse chinezeşti.

    Pentru comparaţie, în Germania, piaţa este de circa 35 de ori mai mare, deşi numărul de locuitori este doar de trei ori mai mare. Anul trecut, Kludi a vândut pe piaţa locală 65.000 de unităţi – baterii de baie şi bucătărie, accesorii de baie, duşuri şi sisteme de duş – un număr irelevant pentru cele două milioane de gospodării în care Barabaş îşi doreşte să ajungă cu produsele de lux.

    CE-A SALVAT RENOVAREA„, SPUNE MANAGERUL REFERINDU-SE LA MODUL ÎN CARE CRIZA A LOVIT  ŞI ÎN PIAŢA INSTALAŢIILOR SANITARE DUPĂ 2008. „Dacă oamenii nu au avut bani să se mute într-o locuinţă nouă din cauza reticenţei cu care se acordă credite, au renovat ce aveau şi au făcut investiţii în produse care asigurau anumite garanţii„. Perioada de avânt a afacerii, cuprinsă între 2007-2008, a fost urmată de o scădere a cifrei de afaceri de circa 34% în 2009, până la 4,6 milioane de lei. În 2012, Kludi a crescut cu 12,5% faţă de anul anterior, înregistrând o cifră de afaceri de 8,08 milioane de lei. În ce priveşte anul fiscal 2013, Barabaş este optimist, datorită unei creşteri de 35%, până la 1,93 de milioane de lei pentru primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă din 2012.