Tag: salariu

  • Îi spuneţi head-hunterului ce salariu aveţi?

    Salariul rămâne un subiect tabu în corporaţiile din toată lumea, deşi este un lucru cunoscut faptul că multinaţionalele folosesc grile de salarizare prin care „controlează“ ca salariile pe care le oferă angajaţilor să fie la nivelul pieţei. De regulă, în mod oficial, la interviu, head-hunterul întreabă candidatul care este valoarea pachetului salarial pe care îl are şi dacă acesta este de acord să îl menţioneze noului angajator. În cazul în care candidatul zice ce salariu are, munca head-hunterului devine mai uşoară. Însă în momentul în care candidatul nu îl divulgă, head-hunterul trebuie să îl afle, pentru a menţiona în dosarul candidatului pe care îl trimite companiei angajatoare că respectivul candidat nu a divulgat nivelul salarial anterior, dar că, potrivit unor informaţii, salariul său este cuprins între valorile X şi Y, iar aşteptările lui salariale sunt cuprinse între X şi Y. „De cele mai multe ori, candidaţii acceptă să le zică head-hunterilor nivelul salarial dacă acesta îi asigură că nu îl divulgă angajatorului. Head-hunterul este interesat să afle salariul, pentru a şti dacă îl califică pentru un interviu cu angajatorul sau îl refuză pe motiv că are un pachet salarial peste nivelul bugetat de angajator“, spune un head-hunter local.

    Unii consultanţi îi sfătuiesc pe candidaţi să nu ofere detalii legate de nivelul salarial încasat anterior, având în vedere că istoricul salarial al unui manager cuprinde informaţii care nu ar trebui să intereseze pe nimeni altcineva. O soluţie ar putea fi oferirea unor cifre legate de aşteptările salariale de la noul loc de muncă sau, eventual, a unor valori care să reprezinte sume între care se încadrau nivelurile salariale anterioare.

    Motivul pentru care unele companii solicită candidaţilor să le spună salariul anterior este acela de a-şi face o idee asupra nivelului salarial pe care ar trebui să îl ofere sau pentru a-i „elimina“ din start pe candidaţii care au deja venituri mai mari decât îşi permite compania astfel că nu vor fi incluşi în listele de candidaţi pentru că nu vor accepta un job pe un salariu mai mic. Dacă refuză să îşi spună salariul, candidaţii riscă să fie excluşi de pe listele de potenţiali angajaţi. Pe de altă parte, solicitarea unui istoric salarial al candidatului poate conduce la pierderea unor candidaţi buni care nu vor să ofere aceste informaţii, dar care au suficient de multe opţiuni încât să refuze o ofertă de job.

    Aţi fost întrebat la interviu ce salariu aţi avut anterior? Ce aţi răspuns şi care au fost consecinţele?

    Aşteptăm opiniile şi comentariile dvs. la adelina.mihai@zf.ro, pe http://www.zf.ro/profesii/  sau pe pagina de Facebook a ZF.

     

  • Cum să faci ZECI DE MII DE EURO din vârful patului

    Tudor Maier şi-a construit o carieră la care mulţi angajaţi de multinaţională nici măcar nu visează. Nu depinde de nimeni în meseria lui, nu ştie ce înseamnă să ai un şef, îşi organizează timpul după bunul-plac fără să se spetească muncind şi, cel mai important dintre toate, câştigă suficient cât să ducă un trai mai mult decât decent, fără grija zilei de mâine. Tânărul în vârstă de 32 de ani este freelancer, liber-profesionist pe internet, dacă vreţi, şi încă unul dintre cel mai bine plătiţi din România, cu un salariu care se poate compara chiar cu unul de executiv – câteva zeci bune de mii de dolari pe an. “Niciun job din România, oricât de bine plătit ar fi, nu m-ar putea determina acum să renunţ la statutul de freelancer şi să devin angajat”, spune Maier.

    Ce-i drept, aşa este obişnuit, pentru că a fost dintotdeauna antreprenor. După ce a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai de la Cluj, a avut timp de câţiva ani o firmă de publicitate în Alba Iulia şi mai apoi a publicat un ziar de anunţuri şi mică publicitate. Câştigurile ca antreprenor n-au fost însă strălucite, iar presiunea facturilor scadente a fost mereu o problemă, dar în 2008 a aflat pentru prima dată despre platformele unde freelancerii îşi pot găsi de lucru şi a decis să încerce şi el. “Începutul a fost foarte slab, cu doar două proiecte în primul an”, dezvăluie Tudor Maier, situaţie care arată acum cu totul altfel.

    Tânărul este designer grafic şi lucrează, în cea mai mare parte a timpului, coperţi pentru cărţi, design de cărţi în format electronic, dar şi paginare şi design pentru reviste, cataloage, broşuri, afişe şi alte materiale de marketing printre care inclusiv ambalaje pentru diverse produse. Pentru munca lui cere cel puţin 20 de dolari pe oră şi lucrează în jur de 30 de ore pe săptămână, dar există şi proiecte pentru care este plătit în ansamblu, indiferent de numărul orelor lucrate. “Cel mai bun contract pe care l-am avut vreodată a fost cu o editură pentru care am lucrat designul a 20 de cărţi pentru 7.000 de dolari”, spune Maier despre unul dintre cele 200 de proiecte realizate în ultimii patru ani.

    Ca el, zeci de milioane de oameni din toate colţurile lumii, între care şi câteva zeci de mii de români, îşi încearcă în permanenţă norocul pe cont propriu, pe platforme de freelancing precum Freelancer.com, Elance.com, oDesk.com sau vWorker.com. Speră, ca oricine de altfel, să găsească cheia banilor mulţi în schimbul muncii lor şi, deşi unii chiar reuşesc, trebuie spus de la bun început că freelancingul ca meserie nu-i chiar pentru oricine. Modul de funcţionare al platformelor de acest gen este destul de simplu – companii din toată lumea caută forţă de muncă bine pregătită şi mai ieftină decât ar găsi în ţara de unde provin pentru diverse proiecte specifice, iar freelancerii cei mulţi concurează unii cu ceilalţi folosind arme precum preţul, termenul de predare şi experienţa anterioară pentru a câştiga proiectele. De la sine înţeles că, pentru cineva de-abia pornit pe calea freelancingului, nici companiile nu se vor înghesui cu proiecte şi nici banii nu vor curge prea uşor, dar pentru cei care nu se lasă uşor descurajaţi, recompensele se pot dovedi mai mult decât suficiente pentru o viaţă relaxată. Daniel Simion (35 de ani), de exemplu, câştigă în medie 2.000 de dolari pe lună, aproape cât salariul pe care l-a avut în postura de angajat, dar cu un număr considerabil mai mic de ore lucrate. Activitatea lui ca freelancer se învârte în jurul editării de imagine şi sunet, procesării digitale a imaginii sau adăugării de efecte speciale sau animaţii. Mai exact tot ce are legătură cu etapa de post-producţie video. “Pe scurt, clientul îmi spune cu ce ar vrea să-l ajut, îmi trimite materialul brut (filmare, imagini, logo-uri, texte, explicaţii, exemple etc.), iar eu le asamblez pe toate ca pe nişte puzzle-uri sau fac modificările cerute”, explică Simion.

    Absolvent al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, n-a fost însă dintotdeauna freelancer. A început să lucreze încă din vremea liceului, ca impresar artistic cu jumătate de normă, organizând printre altele spectacole pentru o trupă care promova cultura braziliană în România. Apoi a lucrat timp de şapte ani ca fotograf şi operator foto pentru un studio de cartier, iar din 2004 a intrat în lumea filmului. “Am primit un job part-time la AMV Film, companie condusă de Mihai Vasilache, unul dintre cei mai experimentaţi editori de imagine din România”, povesteşte tânărul.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    31,45 mld. euro
    rezerva valutară de la BNR la 31 ianuarie, raportat la 31,2 mld. euro la sfârşitul lunii decembrie 2012 şi 31,1 mld. euro la finele lunii noiembrie 2012

    7,6 mil.
    numărul de turişti care s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din România anul trecut, cu 9,3% mai mulţi decât în 2011, 80% din total fiind români

    1.697 lei
    câştigul salarial mediu nominal net în decembrie anul trecut, în creştere cu 7,7% (122 lei) faţă de noiembrie şi cu 5,8% comparativ cu aceeaşi lună din 2011

    17,5%
    scăderea afacerilor companiilor din industrie în decembrie 2012 faţă de luna decembrie, în timp ce comenzile noi industriale s-au redus cu 14,2%

    2%
    scăderea de volum a comerţului din UE în decembrie 2012 faţă de dcembrie 2011, în timp ce pentru zona euro, scăderea a fost de 3,4%

  • Vosganian: Nu pot trăi doar din salariul de politician, inclusiv din cauza ANI şi a opiniei publice

    “Eu am vorbit cu domnul Ponta şi i-am spus «domnule prim-ministru eu vreau să fiu manager privat în Guvern. Adică, dacă eu aduc bani, să-mi daţi voie să ca din banii aceştia să dau o parte oamenilor care i-au produs»”, a declarat Vosganian într-o conferinţă.

    Ministrul a adăugat că nu poate trăi doar din salariul de politician, inclusiv din cauza cerinţelor Agenţiei Naţionale de Integritate şi a pretenţiilor pe care opinia publică le are de la politicieni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigul salarial mediu net a crescut cu 122 de lei în decembrie faţă de noiembrie, la 1.697 lei

    Astfel, în intermedieri financiare câştigul salarial mediu nominal net a fost de 4.576 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 904 lei.

    Câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.343 lei, cu 7,8% mai mare decât în noiembrie.

    În decembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (inclusiv pentru sărbători şi sfârşitul de an), plăţii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete cadou şi tichete de masă). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din decembrie au fost mai mari comparativ cu noiembrie ca urmare a realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte), precum şi a disponibilizării salariaţilor cu câştiguri salariale mici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Teodorovici a câştigat 18.320 lei/lună ca membru în CA al CEC Bank

    Eugen Teodorovici (foto), fost consilier al premierului Victor Ponta şi actual ministru al fondurilor europene, a încasat 18.320 lei/lună ca membru al consiliului de administraţie al băncii de stat CEC Bank. El a fost numit în această poziţie la începutul verii trecute, fiind însă nevoit să demisioneze după desemnarea sa ca ministru al fondurilor europene în guvernul Ponta, cele două funcţii fiind incompatibile conform legislaţiei în vigoare. Într-un mod mai puţin obişnuit, ministrul este acţionar minoritar al celeilalte bănci controlate de stat, Eximbank, unde Ministerul Finanţelor deţine 95,37% din capital. Teodorovici are 6.000 de acţiuni în valoare de 60.000 de lei. Conform declaraţiei de avere, ministrul are de rambursat credite de 812.000 de euro.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Cel mai bine plătit şofer de autobuz din România

    Cel mai bine plătit şofer al RATB primeşte lunar un salariu net de 3.507 lei şi bonuri de masă în valoare de 93 de lei. Cele mai multe salarii au valori cuprinse între 2.200 şi 2.800 de lei, la care se adaugă tichete de masă de 200 de lei, conform celor mai recente date disponibile.

    RATB a cheltuit pe salarii 366 de milioane de lei (peste 80 mil. euro) în 2012. În plus, 110 milioane de lei (25 mil. euro) s-au îndreptat către alte cheltuieli de personal, iar 19,5 milioane de lei (4 mil. euro) pe tichetele de masă.

    RATB are un total de 10.910 angajaţi, dintre care 6.000 sunt şoferi în depouri şi autobaze, 1.000 lucrează în reparaţii, iar 1.800 în structuri subordonate directorului general.

    Regia a avut anul trecut venituri de 902 milioane de lei şi deţine 516 tramvaie, 297 de troleibuze şi 1.148 de autobuze.

    Potrivit liderului sindicaliştilor RATB, Vasile Petrariu, anul acesta regia se află într-o “situaţie fără precedent, pentru că peste 3.500 de oameni trebuie daţi afară până la sfârşitul anului pentru ca regia să funcţioneze”.

  • Nouă paşi care te ajută să obţii rapid o mărire de salariu

    Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.

    Alte stiri pe gandul.info

  • Salariul mediu a crescut în noiembrie cu 1,5%, la 1.575 lei. În ce domenii au fost cele mai mari creşteri

    “În luna noiembrie 2012, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a înregistrat uşoare creşteri faţă de luna octombrie 2012 ca urmare a acordării de prime (inclusiv premii ocazionale), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) sau a realizării de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari creşteri au fost de 21,6%, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), de 7% – 9% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), respectiv de 4% – 7% în fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, transporturi aeriene, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Vom cere FMI creşterea salariului minim de la 700 la 800 de lei

    Programul de guvernare al USL prevede pentru perioada 2013-2016 creşterea salariului minim la 1.000 de lei.

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional se va afla la Bucureşti în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului cu România, principalele teme de discuţie fiind perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale şi politica monetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro