Tag: companie

  • Pierderile Tarom au scăzut: Compania a pierdut 63 milioane lei în primul semestru

     “Rezultatul financiar contabil pozitiv este în principal generat de îmbunătăţiri în aria comercială, ceea ce a dus la creşterea venitului obţinut aferent unui pasager. De asemenea, au fost făcute economii atât la cheltuielile de combustibil precum şi a altor costuri”, se arată într-un comunicat al companiei.

    În perioada analizată, compania a eficientizat programul de zbor şi a optimizat reţeaua de rute, astfel că gradul de încărcare a aeronavelor a urcat cu 3%. De asemenea, Tarom a înregistrat o creştere cu 1,4% a numărului de pasageri pe cursele regulate, transportând în total 974.984 pasageri.

    Tarom a lansat în acest an cursele Bucureşti-Dublin, Iaşi-Bologna, Iaşi-Torino, Iaşi-Londra, Bucureşti-Praga şi Cluj-Praga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce valoare are contractul de foraj semnat de Dafora cu Chevron pentru zona Bârlad

     Dafora a anunţat la începutul săptămânii că a semnat un contract pe patru ani cu Chevron pentru servicii de foraj în zona Bârlad începând din această toamnă, contractul incluzând săparea de sonde conform programului de explorare al companiei americane.

    Chevron a obţinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorarea gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui. Chevron mai deţine concesiuni şi în Dobrogea.

    Compania intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • EADS preia denumirea Airbus, cea mai performantă divizie a grupului

     Cea mai mare companie de aeronautică şi apărare din Europa va avea trei divizii după reorganizare, respectiv aeronave civile, elicoptere şi apărare şi operaţiuni spaţiale, a anunţat miercuri EADS, potrivit Bloomberg.

    Adoptarea denumirii celei mai cunoscute mărci la nivel de grup pune capăt unui deceniu de încercări de a echilibra afacerile între Airbus şi celelalte operaţiuni, care au culminat anul trecut cu tentativa de fuziune cu grupul britanic de apărare BAE Systems, blocată de guvernele europene.

    După eşecul fuziunii cu BAE, directorul general al EADS Tom Enders a revizuit structura acţionariatului astfel încât să reducă influenţa politică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Twiplomaţia – modul în care liderii lumii, inclusiv cei români, folosesc Twitter

    Papa are peste 7 milioane de followers pe cele nouă conturi deţinute, fiind al doilea cel mai popular lider. 148 dintre liderii lumii apar în lista de followers a lui Obama, dar acesta are legături reciproce cu doar doi – Jens Stoltenberg din Norvegia şi cu Dimitri Medvedev.

    Un studiu al companiei de relaţii publice Burston-Marsteller mai evidenţiază că în jur de o treime din 148 de şefi de state şi de guverne  din lume folosesc Twitter; compania a analizat 505 conturi guvernamentale din 153 de ţări.

    Alte rezultate interesante sunt faptul că ministrul suedez de externe Carl Bildt este cel mai bine conectat lider, având 44 de legături reciproce cu alţi politicieni din lume. The European External Action Service (@eu_eeas) este cea mai bine conectată instituţie diplomatică, cu 36 de legături reciproce, urmat de ministerul polonez de externe (@PolandMFA), de Foreign Office din Marea Britanie şi de diplomaţia franceză (@FranceDiplo‏).

    Paradoxal, “@StateDept” nu este interest de niciun ministru sau minister de externe, iar “@WhiteHouse” urmăreşte doar trei alţi lideri ai lumii.
    Siteul twiplomacy.com publică analize amănunţite ale modului în care liderii lumii îşi folosesc contul de Twitter. Preşedintele Traian Băsescu şi-a creat contul în noiembrie 2009, cu câteva zile înainte de alegeri, şi l-a folosit intens doar în acea perioadă.

    Apoi doar ocazional, până în iulie 2012. A retransmis doar câte un mesaj al comisionarului Viviane Reding şi al PPE. Este conectat la “@elysee”, “@euhrv” şi “@whitehouse”, este urmărit de ministrul leton de externe Edgars Rinkēvičs, de MAE, de preşedintele portughez Aníbal Cavaco Silva şi de contul guvernului Republicii Croaţia; are o legătură reciprocă cu comisia Europeană (@eu_commission).
    “@Victor_Ponta” follows 12 lideri mondiali, dar are o legătură mutuală cu leton “@vdombrovskis”.

    În 2013 Ministerul român de externe a trimis doar 12 mesaje, reacţionând la evenimente speciale, de genul atentatului din Boston. Nici prea bine conectat nu este, avânt o legătură reciprocă doar cu diplomaţia franceză.

  • Bram Boon, sau povestea managerului de carieră care pregăteşte manageri

    “Am făcut multe greşeli în trecut, ceea ce de fapt nu e chiar aşa de rău”, glumeşte Bram Boon, cu o nonşalanţă care avea să se lămurească pe parcursul discuţiei cu participanţii la MEET THE CEO, când şeful ING Asigurări de Viaţă a explicat de ce pune preţ pe libertatea unui manager de a greşi. “E important să înveţi din propriile erori, dar pentru asta trebuie să fii într-un mediu profesional unde poţi să rişti, să încerci lucruri noi şi implicit să faci şi greşeli. La noi în companie, asta nu a fost o problemă. Dar dacă vă găsiţi într-un mediu unde aşa ceva nu se poate întâmpla, schimbaţi-l!” e sfatul probabil cel mai important al lui Boon pentru orice tânăr manager sau antreprenor.

    Lucrează de peste 30 de ani în grupul ING, dintre care aproape cinci în România, şi aproape toată cariera şi-a petrecut-o în asigurări, în companii ale grupului din Europa, Asia şi Australia, însă declară că decizia de a veni în România în 2004 (şi apoi de a se întoarce aici în 2012, pentru un nou mandat de CEO) a fost cea mai bună din toată cariera lui, atât din punct de vedere profesional, cât şi personal.

    E ataşat evident de România, pe care o descrie drept a doua lui patrie, îi place inclusiv muzica lăutărească şi cântă la acordeon, iar faptul că n-a ajuns să vorbească româneşte, deşi a luat lecţii, îl explică prin lipsa de exerciţiu, atâta vreme cât toată lumea din mediul lui profesional de aici comunică în engleză. Ca expat, a remarcat că dacă în 2004 mentalitatea era mai ierarhică şi mai rigidă, acum oamenii sunt mult mai deschişi şi comunică mai uşor. “Vechile generaţii înţeleg că lucrurile se schimbă, oamenii călătoresc în străinătate mai mult, iar noile generaţii deja au crescut fără restricţiile de pe vremea lui Ceauşescu.”

    Piaţa asigurărilor de viaţă din România, în schimb, s-a dezvoltat foarte lent (0,2% din PIB penetrare, faţă de 8-10% în pieţele mature). Ceea ce s-a schimbat însă faţă de 2004-2008, consideră Boon, este atitudinea faţă de viitor: atunci toată lumea cheltuia fără grija zilei de mâine, acum însă criza i-a făcut pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a economisi pentru pensie. “Dacă economia va reîncepe să crească solid, piaţa asigurărilor va creşte şi mai rapid. Iar dacă reforma în sănătate va deschide acest domeniu, atunci asigurările de sănătate vor fi o piaţă uriaşă, deoarece sănătatea este preocuparea nr. 1 pentru mulţi români.”

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, afirmă managerul, prioritatea pentru următorii ani este intrarea în businessul asigurărilor de sănătate, accelerarea deschiderii acestei pieţe, dar şi creşterea vânzărilor de produse de asigurări de viaţă pe măsură ce economia îşi revine. Compania controlează peste 32% din piaţa asigurărilor de viaţă, poziţie de lider pe care şi-a păstra-t-o constant începând din 1999.

    În primul trimestru, portofoliul asigurărilor încheiate de ING Asigurări de Viaţă a fost cu 5% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar volumul primelor brute subscrise a fost cu 2,3% mai mare, respectiv peste 136 mil. lei. La sfârşitul lunii martie, compania administra active de 2,4 mld. lei, în creştere cu aproape 7% faţă de martie 2012. Profitul brut estimat pentru primele trei luni ale anului a fost de 1,81 mil. lei.

    Citiţi textul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin


     

  • Cel mai mare publisher de jocuri video din SUA redevine independent

     Activision Blizzard va răscumpăra 429 milioane de acţiuni deţinute de Vivendi, pentru 5,83 miliarde de dolari, urmând să finanţeze tranzacţia cu 1,2 miliarde dolari fonduri proprii şi împrumuturi de 4,6 miliarde de dolari, potrivit unui comunicat al companiei.

    Kotick şi partenerii săi, printre care se numără co-preşedintele Activision Brian Kelly şi grupul chinez Tencent Holdings, vor prelua 172 milioane de acţiuni pentru 2,34 miliarde de dolari.

    Preţul stabilit este cu 10% sub cotaţia bursieră a Activision Blizzard de la finalul şedinţei de joi. Compania va redeveni astfel independentă, după cinci ani în portofoliul Vivendi.

    Consorţiul condus de Kotick va deţine 25% din acţiunile companiei după finalizarea tranzacţiei, iar Vivendi va păstra 12% din titluri.

    Cititi mai multe pe www.medifafax.ro

  • Oltchim trimite în şomaj tehnic peste 700 de salariaţi, din 29 iulie

     Salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază.

    Totodată, combinatul urmează să-şi reducă programul de lucru de la 5 zile la 4 zile, în perioada 29 iulie-8septembrie, pentru angajaţii aparţinând Direcţiei Petrochimice.

    Liderul sindical al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Mihai Diculoiu, a declarat joi că 271 de angajaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit deja deciziile de intrare în şomaj tehnic începând cu 29 iulie.

    “Această serie de salariaţi care pleacă în şomaj tehnic vine după ce, în urmă cu două luni, 909 angajaţi au fost disponibilizaţi şi sperăm că este printre ultimele măsuri de trimitere în şomaj tehnic şi că la finalul lunii septembrie Oltchim va fi privatizat într-o formulă de succes care să includă şi rafinăria de la Piteşti, cea de la Arpechim”, a declarat Diculoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românul care a înghiţit o bucăţică de multinaţională

    ALEXANDRU BUCŞĂ A VENIT DE NICI DOI ANI LA CONDUCEREA GAZ SUD, compania de distribuţie a gazelor care a achiziţionat recent Petrom Distribuţie Gaze de la OMV Petrom, după ce a trecut prin poziţii de conducere în Rompetrolul lui Dinu Patriciu, dar şi în Oltchimul lui Constantin Roibu. Trecerea de la poziţiile de finanţist în nişte companii importante, cum sunt Rompetrol sau Oltchim, la cea de director general al unui mai micuţ distribuitor de gaze nu a fost dificilă, dar la Gaz Sud a avut de reparat o serie de lucruri moştenite de la fostul acţionariat şi management al companiei. „Apoi a trebuit verificate toate contractele cu partenerii noştri, apoi a trebuit restructurate unele lucruri şi pus accent pe altele”. Restructurate au fost costurile, care au fost reduse, iar accentul a fost pus pe dezvoltarea bazei de clienţi, cu alte tipuri de lucrări.

    “COLABORĂM, DE EXEMPLU, CU JAPONEZII DE LA MAKITA. Au venit la noi şi ne-au spus că au nevoie de nişte lucrări foarte complexe pe gaze, pe standardele lor, japoneze.” Aşa că românii au venit cu salopete noi, frumoase, şi au început să lucreze sub supravegherea permanentă a doi oficiali ai companiei nipone. Standardele nipone nu au rimat, de exemplu, cu sculele nemţeşti folosite de echipa Gaz Sud, care a primit imediat scule japoneze, fabricate de beneficiar. Iar standardul japonez s-a făcut simţit chiar şi în modul de parcare a maşinilor, pe o linie imaginară trasată pe câmp, dar şi în termenele precise de finalizare sau standardele înalte de recepţie.

    Achiziţia distribuţiei de gaze de la Petrom va însemna o dublare a numărului de clienţi ai companiei, dar şi a cifrei de afaceri şi creşterea numărului de angajaţi; într-un top al furnizorilor, Gaz Sud urcă pe locul patru şi ţinteşte poziţia a treia pe podium, într-un an sau doi, poate şi prin noi achiziţii, spune Bucşă.

    Alexandru Bucşă este absolvent de ASE şi a absolvit MBA în cadrul programului KPMG. A început să lucreze la Casa Centrală a Armatei – „am început de jos, am fost revizor şi am ajuns al doilea după directorul economic„ – dar capitalismul l-a cunoscut în cadrul unei multinaţionale, RJ Reynolds, devenită acum JTI, unde a ajuns după ce a lucrat la două companii private locale. A refuzat un post în străinătate, chiar dacă în acea perioadă aşa ceva reprezenta un soi de avansare, un favor; dar favorul implica, pe lângă lucrul în Olanda, o poziţie ierarhică inferioară şi ceva mai puţini bani.

    Aşa că în septembrie 1999 a trecut la Rompetrol; l-a intervievat John Works, un american aflat în acea perioadă la conducerea companiei petroliere. Anecdotica mai reţine şi momentul în care Bucşă, venit de trei zile în Rompetrol, l-a „trimis la plimbare„ pe Dinu Patriciu: „…era acţionar şi mă suna din poziţia lui de acţionar, pentru chestiuni de business. Şi i-am spus «dom’ne, nu ai ce vorbi cu mine, vorbeşte cu diretorul general, eşti acţionar şi nu pot da eu informaţii, trebuie să le vadă directorul general». A insistat, dar a insistat degeaba. În sensul acesta l-am trimis la plimbare”.

    A FOST DIRECTORUL ECONOMIC AL ROMPETROL SA, APOI AL GRUPULUI CONSOLIDAT, rezultat după cumpărarea rafinăriilor Vega şi Petromidia şi intrarea pe zona de benzinării. Creşterea este grăitoare şi prin prisma cifrei de afaceri a companiei petroliere, de la 5 milioane de dolari în 1999 la 100 de milioane de dolari după cumpărarea Vega şi la un miliard de dolari după ce Petromidia a intrat în grup. Este artizanul sistemului informaţional al companiei, „care a mers din 1999 până în 2007„. Astăzi spune că a fost surprins în momentul în care Dinu Patriciu a vândut compania kazahilor. „Atunci se punea problema găsirii unui partener pe termen lung, dar minoritar, eu aşa ştiam. Probabil a fost cea mai bună variantă.”

  • Rompetrol a investit 50 milioane de dolari în Franţa

    “Parte a Grupului Rompetrol din 2006, Dyneff continuă tradiţia antreprenorială a companiei de a crea şi a oferi clienţilor servicii şi produse inovatoare, de a fi printre principalii actori în segmentul de distribuţie carburanţi în regiunea de sud a Franţei şi un partener strategic pentru reţelele de hypermarketuri. Compania asigură prin activele sale din Franţa şi Spania cadrul necesar dezvoltării KazMunayGas (unicul acţionar al Grupului Rompetrol) în Europa de Vest, susţinând astfel obiectivul KMG de a fi până în 2020 între primele 30 de companii petroliere din lume”, declară Cătălin Dumitru, director general Dyneff Franţa şi Spania.

    Noile staţii de distribuţie reprezintă două concepte diferite, staţia premium Rompetrol, care face parte din reţeaua de benzinării situate pe autostrăzi, şi cea sub brand Dyneff specifică zonelor urbane. Staţia premium Rompetrol este situată la graniţa dintre Franţa şi Spania, pe cel mai important segment de trafic din zonă (aproximativ 35.000 vehicule/zi), valoarea totală a investiţiei fiind de peste 8 milioane dolari.  Staţia urbană Dyneff este situată în zona aeroportuară din Montpellier, pe cea mai importantă rută de intrare în regiunea Languedoc – Roussillon din sudul Franţei, în urma unei investiţii de 1.17 milioane USD. Pe lângă poziţia strategică, benzinăria deţine şi prima franciză Brioche Dorée din cadrul lanţului urban de distribuţie, precum şi primul magazin Boutique du Soleil implementat în staţiile proprii.

    O altă particularitate a staţiei este primul loc deţinut la vânzările de E85-Superthanol,  un biocombustibil compus până la 85% din etanol şi 15% benzină 95. Carburantul are un impact pozitiv în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a încălzirii globale.
    Dyneff ocupă în prezent locul 3 pe piaţa distribuţiei de E85 în Franţa, iar la sfârşitul anului 2012 a atins o cotă de piaţă de 12% la nivel naţional cu 13 staţii de alimentare echipate pentru distribuţia de E85.

    în ceea ce priveşte terminalul petrolier din Port la Nouvelle (Marea Mediterană), structura tehnică a acestuia permite importul, stocarea şi comercializarea tuturor tipurilor de carburanţi şi componente bio.

    Lucrările au vizat modernizarea şi extinderea facilităţilor existente deţinute de cele două companii, fiind un terminal care deserveşte nave cu volum cuprins între 7.500 şi 35.000 de tone, precum şi camioane.  Această colaborare este bazată pe experienţa şi competenţele celor două companii în vederea creşterii volumelor vândute, menţinând în acelaşi timp eficienţa costurilor operaţionale şi logistice. Valoarea totală a investiţiei realizată până acum este de aproximativ 41 milioane USD, proiectul urmând a fi extins în următorii ani.

    Dyneff este cea mai mare companie din regiunea Languedoc – Roussillon şi una din cele mai importante companii din zona de sud a Franţei. Compania livrează în fiecare an aproximativ 2,3 milioane metri cubi de produse petroliere prin cele trei canale majore de distribuţie din Franţa şi Spania: retail (115 staţii), small and medium distribution (9 filiale de vânzări) şi trading şi wholesale. Compania deţine două terminale proprii în Port la Nouvelle şi este acţionară la terminalele din Marsilia şi Lyon. în afară de prezenţa din sudul Franţei, Dyneff este un trader important pe piaţa franceză şi spaniolă operând importante capacităţi de import, stocaj, distribuţie, în porturi precum Barcelona, Valencia, Bilbao, Bordeaux şi Le Havre.