“Noua instalaţie permite reducerea emisiilor poluante ale rafinăriei, în linie cu nivelele europene (…) În plus, noua instalaţie va avea un impact pozitiv asupra eficienţei energetice a rafinăriei”, se arată într-un comunicat al OMV Petrom.
Pentru modernizarea şi eficientizarea Petrobrazi, OMV Petrom a alocat un buget de investiţii de circa 600 milioane euro, din care circa 500 milioane euro au fost deja cheltuiţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
IDC a modificat în sens negativ estimarea privind creşterea pieţei produselor şi serviciilor IT în acest an, de la 4,9%, notează MarketWatch.
Dacă sunt incluse şi serviciile de telecomunicaţii, cheltuielile alocate IT vor creşte în acest an cu 3,8%, la 3.600 miliarde de dolari, estimează IDC.
“Având în vedere perspectiva economică incertă pentru cea de-a doua jumătate a acestui an, ne concentrăm în continuare pe riscurile negative asociate Chinei şi Europei de Vest”, a declarat vicepreşedintele IDC Stephen Minton.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Un Airbus A-320 al companiei aeriene ruse Utair care venea de la Moscova a ieşit de pe pistă în această seară pe aeroportul Rostov-de-pe-Don”, a declarat purtătorul de cuvânt
“Nimeni nu a fost rănit în urma acestui incident”, a subliniat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Reprezentantul SUA pentru Comerţ, Michael Froman, desemnat de preşedintele Barack Obama să evalueze cazul, a anunţat sâmbătă că interdicţia pe importul iPhone 4 şi iPad 2 3G din China este nefundamentată, deoarece brevetele se referă la tehnologii fundamentale pentru funcţionarea dispozitivelor mobile, transmite Bloomberg.
Astfel, guvernul american intervine pentu prima dată din 1987 într-o decizie de abitraj a Comisiei (International Trade Commission – ITC). Atunci, preşedintele Ronald Reagan a răsturnat o decizie privind importul de chip-uri de memorie pentru computere produse de Samsung.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Motivul? Istoria celorlalte telefoane lansate în cursul anului. În martie, BlackBerry a lansat telefonul Black Berry Z10. Deşi a avut parte de cronici bune, vânzările au fost dezastruoase. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul HTC, cu lansarea telefonului HTC One. Câteva milioane de HTC One au fost vândute în toată lumea, dar compania se confruntă cu probleme financiare.
Nokia a ţintit piaţa elitistă a smartphone-urilor , cu telefoanele cu sistem de operare Windows, Nokia Lumia. Deşi au fost vândute şapte milioane de astfel de telefoane în ultimul semestru, compania se află în căutarea unui “hit”. Piaţa smartphoneurilor pare a fi saturată de telefoane iPhone şi Samsung Galaxy, aspect care face şi mai dificilă intrarea pe piaţă a telefonului Moto X – cu un preţ de lansare de 200 de dolari. Apple şi Samsung sunt singurele companii care fac un profit real din vânzarea smartphoneurilor.
Telefonul lansat la 1 august este primul terminal dezvoltat de catre Motorola sub Google, după ce compania a fost cumpărată în 2012 pentru aproximativ 12 miliarde de dolari.
Astfel, veniturile UPC în România au crescut de la 66 milioane de dolari la 68,9 milioane de dolari în primul semestru, la care se adaugă încasările generate de serviciile de televiziune DTH (prin satelit), reiese dintr-un raport publicat vineri de gigantul american Liberty Global, controlat de miliardarul John Malone.
Veniturile obţinute din servicii DTH în România, Ungaria, Cehia şi Slovacia au avansat în perioada analizată de la 57,1 milioane de dolari la 63,3 milioane de dolari.
În trimestrul al doilea, UPC România a înregistrat venituri de 34,3 milioane de dolari, în urcare cu 5,1% de la 32,6 milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Bitdefender a apărut abia în 2001 în urma unei greşeli pe care am făcut-o. Nu ne-am protejat marca pe piaţa nord-americană. Pe vremea aceea, credeam că dacă deţii domeniul e suficient. Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică„, îşi aminteşte astăzi Florin Talpeş. O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul lui Talpeş s-a văzut cheltuind peste o sută de mii de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care de altfel trebuia să meargă înspre dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX – „V venea de la virus, dar atunci eram deja mai mult decât un antivirus, lucram deja în zona de securitate”-, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar decizia a fost una potrivită pentru că, spune omul de afaceri, este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond. „Bitdefender a fost un efort de echipă. Meritul meu este mic, meritul este al echipei. De multe ori decizia e simplu de luat şi am simţit-o cu toţii. A venit aşa (pocneşte din degete)”, spune Talpeş.
La 12 ani de atunci, Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil, printre care AV Test şi AV-Comparatives.
CÂND VIAŢA ÎŢI PERMITE SĂ GREŞEŞTI
„N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.„ Aşa începe povestea creatorului Bitdefender Florin Talpeş, nu doar unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România, ci şi al treilea cel mai admirat antreprenor din România, potrivit anuarului Business Magazin „100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO”.
Anul 1990 l-a prins în informatică, programând şi scriind algoritmi în domeniul prelucrării imaginilor, iar la acel moment mărturiseşte că „habar nu avea” ce înseamnă un plan de afaceri şi cum se conduc doi oameni. „Modul în care am pornit noi este unul complet atipic faţă de ceea ce se întâmplă astăzi. Dar noi am beneficiat de faptul că ne-am dezvoltat odată cu piaţa şi asta ne-a făcut să greşim şi să învăţăm din greşeli. Viaţa nu îţi permite să faci atât de multe greşeli. De regulă, dacă faci o greşeală, o plăteşti repede.„ Un alt avantaj a fost prăbuşirea pieţei româneşti şi a celei din statele CAER de la acea vreme, cauzată de schimbările politice, iar mulţi programatori din România nu mai aveau piaţă de desfacere, ceea ce a determinat o reorientare către statele vestice. Ţinta numărul unu: Franţa. Compania şi-a crescut afacerile din primii cinci ani pe seama pieţei din Hexagon, deşi francezii erau printre cei mai dificili clienţi cu care s-au întâlnit în materie de standardele de calitate cerute. Experienţa de acolo a fost de real folos pentru că firma nu avea experienţă internaţională în Occident, iar în regimul comunist cultura era diferită faţă de noile reguli. La început de ‘90, Talpeş se aştepta ca România să se schimbe mai repede în noul sistem capitalist: „Îmi amintesc că atunci când Brucan a zis că ne trebuie 20 de ani m-am enervat foarte tare. A fost o enervare mare în familie. Mă gândeam că în cinci ani se rezolvă totul”, spune Talpeş, care miza pe încrederea sa în competenţele din software pentru accelerarea businessului. Primii angajaţi au fost colegii de la Institutul de Tehnică de Calcul, iar legătura cu producătorul de software din Franţa s-a făcut prin nişte cunoştinţe care aflaseră că respectiva companie, dezvoltator de jocuri pe calculator, stagna de câteva luni pe unul dintre produse şi nu reuşea să înainteze.
„Ne-am dus şi ne-au spus că, dacă le rezolvăm problema, într-o lună semnăm primul contract. După două zile de stat în Paris ne-am întors la ei cu soluţia. Am venit nesperat de repede”, povesteşte Talpeş. Prima factură a fost de câteva mii de franci francezi, dată fiind lipsa abilităţilor de a negocia. Neclare erau şi situaţiile financiare, iar firma nu putea să îşi deschidă nici conturi în bănci: „Toţi banii erau cash. Prima oară când a trebuit să aducem 100.000 de franci ne-am speriat, cu banii în pungă, în geantă. Nu ştiam cum ieşim cu ei din Franţa sau cum intrăm în România”.
Bogdan Dumitru, actualul CTO al companiei, a fost între primii cinci angajaţi de la vechiul AVX. Se întâmpla în 1997 şi îşi aminteşte că nu a fost nevoie să fie convins să vină în companie pentru că lucra de doi ani la astfel de proiecte şi îşi dăduse seama că nu s-ar putea descurca pe cont propriu. „Ironia face că am vrut să lucrez cu altcineva din industrie, dar nu mi-a plăcut colectivul„, spune Dumitru, care a primit la început un salariu de 80 de dolari, faţă de zece dolari, cât era atunci bursa sa de studiu. Întâlnirea dintre Dumitru şi Talpeş a durat cinci minute: „Prima oară m-au pus să dau un test cu un personaj dubios care m-a întors trei ore pe toate feţele„. A trimis CV-ul în plic, după ce l-a tipărit la o imprimantă cu ace şi a fost ulterior sunat. Negocierea a fost simplă: „Domnul Talpeş a spus cât e salariul, iar eu am spus: «OK. Mulţumesc»”.
CELE MAI MARI GREŞELI? ÎN PRIMUL RÂND DE MANAGEMENT. Este de notorietate că am făcut pierdere aproape trei ani la rând. Este vina mea. Ca antrenorul de fotbal, care este de vină pentru eşecul echipei„. Răzvan Gheorghe, unul dintre cei mai vechi cunoscători ai pieţei imobiliare din România, anunţa la mijlocul lunii iulie preluarea operaţiunilor Cushman&Wakefield România, pe care le-a condus din funcţia de director timp de şase ani.
Cumulat, pierderile se ridică la peste jumătate de milion de euro, acesta fiind argumentul principal al plecării americanilor din România. Apoi, renunţarea la costurile corporate (de circa 20% din costurile totale, însemnând cheltuielile legate de infrastructură impuse de birocraţia corporatistă) va determina o creştere a eficienţei şi, deci, diminuarea pierderilor. Doar în sectorul IT sumele cheltuite acum sunt de zece ori mai mici faţă de cele din urmă cu o lună.
Apoi, managerul nu exclude varianta ca în următorii ani Cushman&Wakefield să ia în calcul o posibilă listare la bursă, iar renunţarea la birourile din ţările neperformante ar putea face parte din strategia gândită de proprietari. „România nu mai este interesantă pentru investitori, iar terenurile vor rămâne mult timp fără să se construiască ceva pe ele„, spune Gheorghe. În situaţia României sunt şi Grecia, Ucraina, unde s-au implementat decizii similare privind restructurarea activităţii.
IMPREUNĂ CU ECHIPA DE COLEGI DE LA LONDRA AM LUAT HOTĂRÂREA SĂ REALIZĂM ACEASTĂ TRANZIŢIE CÂT MAI SOFT CU PUTINŢĂ ŞI SĂ ÎNCERCĂM SĂ-I FACEM PE CLIENŢI SĂ NU SIMTĂ VREO SCHIMBARE„, spune managerul, care a cumpărat acţiunile pentru a controla în continuare firma: „Eu n-am putut să-mi permit să dau pe acţiuni cât am primit. Deal-ul a fost aşa: iei afacerea înapoi, trebuie să fii prezent şi să stai acolo în piaţă„.
Prietenia de 18 ani cu filiala de la Londra a americanilor a fost decisivă pentru transferul de putere înapoi la fondator, iar contractul de licenţiere a fost acordat pe termen nelimitat. Costul pentru contractul de licenţă este de ordinul câtorva zeci de mii de euro pe an, la care se adaugă un procent din încasări livrat către compania-mamă.
„Suntem mai competitivi acum. Într-o bătaie pe evaluări cu Coldwell Banker, pot să stau şi eu lângă ei. Altfel nu aveam nicio şansă„, explică managerul, care subliniază că banii plătiţi pe franciză înseamnă jumătate din cheltuielile din vremea funcţionării sub conducerea Cushman&Wakefield.
NU MAI FACEM CINCI MILIOANE DE EURO (CIFRĂ DE AFACERI – N.RED.) NICIODATĂ. Niciodată pentru că lumea agenţilor imobiliari s-a schimbat„, spune astăzi Gheorghe. Potrivit estimărilor managementului, cifra de afaceri a Activ Property Services va ajunge anul acesta la circa un milion de euro, faţă de 5,4 milioane în 2008 şi 1,4 milioane în 2012. Numărul de angajaţi a ajuns la 30, de la 106 în perioada de boom imobiliar.
Deşi datele după prima jumătate a anului arată un nivel similar celui din anul precedent, schimbarea numelui companiei ar putea determina renegocierea unor contracte, iar problemele cu încasările nu încetează în piaţă. Compania se judecă în prezent pentru 100.000 de euro cu unii clienţi intraţi în insovenţă, jumătate din bani fiind imposibil de recuperat. Ca urmare a schimbării de strategie, Răzvan Gheorghe se aşteaptă ca 2013 să redevină un an profitabil.