BusinessMagazin

Tag: reusita

  • Tânărul care până la vârsta de 21 de ani a dezvoltat o reţea de 2.200 de hoteluri in India

    Într-o noapte, Ritesh Agarwal, pe atunci în vârstă de 18 ani, a rămas blocat în afara apartamentului său din Delhi, aşa că a fost nevoit să stea la un hotel. A întâmpinat mai multe probleme: prizele nu funcţionau, robinetul din baie curgea şi nu a reuşit să plătească cu cardul de credit, a mărturisit tânărul pentru BBC.

    Acesta s-a simţit obligat să facă ceva în privinţa asta. Acum, la 21 de ani,  Agarwal este fondatorul Oyo Rooms, o reţea de 2.200 de hoteluri care operează în 100 de oraşe de-a lungul Indiei, cu venituri de 3,5 milioane de dolari şi are 1500 de angajaţi.
    Compania ajută hotelurile no-name din ţară să-şi îmbunătăţească serviciile şi staff-ul, apoi hotelurile sunt  aduse sub sigla Oyo Rooms,  compania lui Agarwal încasând un procent din veniturile hotelurilor.

    Oyo Rooms a trecut şi în domeniul digital, dezvoltând o aplicaţie care ajută oameni să-şi rezerve camere de hotel. Aplicaţia le poate indica drumul spre hotel, iar ajunsi acolo, oaspeţii hotelului pot folosi aplicaţia pentru a comanda “room service”.

    Ritesh Agarwal a câştigat un loc la un program sponsorizat de Peter Thiel, co-fondator PayPal. Programul oferă adolescenţilor posibilitatea de a-şi porni afacerea. Astfel compania a fost lansată în 2013 cu un buget de doar 900 de dolari pe lună şi avea un singur hotel în calitate de client. “Am fost manager, inginer, recepţioner, iar noaptea scriam cod pentru a dezvolta aplicaţia şi pentru a îmbunătăţi site-ul”, îşi aduce aminte Agarwal.

    A fost greu să atragă investitori la început, dar treptat lucrurile au început să meargă mai bine, iar recent a reuşit să obţină fonduri de 100 milioane de dolari de la compania japoneză Softbank. Pentru că a renunţat la scoală nu i-a fost uşor să crească afacerea. Lucruri normale, precum obţinerea unui împrumut la bancă sau angajarea staff-ului au fost mai dificile. 

    Ambiţiile tânărului sunt mari. Nu vrea să se oprească aici şi plănuieşte să extindă compania şi în alte ţări. Vrea să creeze cea mai mare reţea de camere de hoteluri din lume.

  • Tăriceanu anunţă că sesiunea parlamentară extraordinară pentru Codul Fiscal se anulează

    “Sesiunea extraordinară nu se va putea ţine, vom amâna pentru săptămâna viitoare, când va fi sesiune ordinară, dezbaterea pe marginea sesizării făcute de preşedintele Klaus Iohannis”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

    Decizia Senatului vine la scurt timp după ce preşedintele interimar al PSD Liviu Dragnea a anunţat, la finalul şedinţei Coaliţiei, că PSD cere amânarea dezbaterilor parlamentare privind Codul Fiscal şi doreşte o reuniune a liderilor partidelor parlamentare pentru joi, astfel încât să se ajungă la o decizie politică. De asemenea, şedinţa Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, programată pentru luni, ora 13.30, a fost anulată.

    Dragnea a spus luni că propunerea este ca joi să fie o întâlnire a partidelor parlamentare pentru a lua o decizie politică în privinţa Codului Fiscal, astfel încât acesta să fie modificat în sesiunea parlamentară ordinară, arătând că practic nu se mai poate vorbi despre sesiune extraordinară.

    Şi preşedintele UNPR Gabriel Oprea a declarat, luni, întrebat în legătură cu amânarea discuţiilor din Parlament pe Codul Fiscal, că este normal ca după întâlnirea tehnică a reprezentanţilor partidelor să urmeze discuţii la nivelul liderilor, arătând că şi copreşedinţii PNL au spus acest lucru.

    Iniţial, Parlamentul a fost convocat, în perioada 24-26 august, în sesiune parlamentară extraordinară pentru dezbaterea cererii de reexaminare a Codului Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis.

    Înaintea sesiunii extraordinare, reprezentanţii partidelor parlamentare au avut joi discuţii tehnice privind Codul fiscal. În urma consultărilor – la care au participat ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici (PSD), Eugen Nicolăescu şi Marian Petrache (PNL), Eugen Nicolicea, Haralambie Vochiţoiu (UNPR), Iuliu Winkler, Erdei Doloczki Istvan, Alexandru Vegh (UDMR) şi Cătălin Beciu (ALDE) – au fost anunţate propunerile ca TVA să scadă în două trepte, de la 24% în prezent, la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi 19% de la începutul lui 2017 şi ca eliminarea supraaccizei la carburanţi să fie amânată până la 1 ianuarie 2017.
     

  • IKEA retrage de pe piaţă un nou produs. Peste 2,5 milioane de oameni l-au cumpărat

    În luna iulie, a fost semnalat cazul unui băieţel de 1 an şi 7 luni din Austria, care s-a jucat cu lampa şi a reuşit să desprindă capacul de plastic, rănindu-se la mână. Produsul a fost retras de la vânzare în aceeaşi zi şi a fost iniţiată o investigaţie internă.

    În urma acestei sesizări, au fost testate 600 de lămpi din loturi diferite: capacul niciuneia dintre lămpile testate nu s-a putut desprinde cu mâna de către persoane adulte. Conform testelor, capacul lămpii poate fi separat de conectorul pentru priză doar printr-o lovitură de ciocan care distruge şi lampa. Procesul de producţie include o procedură prin care capacul şi conectorul pentru priză sunt sudate împreună. Concluzia testelor indică o eroare umană singulară, produsă în timpul asamblării de către furnizor. Pentru că nu putem garanta că aceeaşi eroare umană nu s-a repetat şi în cazul altor lămpi PATRULL, Compania IKEA a hotărât rechemarea lămpilor PATRULL cu senzori puse până acum în vânzare în lume.

    Lampa cu senzori PATRULL este produsă în China şi a fost vândută în magazinele din Europa şi America de Nord din anul 2013, ajungând în total la aproximativ 2.588.000 de produse vândute. Nu a existat nicio altă sesizare legată de aceste produse, nicăieri în lume.

    Magazinul IKEA din Bucureşti a vândut 12.430 lămpi cu senzori PATRULL, la preţul de 24,99 lei, în perioada 2013 – 2015, cu următoarele coduri de produs: 002 461 15, 502 411 39, 702 390 22. Produsele nu se mai găsesc în prezent în magazin.

    Clienţii care au cumpărat lampa cu senzori PATRULL sunt invitaţi la departamentul Relaţii Clienţi din magazin pentru a primi înapoi integral suma de bani plătită pe produs.

  • Cronică de film: Southpaw

    Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).

    Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.

    Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.

    În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.

    Nota: 7/10

  • Cronică de film: Southpaw

    Încep prin a spune că cel mai bun lucru din Southpaw este interpretarea lui Jake Gyllenhaal (Prisoners, Nightcrawler, Donnie Darko, Zodiac). Actorul de 35 de ani îşi face treaba cu brio, aşa cum a făcut-o de nenumărate ori de-a lungul anilor. Gyllenhaal este unul dintre cei mai talentaţi actori ai generaţiei sale, iar alegerea sa de a juca mai mult în producţii independente este singura explicaţie pentru faptul că a fost ignorat de Academia Americană de Film (Gyllenhaal are o singură nominalizare la Oscar, pentru rolul din Brokeback Mountain). În distribuţie îi regăsim şi pe excelentul Forest Whitaker (Last King of Scotland, Platoon, Lee Daniels’ The Butler) şi pe Rachel McAdams (Midnight in Paris, Sherlock Holmes, About Time).

    Regia filmului este semată de Antoine Fuqua, cunoscut publicului larg mai ales pentru filme de acţiune precum Olympus Has Fallen, The Equalizer, Shooter sau Training Day. Trecerea către genul dramatic nu pare să îi fi prins foarte bine, pentru că desfăşurarea pare pe alocuri grăbită, iar acest lucru duce la o lipsă de profunzime a caracterelor prezentate. Spectatorul nu ajunge să cunoască bine personajele, iar asta afectează experienţa generală a filmului.

    Scenariul prezintă un atlet aflat în anii de glorie, care ajunge pe culmile disperării, dar reuşeşte, în cele din urmă, să găsească puterea de a triumfa din nou. Povestea are câteva momente dramatice bine realizate, dar nu reuşeşte să surprindă pe parcursul celor mai mult de două ore. Spectatorul ştie, încă de la bun început, cum se va termina filmul.

    În concluzie, Southpaw este un film mediocru, dar acest lucru se datorează în mare măsură actorilor. Cu o altă distribuţie, el ar fi trecut neobservat şi fără prea mult succes. Este un film cu o desfăşurare uşor de anticipat, destinat în mare măsură celor care au apreciat filme precum Rocky sau The Fighter.

    Nota: 7/10

  • Un român i-a înnebunit pe americani cu shaorma de pui. Acum vrea să deschidă tot mai multe restaurante

    Bogdan Tarasov a plecat în Detroit, Statele Unite, în urmă cu opt ani. Iniţial el a deţinut o companie în construcţii, dar a reuşit apoi să pună bazele unui restaurant de tip fast-food ce vinde shaorma.

    Dacă în 2007 puţină lume auzise de Bucharest Grill, el este astăzi unul dintre cele mai populare localuri din Detroit, fiind inclus de eater.com în topul celor mai bune restaurante ieftine din oraş.

    Tarasov a povestit în cadrul unui interviu acordat eater.com că ideea i-a venit în timp ce căuta un loc unde să se poată relaxa seară de seară. Românul spune că a vrut ca Bucharest Grill să vândă numai produse de calitate, astfel că i-a luat trei luni de zile doar pentru a perfecţiona reţeta shaormei cu pui.

    Restaurantul este astăzi unul dintre cele mai apreciate din Detroit iar Tarasov se pregăteşte să deschidă al treilea local. Primul Bucharest Grill onorează peste 1.000 de comenzi zilnic, astfel că succesul pare garantat.

    “Evident, suntem în această afacere pentru a face bani”, a mai spus Tarasov. “Dar satisfacţia clienţilor este de asemenea extrem de importantă. Dacă avem posibilitatea de a deschide mai multe restaurante fără să afectăm în vreun fel calitatea produselor, o vom face. Dacă nu, ne vom concentra în continuare pe cele existente.”

  • Tânărul care vizitat toate ţările de pe glob inainte să implinească 40 de ani

    În 2008 Gunnar Garfors a vizitat 85 de ţări. În acel moment s-a hotărât să vadă toate ţările de pe glob, scrie Business Insider.

    În mai 2013 şi-a îndeplinit visul şi a bifat toate cele 198 de ţări din lume, astfel a ajuns să fie cea mai tânără persoană care să facă acest lucru.

    Pe lângă faptul că a călătorit în jurul globului, norvegianul a reuşit să-şi păstreze slujba la Norwegian Broadcasting Corporation. A îmbinat utilul cu plăcutul, relatând experienţele sale de-a lungul călătoriilor.

    A stabilit un record mondial Guiness în 2012, izbutind să viziteze cinci continente într-o singură zi. 

    Între timp, Gunnar Garfors a scris o carte şi a lansat un site povestind aventurile sale din cele 198 de ţări.

  • Tânărul de doar 37 de ani care a reuşit să viziteze toate ţările de pe glob

    În 2008 Gunnar Garfors a vizitat 85 de ţări. În acel moment s-a hotărât să vadă toate ţările de pe glob, scrie Business Insider.

    În mai 2013 şi-a îndeplinit visul şi a bifat toate cele 198 de ţări din lume, astfel a ajuns să fie cea mai tânără persoană care să facă acest lucru.

    Pe lângă faptul că a călătorit în jurul globului, norvegianul a reuşit să-şi păstreze slujba la Norwegian Broadcasting Corporation. A îmbinat utilul cu plăcutul, relatând experienţele sale de-a lungul călătoriilor.

    A stabilit un record mondial Guiness în 2012, izbutind să viziteze cinci continente într-o singură zi. 

    Între timp, Gunnar Garfors a scris o carte şi a lansat un site povestind aventurile sale din cele 198 de ţări.

  • Povestea tinerei din Oradea care poate să citească gândurile. Este vicecampioană mondială în Magie Mentală

    O orădeancă a câştigat titlul de vice-campion Mondial în Magie Mentală la FISM 2015. Cu show-ul lor, The Mind-Reading Revolution, orăeanca Anca Lucian împreună cu soţul ei, iluzionistul Lucca Lucian, au reprezentat Austria şi au câştigat al doilea loc în magie mentală la cel de-al 26-lea Campionat Mondial al Magiei organizat de Federatia Internaţională a Cluburilor de Magie (FISM), între 6 şi 11 iulie 2015 la Rimini, Italia, scrie Vocea Transilvaniei.

    Peste 150 de concurenţi din toată lumea au participat la 8 categorii ale magiei şi au fost evaluaţi atât prin punctajul strict al unui juriu internaţional, cât şi de către aplauzele celor 3,000 de magicieni veniţi să asiste la campionat.

    Vice-campionii mondiali în magie mentală spun că show-ul lor „The Mind-Reading Revolution“ s-a remarcat printr-o interpretare inovativă şi umoristică a iluziei clasice de citire a gândurilor spectatorilor. Cu acest show Anca şi Lucca au câştigat în categoria magie mentală, în 2014 titlurile de campioni în Austria, vice-campioni în Germania şi locul 1 în Elvetia, iar în 2015 titlul de vice-campioni mondiali.

    „Atât juriul, cât şi publicul au fost impresionaţi de imposibilitatea prezetării noastre. A trebuit să demonstrăm juriului într-o şedinţă separată o parte a metodei noastre, pentru a-i convinge că nu am folosit maşinării electronice şi nici complici în public pentru a crea iluzia de citire a gândurilor“, povesteşte Lucca, potrivit sursei citate.

  • Cronică de film: Ant-Man

    În rolurile principale îi regăsim pe Paul Rudd („I Love You, Man”, „The 40-Year-Old Virgin”), Michael Douglas („Basic Instinct”, „The Game”) şi Corey Stoll („The Bourne Legacy”, „Midnight in Paris”).

    Înainte de a viziona filmul, nu aveam prea multe aşteptări legate de interpretarea lui Paul Rudd; mă bucur însă să pot spune că m-am înşelat. Jocul lui Rudd este cel care leagă practic acest film. Nu trebuie uitată nici interpretarea lui Michael Douglas, chiar dacă rolul nu prea i s-a potrivit.

    Ceea ce m-a surprins plăcut la „Ant-Man” a fost regia; Peyton Reed, care a mai regizat până acum filme de categoria B precum „Bring It On” sau „Yes Man”, conduce filmul într-o manieră impresionantă, reuşind să combine momentele amuzante cu cele de acţiune. Stilul regizoral este diferit de ceea ce am văzut până acum la filmele din franciza MCU, şi cred că pe alocuri superior.

    Filmul este un mix interesant de acţiune şi comedie, fără a încerca să se ia foarte în serios; povestea, din păcate, este una care ar fi trebuit să rămână în benzile desenate. Dacă celelalte filme Marvel încercau să dea o dimensiune grandioasă poveştii pentru a distrage atenţia de la evidentele lacune logice, acesta încearcă (fără rost, din punctul meu de vedere) să explice în amănunt reţeta prin care doctorul Pym reuşeşte să micşoreze sau să mărească fiinţe vii.

    „Ant-Man” este ultimul film din Faza II a Marvel Cinematic Universe, fiind unul dintre eroii cu care Disney a vrut să experimenteze înainte de Avengers III. Urmează Dr. Strange şi Black Panther, dar şi un nou reboot al personajului Spider-Man.

    „Ant-Man” nu este un film pe care să îl vedeţi acasă; dintre cele 12 producţii lansate până în prezent de Marvel, aventurile omului-furnică par scrise special pentru ecrane 3D sau IMAX. Experienţa, pentru cei care apreciază vizionările de acest fel, va fi una completă.

    În concluzie, „Ant-Man” este un film care nu se ia foarte în serios şi nu trebuie luat foarte în serios. Dacă vreţi să vedeţi doar un film amuzant şi cu multe efecte speciale, atunci îl recomand cu încredere.â

    Notă: 7/10