Tag: proiecte

  • Doar 15.000 de metri pătraţi de spaţii de retail au fost livraţi în acest an

    Deşi nivelul livrărilor din primele trei luni este destul de redus, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut suprafaţa este mai mare cu 10.000 de metri pătraţi.

    Cei 15.000 metri pătraţi din acest an reprezintă centrul comercial Uvertura Botoşani, deschis în martie. “Estimăm că vor fi livraţi în total aproximativ 135.000 mp de centre comerciale anul acesta, cu aproximativ 25% mai puţin decât anul trecut. Cele mai multe dintre proiectele anunţate pentru 2013 sunt centre comerciale ancorate de un operator alimentar, o categorie de retaileri care continuă să fie foarte activi pe piaţă. De asemenea, vedem din ce în ce mai mult dezvoltându-se proiecte de tip retail park ancorate de un operator de food, acest tip de proiect putând fi dezvoltat într-un timp mult mai scurt şi la costuri mult reduse în comparaţie cu centrele comerciale de tip mall”, a declarat Liana Dumitru, associate director în cadrul departamentului de retail al Colliers.

    În opinia sa, în continuare operatorii de food de tip supermarket, hipermarket sau discounter sunt foarte activi pe piaţă şi sunt interesaţi să securizeze noi locaţii. De asemenea, retailerii de fashion care se adresează segmentului populaţiei cu venituri medii şi-au continuat expansiunea deschizând noi magazine în oraşe mai mici care nu erau încă acoperite. Din cei 120.000 mp care vor mai fi livraţi până la sfârşitul anului, trei proiecte sunt anunţate în Bucureşti, iar unul în Constanţa.

    Când vine vorba însă de proiectele care vor fi livrate sigur în acest an, părerile consultanţilor sunt diferite. Astfel, Andrei Văcaru, şeful departamentului de retail al Jones Lang LaSalle, estimează că în 2013 se vor livra aproximativ 117.000 metri pătraţi închiriabili, reprezentând în jur de 70% din ceea ce s-a livrat anul trecut.

    Mai mult, Bogdan Marcu, senior consultant în cadrul departamentului de retail al DTZ Echinox dă ca sigură livrarea în acest an a doar 101.000 metri pătraţi spaţii moderne de retail, respectiv Uvertura Botoşani (deschisă deja), Promenada Mall în Bucureşti, AFI Palace Ploieşti şi Cora Constanţa. Chiar dacă cifrele diferă uşor de la un consultant la altul, cert este însă că dezvoltatorii imobiliari au redus uşor ritmul de construcţie a proiectelor de retail în ultima perioadă.

  • Şase liceeni români îşi vor prezenta proiectele ştiinţifice şi de inginerie în Statele Unite ale Americii în cadrul competiţiei internaţionale Intel ISEF

    Şase liceeni din Vâlcea, Bucureşti şi Suceava vor participa între 12 şi 17 mai la Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF), cea mai mare competiţie de ştiinţă şi inginerie pentru elevii de liceu din lume care va avea loc în Pheonix, Arizona, Statele Unite ale Americii, alături de alţi 1.600 de tineri din întreaga lume, fiind cea mai numeroasă participare românească la Intel ISEF din ultimii cinci ani.  Premiile şi bursele oferite în cadrul ediţiei de anul acesta au valoarea totală de aproximativ 4 milioane de dolari.

    Cei şase elevi români sunt câştigătorii etapei naţionale Intel ISEF de anul acesta.  La nivel mondial, în etapele naţionale, au fost înscrişi 65.000 de liceeni.

    Ionuţ Budişteanu, care a obţinut în 2012 premii în valoare de 14.000 de dolari la Intel ISEF, participă şi în acest an cu un proiect inovator pentru industria auto.Elev al Grupului Şcolar Oltchim din Râmnicu Vâlcea, în clasa a XII-a, Ionuţ propune juriului o lucrare intitulată “Utilizarea inteligenţei artificiale pentru a crea o maşină low-cost, fără şofer”. Proiectul combină elemente hardware şi software, inclusiv o aplicaţie testată în situaţii reale din trafic, cu scopul integrării în autovehicule şi reducerii semnificative a numărului de accidente rutiere. Din Bucureşti vor participa Alexandra Elisabeta Matea Moldovan şi Ştefan-Florin Neaga, elevi în clasa a XI-a la liceul Dimitrie Bolintineanu. Ei vor prezenta la Intel ISEF o lucrare despre existenţa, răspândirea şi posibilităţile de control ale virusului West Nile, purtat de ţânţari. Echipa din Suceava este formată din Cristina Nedelcu şi Constantin Popa, elevi în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni, împreună cu Ciprian Suiu, elev în clasa a X-a  la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Suceava. Ei vor participa la Intel ISEF cu un proiect de analiză a apariţiei efectului de seră, respectiv a efectelor pe care poluarea le are asupra aerului din marile oraşe.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Proiecte pentru fermele de familie: Câţi bani ar putea primi cei interesaţi

     “Propunerea pe care Ministerul Agriculturii o lansează va da şansa micilor ferme de familie care vor aplica în cadrul programului să crească şi să producă mai mult pentru piaţă, asigurând astfel un venit din ce în ce mai mare membrilor familiei care trăiesc din agricultură”, a declarat vineri într-un comunicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

    În cadrul sesiunii pentru care sunt alocate 50 milioane de euro vor fi finanţate aproximativ 1.000 ferme de familie, cu o valoare maximă eligibilă a proiectului de 125.000 euro, din care până la 50.000 euro sprijin nerambursabil prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Patronatele din agricultură acuză ministerul că are uşile blocate pentru discutarea problemelor

     “O problemă care mă doare este că ies hotărâri de Guvern, ordonanţe ale căror proiecte sunt discutate nu tocmai cu cei care stăpânesc domeniul respectiv. Şi astfel au apărut după anii 2000 o mie şi una de asociaţii, federaţii, confederaţii, cu doi-trei membri care se dau cu nume pompoase şi îşi spun reprezentanţii agriculturii”, a afirmat marţi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, adresându-i-se ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, prezent la eveniment.

    El a recomandat ministrului să ceară părerea experţilor pentru proiectele de acte normative, precum profesori şi cercetători.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde

     Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.

    Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.

    Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.

    Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţare de la stat pentru tineri: Cum pot primi debutanţii în afaceri 10.000 de euro pentru proiecte

     Începând din data de 22.04.2013, ora 10.00, va fi activă înscrierea în cadrul “Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”. Înscrierea se poate face atât pe site-ul Ministerului Economiei, cât şi prin intermediul link-ului direct: http://programenationale2013.aippimm.ro, se arată într-un anunţ de pe site-ul instituţiei.

    Finanţarea acoperă 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care solicitantul face dovada surselor de cofinanţare. Alocaţiile financiare nerambursabile se acordă în limita sumelor aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Economiei.

    Totodatul, statul acordă garanţii prin Fondul Naţional de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pentru creditele contractate de tinerii întreprinzători în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Ministerului Economiei, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢĂ MEDIAFAX: Rohan, CIROM – Suntem îngrijoraţi că multe proiecte stagnează, este nevoie de decizie politică

    “Ne îngrijorează faptul că se anunţă foarte multe proiecte. (…) Sunt foarte multe şantiere deschise, dar care stau. Nu mai departe, metroul din Drumul Taberei, care de circa două luni stă şi ne îngrijorează foarte mult. Toată lumea spune că sunt bani, dar nu ştim cum se distribuie şi de ce nu ajung unde trebuie şi la timp, pentru ca lucrările să continue. Mă gândesc la Autostrada Deva-Lugoj, care a fost atribuită din august anul trecut şi nu s-au început lucrările din cauză că este contestată. Sunt lucruri care trenează pe-acolo şi care împiedică o lucrare, care se pare că era finanţată, să pornească”, a declarat joi Rohan, la “Mediafax Talks About Constructions”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Iulian Matache, Ministerul Dezvoltării: Nu începem noi proiecte în acest an. Sunt deschise 3.000 de şantiere

     “Nu vrem să mai începem alte proiecte, în condiţiile în care în prezent sunt deschise 3.000 de şantiere la autorităţile locale. Acestea sunt fie de apă, fie de canal, baze sportive, deschise de-a lungul timpului şi pentru care nu au fost alocate fonduri pentru a fi închise”, a spus Matache, la conferinţa Mediafax Talks about Constructions.

    El a arătat că obiectivul Ministerului Dezvoltării este finalizarea acestor proiecte, nu existenţa a cât mai multor investiţii începute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectele lui Sorin Oprescu: machetele sunt, dar de unde ia primarul 12 mld. euro?

    Primarul general al Capitalei Sorin Oprescu anunţă un necesar de investiţii în Bucureşti, în următorii săi ani de mandat, de 13 mld. euro. Dar sumele pe care le-a bugetat pentru următorii patru ani, la capitolul investiţii, sunt de 10 ori mai mici, de doar 5,5 mld. lei, adică 1,2 mld. euro, ceea ce înseamnă că edilul mai trebuie să găsească 12 mld. euro pentru a-şi pune în practică ideile.

    La sfârşitul săptămânii trecute, edilul-şef şi-a prezentat raportul său anual şi planurile de viitor, avansând şi o cifră: 13 mld. euro necesarul de finanţare pentru Bucureşti şi zonele limitrofe în următorii ani. „Numai Bu­cureştiul şi regiunea de influenţă din jur au nevoie de 13 mld. euro pentru toate proiectele, şi ale celor din teritoriu, nu numai ale noastre. Banii există, dacă ştii să-i aduci. Şi îi aduci din Uniunea Europeană“, a explicat Oprescu, citat de Mediafax. De unde atâţia bani?

    Primăria Generală nu are un buget apro­bat pentru 2013, deşi limita legală de aprobare era 8 aprilie. Proiectul bugetului centralizat al Primăriei Municipiului Bucureşti pentru 2013 şi previziunile până în 2016 prevede venituri de 4,5 mld. lei (1 mld. euro) în 2013. Din aceşti bani, cheltuielile de capital ar însemna 1,3 mld. lei (290 mil. euro).

    Sumele sunt pur orientative când vorbim de bugetul Bucureştiului, care an de an ratează ţinta de venituri. Anul trecut bugetul consolidat votat de Consiliul General al Muncipiului (CGMB) prevedea venituri de peste 1 mld. euro (4,6 mld. lei). Execuţia bugetului general consolidat evidenţiază venituri de 755 mil. euro în 2012. Aproape un sfert (24%) din aceste venituri a mers spre cheltuielile de capital – 181 mil. euro (este vorba despre plăţile efective pentru investiţii făcute de Primăria Generală). Anul acesta, cheltuielile de investiţii ar urma să însemne, potrivit proiectului de buget, 1,3 mld. lei (290 mil. euro), adică 30% din totalul veniturilor. Până în 2016, sumele destinate cheltuielilor de capital sunt estimate de primarul general, potrivit proiectului de buget pentru 2013, la 5,5 mld. lei, adică 1,2 mld. euro, de 10 ori mai puţin decât estimează Sorin Oprescu că ar necesita proiectele sale. De unde restul de bani până la 13 mld. euro?

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce a răsărit la “umbra” Prispa, casa care produce mai multă energie decât consumă?

    RAMPA DE LANSARE A PROIECTULUI PRISPA A FOST CONCURSUL INTERNAŢIONAL DECATLONUL SOLAR, una dintre cele mai importante competiţii între universităţi la nivel mondial, a cărui ultimă ediţie s-a ţinut anul trecut la Madrid.
    Acolo, casa studenţilor români, cea mai ieftină din concurs şi singura care şi-a găsit un cumpărător, a ieşit pe locul 9 din 18 posibile după ce a avut de înfruntat zece probe în care au fost analizate eficienţa energetică, arhitectura, lucrările de inginerie şi construcţie sau confortul.

    Numitorul comun al tuturor caselor expuse la Madrid a fost soarele, pentru că fiecare proiect înscris în acest concurs se bazează pe energie fotovoltaică.

    Nici nu s-a terminat însă bine concursul de anul trecut, că deja în România au început pregătirile pentru o nouă participare la Decatlonul Solar din 2014 care se va ţine la Versailles, în Franţa. Iar comparativ cu anul 2012, de data aceasta sunt două echipe din România care vor să ducă mai departe ideea de casă a soarelui: una din Timişoara (upTIM) şi una din Bucureşti (Team Bucharest 2014).

    ECHIPA UPTIM ESTE O ECHIPĂ MULTIDISCIPLINARĂ DIN TOATE CICLURILE UNIVERSITARE (licenţă, master şi doctorat) care acoperă toate domeniile direct legate de construcţii – arhitectură, arhitectura de interior, construcţii civile, instalaţii, precum şi de domeniile conexe – comunicare, marketing, design, sociologie. Parteneriatul Universitatea Politehnică Timişoara şi Universitatea de Vest Timişoara a făcut posibilă realizarea acestei echipe. În prezent numărul membrilor este 27, incluzând colaboratorii şi voluntarii. Vârsta medie este de 23 de ani„, spune Miodrag Popov, project managerul upTIM.
    La fel de tineri sunt şi cei 40 de studenţi care compun echipa care va reprezenta Bucureştiul la Versailles.
    „Momentan suntem în jur de 40 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi implicaţi în proiect, toţi veniţi de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu„, Universitatea Politehnică, Universitatea de Arte şi Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Suntem o echipă tânără, creativă şi ambiţioasă, cu o medie de vârstă de 24 de ani„, spune Mihai Toader-Pasti, care de la student team leader la Prispa anul trecut, a ajuns acum project manager al Team Bucharest 2014.

    Dincolo de tinereţe, cu ce mai mai vin însă cele două echipe, pentru că ediţia de anul viitor al Decatlonului Solar va fi complet diferită de cea de anul trecut?

    Acum organizatorii cer propuneri de energizare solară pentru aglomeraţiile urbane, caută soluţii pentru oamenii care trăiesc în oraşe şi pentru care o casă la ţară reprezintă deocamdată doar un vis frumos. „Proiectul cu care upTIM se va prezenta în concursul Solar Decathlon Europe 2014 reprezintă o intervenţie pe fondul construit existent, axat pe blocurile de locuinţe colective din panouri prefabricate mari construite în perioada 1970-1989„, explică Miodrag Popov.
    Practic el spune că ideea cu care se duce upTIM la Versailles va fi un fel de alternativă la programul de reabilitare termică, care să reducă cheltuielile la întreţinere şi care să permită adaptarea actualelor apartamente la un nou stil de viaţă. Practic, ar trebui făcută o serie întreagă de intervenţii atât la nivelul exteriorului clădirii, cât şi în interior astfel încât să se îmbunătăţească indicii de confort. Prototipul upTIM constă în crearea unui nou sistem de anvelopare care să permită extensia atât pe orizontală, cât şi pe verticală a apartamentelor şi care să devină cadrul suport pentru implementarea energiilor regenerabile. Studenţii timişoreni cred că acest sistem ar putea fi aplicat la scară largă pe toate tipurile de blocuri.

    „Estimativ, prototipul va costa în jur de 150.000 de euro, întrucât necesită replicarea unui apartament existent. Menţionăm că este vorba de un prototip şi nu de varianta de producţie în masă”, precizează Popov.

    UN ASTFEL DE CONCEPT NU S-AR REZUMA ÎNSĂ NUMAI LA ROMÂNIA, ci ar putea fi aplicat şi în alte ţări din fostul spaţiu sovietic pentru că deja celebrul „bloc comunist„ nu este doar o caracteristică a spaţiului locativ naţional. „Având în vedere că în România 60% din populaţia urbană locuieşte în astfel de blocuri, la fel ca în întreg blocul ex-comunist – Germania de Est, Polonia, Ungaria, Ucraina, Belarus – ne adresăm unei pieţe largi. Proiectul se va intitula Sun District, pornind de la ideea unui cartier solar – cartier care să utilizeze energia soarelui pentru a-şi acoperi cât mai mult din necesarul energetic„, a mai precizat Miodrag Popov.