BusinessMagazin

Tag: management

  • Piata de executive search, in scadere in 2012

    In ultimii cinci ani, piata de executive search a scazut cu 12 procente. Printre factorii care au dus la aceasta scadere se numara  reducerea bugetelor de recrutare, cresterea recrutarii intragrup si scaderea ritmului de dezvoltare a companiilor.  Acest fenomen este cauzat si de scaderea investitiilor straine directe in contextul crizei financiare, precum si de cererea relativ scazuta inregistrata de firmele specializate in executive research, aceasta avand in ultimii cinci ani un ritm mediu anual de dezvoltare de – 11%.

    Cele mai importante zece companii din Romania si-au redus in perioada 2008- 2012 cifra totala de afaceri fiind redusa cu 37%, iar profitul net cu 77%.

    Compania Pedersen&Partners a avut cea mai mare valoare a cifrei de afaceri/angajat, cu 81,2 mii euro. Pe locul doi s-a clasat compania Kienbaum, intrata pe piata din Romania in 2011, cu 80,7 mii euro.

    Per total, profitabilitatea angajatilor pentru companiile din top 10 a scazut fata de de anul precedent cu un procent de – 93%, valoarea medie fiind de 603 euro.

    Piaţa locală a serviciilor de recrutare, leasing de personal şi executive search a ajuns în 2011 la valoarea de 189 de milioane de euro, fiind de peste două ori mai mare decât la începutul crizei. potrivit unui studiu realizat de platforma  de consultanţă online www.manageranticriză.ro, administrată de compania Business Management Technologies.
     

  • JPMorgan va plăti despăgubiri de 4,5 miliarde dolari către 21 de mari instituţii financiare

     Printre cele 21 de instituţii se numără BlackRock şi Pacific Investment Management Co., două dintre cele mai mari fonduri de investiţii financiare la nivel mondial, grupul de asigurări MetLife şi Goldman Sachs Asset Management, potrivit WSJ.

    Acelaşi grup de investitori au obţinut anterior 8,5 miliarde de dolari de la Bank of America, care a fost vizată de acuzaţii similare.

    În cazul JPMorgan, fondurile au cerut daune de până la 5,75 miliarde de dolari, acuzând nereguli şi o conduită incorectă în perioada 2005-2008 în ceea ce priveşte vânzarea de titluri bazate pe credite ipotecare către investitori. Acuzaţiile vizează atât JPMorgan, cât şi băncile Bear Stearns şi Washington Mutual, preluate în 2008 de grup după ce au ajuns în colaps.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Happy Tour, cea mai mare agenţie de turism: Unul dintre cele mai triste lucruri pe care le-am găsit în România este capra vecinului

    NĂSCUT ŞI CRESCUT PE ŢĂRMUL ÎNSORIT AL MEDITERANEI DE LA MALAGA, Javier Garcia del Valle a lucrat de când se ştie în turism, meserie învăţată în familie. A plecat timp de cinci ani în Statele Unite, unde a fost responsabil de Spania, Portugalia şi Maroc, iar după 11 septembrie 2001 a revenit în ţara natală şi a deţinut propria companie, care a organizat, printre altele, activitatea de promovare a Madridului la turneul Real Madrid din China în 2005. „Am ajuns în România în martie 2009.

    Nu mă aşteptam să stau atât de mult„, spune Javier Garcia del Valle, directorul Happy Tour, intrat în companie în vara anului 2008, imediat după achiziţia agenţiei de către fondul de investiţii GED de la fondatorii ei, familia Demetriade.

    DUPĂ CINCI ANI ÎN ROMÂNIA, SPANIOLUL SPUNE CĂ PLANURILE INIŢIALE S-AU SCHIMBAT, IAR FONDUL DE INVESTIŢII GED, deţinătorul firmei, nu a reuşit să facă exitul atât de repede pe cât şi-ar fi dorit, cauza principală fiind recesiunea. „La acea vreme criza economică încă nu venise, aşa că planul nostru era să vindem businessul cel mai târziu în 2014. Până la urmă suntem un fond de investiţii, iar scopul este să creştem şi să vindem„, spune managerul.

    Avantajul controlului de către GED s-a materializat prin faptul că discuţiile despre reducerile de costuri au început într-o vreme când „toată lumea spunea că economia României este suficient de puternică încât să nu sufere„. În ultimii cinci ani, focusul principal a fost identificarea clienţilor stabili şi oprirea colaborării cu cei asupra cărora apăreau suspiciuni de neplată. Iar tăierea de costuri a dus compania în situaţia în care, la finele anului 2009, avea suficienţi bani încât să înceapă un plan de investiţii: „Tot ce am cumpărat în ultimii ani am cumpărat din banii Happy Tour, fondul nu a venit cu niciun ban„. Astfel, Happy Tour operează în prezent circa 90 de birouri proprii şi asociate în marile oraşe din ţară, dar şi achiziţiile din ultimii ani: agenţia online Paravion.ro, Travel House – vacanţe de lux, integrată în companie, şi Prestige Tours – touroperatorul pe incoming şi outgoing al grupului.

    „Dacă nu ar fi venit criza, nu ştiu dacă am fi ţintit aceste companii. Intenţiile noastre iniţiale vizau să construim un jucător regional, iar în 2008 ne doream să cumpărăm jucători din ţările vecine. După ce a început recesiunea, am decis să ne concentrăm pe România şi să cumpărăm firme locale pentru a ne consolida poziţia şi a deveni numărul unu.„

    Cel mai important segment în ponderea cifrei de afaceri este cel corporate (circa 40%), urmat de agenţia online şi de touroperator, cu câte o cincime. În termeni de venituri generate, segmentul clienţilor companii este cel mai stabil şi dinamic, dar şi cel mai lovit de incertitudinea economică, însă în materie de eficienţă este cel mai puţin profitabil. „Adevărul este că nu vom mai vedea niciodată cifrele din 2007 şi 2008. Acei ani nu se vor mai repeta.„

    Javier Garcia del Valle vorbeşte de o schimbare „de neînţeles„ la nivelul pieţei. Văzând că firmele trebuie să aplice la rândul lor politici de reducere a costurilor, agenţiile de turism din România acceptă orice fel de cerinţe din partea clienţilor, chiar dacă asta înseamnă să vândă în pierdere, observă managerul: „Doar pentru a păstra clienţi şi a avea nume mari în portofoliu, unii preferă să nu se mai uite la eficienţa financiară şi vând doar volume„.

  • Capitalistul săptămânii: Arthur Dehon Little

    Interesul lui pentru chimie s-a născut după întâlnirea cu un chimist care făcea spectacole stradale din experimentele chimice în schimbul a zece cenţi. Little a început să experimenteze el însuşi în laboratorul şcolii, iar în 1881 a fost acceptat în cadrul Institutului American de Tehnologie din Massachusetts (MIT). S-a dovedit a fi un student talentat şi un cercetător iscusit, dar şi un bun comunicator, după ce a fondat revista campusului, The Tech.

    Totuşi, în cel de-al treilea an de facultate a fost nevoit să abandoneze studiile după ce i s-a oferit un post în cadrul companiei producătoare de hârtie Richmond Paper, iar familia lui avea dificultăţi financiare şi nu mai putea să îi finanţeze studiile. Little a fost promovat rapid în cadrul companiei, de la chimist începător la supraveghetor al fabricii. În cadrul Richmond Paper l-a întâlnit pe partenerul care avea să îl conducă spre consultanţă, Roger Griffin.

    Au deschis împreună laboratorul de analize Griffin şi Little: Ingineri Chimici. Compania s-a specializat în analize chimice pentru controlul calităţii. După moartea lui Griffin în urma unui accident de laborator, în 1893, Little a fondat Compania Produselor de Celuloză care avea ca activitate dezvoltarea de aplicaţii practice pentru celuloză. În 1900, Little a făcut un nou parteneriat, cu William Hultz Walkers de la departamentul chimic al MIT. În 1905, parteneriatul s-a încheiat ca urmare a întoarcerii lui Walker la conducerea Departamentului de Cercetare de Ştiinţe Aplicate de la MIT.

    În 1909, Little s-a lansat pe cont propriu şi a creat compania Arthur D. Little (ADL). Făcea în cadrul acesteia studii analitice, precursoarele studiilor pentru care firma a devenit apoi faimoasă. Succesul a venit în 1911, după ce a obţinut un contract cu General Motors. Little avea ca misiune organizarea primului departament de cercetare al companiei. În 1916, Canadian Pacific Railway i-a solicitat lui Little un studiu complex asupra resurselor naturale ale Canadei.

    Până în 1918, compania lui făcuse peste 16.000 de cercetări. Ceea ce începuse ca un laborator de analize s-a transformat într-o companie cu vaste opereţiuni de cercetare industrială, cu specialişti care lucrează în numeroase departamente. Ideea  lansată de Little, conform căreia inovaţia aduce afaceri profitabile, rămâne principiul fundamental al consultanţei moderne.

  • România a devenit o ţară de consultanţi. Una din 20 de firme dă sfaturi altora

    “Există loc sub soare pentru fiecare“, rezumă Vasile Iuga, consultantul român cel mai bine poziţionat într-o companie de consultanţă de top, şeful PricewaterhouseCoopers România şi country managing partner al PwC pentru Europa de Sud-Est, situaţia aparentă a numărului mare de consultanţi de pe piaţa autohtonă. Compania pe care o conduce este unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa totală de consultanţă, estimată la circa 380 milioane euro. PwC ocupă locul al doilea într-un clasament al celor mai mari companii de consultanţă de management, cu o cifră de afaceri de 9,2 milioane euro. Companiile din „The Big Four“ (PwC, EY, KPMG, Deloitte) împart acest clasament cu jucători precum McKinsey & Company, lider la nivel local şi mondial pe segmentul de business & strategy, cu afaceri de 16,7 milioane euro, sau Accenture, prezentă în România prin trei divizii: consultanţă (consultanţă în management şi integrare de sisteme & tehnologie), tehnologie (dezvoltare de software şi mentenanţă) şi externalizare (business process outsourcing), cu afaceri de 8,2 milioane euro. În topul primelor zece firme de consultanţă de management se află şi Ensight Management Consulting, cea mai importantă firmă de pe piaţa de consultanţă de management fondată în România, cu o cifră de afaceri de 2,6 milioane euro în 2012.

    În perioada 2008-2012, numărul de salariaţi activi pe piaţa de consultanţă a crescut cu 62%, ajungând la circa 13.000 de angajaţi. Unul dintre motive este dat de orientarea angajaţilor din companiile multinaţionale către această piaţă – prin înfiinţarea de firme noi sau angajarea în firme deja existente – potrivit lui Cristian Bişa, fondator al platformei de consultanţă online manageranticriză.ro. Din cele aproximativ 30.000 de firme înregistrate la Registrul Comerţului cu obiect principal de activitate „consultanţă de afaceri şi management“, puţini sunt cei care fac exclusiv consultanţă de afaceri; acesta nu este obiectul unic de activitate şi în general este combinat cu multe alte coduri CAEN, potrivit reprezentanţilor Registrului Comerţului.

    Totuşi, asta nu exclude faptul că mii de firme se luptă să ocupe o bucăţică mai mare din piaţa din ce în ce mai fragmentată a consultanţei: strategică, de management, fiscală, de contabilitate, imobiliară, de construcţii şi lista ar putea continua, deoarece orice nouă activitate economică generează nevoia unui anume tip de consultanţă. 

    Consultanţii de business împart o clientelă formată din aproximativ 3% din numărul total de firme active din România cu cifră de afaceri de peste un milion de euro. Pragul de 1 milion de euro este un prag psihologic privind din ambele sensuri: dezvoltatorul businessului are nevoie deseori de îndrumare în acest punct, iar consultantul vede potenţialul nevoii de consultanţă de management (business consulting, IT, dezvoltare şi integrare de aplicaţii IT sau servicii de management IT). 

    „Sunt aproximativ zece jucători majori pe piaţa autohtonă de servicii de consultanţă de management, excluzând serviciile de advisory ale companiilor din marile reţele de audit“, observă Robert Maxim, partener al companiei de consultanţă Ensight Management Consulting, înfiinţată în anul 2000. Activităţile din domeniul consultanţei de management sunt concentrate în jurul nucleului celor 10, iar fragmentarea şi numărul mare de jucători cu o activitate restrânsă sunt o consecinţă a lipsei de maturitate a pieţei, consideră Maxim.

    Extinzând graniţa care desparte mulţimea de cei care contează în piaţă, Adrian Barbu, CEO şi partener în cadrul companiei The Consultants, crede că „sunt în jur de 50-60 de companii care reuşesc să aibă o relevanţă naţională şi poate încă 50-100 de companii mici locale relevante. Ceilalţi până la 30.000 nu ştiu cu ce se ocupă“. Barbu explică numărul mare de firme înregistrate astfel la Registrul Comerţului ca o consecinţă a faptului că multe persoane care deschid o firmă şi nu au o specializare anume sau sunt dezorientate aleg această categorie. O altă explicaţie importantă a fenomenului vine din faptul că termenul consultanţă are şi o conotaţie acoperitoare, care se referă la faptul că un consultant este un fel de om bun la toate.

    Domeniul consultanţei este prezent şi într-un clasament al firmelor fără niciun angajat: conform datelor de la Registrul Comerţului, peste 40% din IMM-urile din România, respectiv 215.000 de companii, nu au niciun angajat, iar ponderea lor a crescut semnificativ în perioada 2008-2011. Companiile cu zero angajaţi activează în special în comerţ, consultanţă, construcţii sau transport şi au avut în 2011 afaceri de 16 miliarde de lei (3,8 miliarde de euro), arată o analiză a Ziarului Financiar. „Nu este firesc să existe un număr atât de mare de societăţi fără salariaţi. Totuşi, situaţia economică actuală nu este favorabilă 
IMM-urilor şi este de înţeles ca acestea să fie puse în stand-by pentru vremuri mai bune“, a spus Emilian Duca, asociat al companiei Tax & Business Solutions. El adaugă că aceste companii nu prezintă riscuri fiscale decât dacă sunt utilizate pentru evaziune fiscală.

  • ING schimbă numele diviziilor de asigurări, pensii şi investiţii în Europa. 1,7 milioane de români au pensie privată la ING

    ING Grup a anunţat numele sub care va opera, după anul 2014, compania care va reuni operaţiunile de asigurări, pensii şi management al investiţiilor ale grupului în Europa: NN.

    Aşa cum a fost anunţat în trecut, pregătirile ING pentru realizarea scenariului de bază de separare a diviziilor europene de asigurări, pensii şi managementul investiţiilor prin intermediul unei oferte publice iniţiale (IPO) sunt în plină desfăşurare. Tranzacţia este planificată pentru anul 2014, în funcţie de condiţiile de piaţă, se arată într-un comunicat emis de instituţia financiară.

    În practică, procesul operaţional de rebranding va începe doar după listarea cu succes pe piaţa de capital. Până atunci, diviziile care includ ING Insurance, ING Investment Management şi Nationale-Nederlanden vor continua să îşi desfăşoare activitatea sub numele actuale.

    “Pregătirile pentru a deveni o companie independentă avansează conform planului. Anunţul de astăzi privind viitorul brand NN este un moment important şi subliniază faptul că ne aflăm în etapa finală de reorganizare a ING Grup. Pe parcursul acestei perioade de schimbare, vom continua să construim un viitor puternic şi sustenabil pentru activităţile noastre, păstrând ca prioritate absolută nevoile clienţilor noştri”, a declarat Ralph Hamers, CEO al ING Grup. 

    Preşedintele ING Bank, divizia de banking a ING, este Mişu Negriţoiu.

  • Un complex de locuinţe din Iaşi al Red Management, scos la vânzare de lichidator pentru 6,4 milioane euro

     Complexul, nefinalizat, ar fi urmat să cuprindă 7 blocuri de locuinţe, cu zece etaje, fiind amplasat lângă Iulius Mall din Iaşi. Acesta este construit pe un teren de aproape 14.000 metri pătraţi. Ofertele de participare la procedura de negociere directă sunt aşteptate de Casa de Insolvenţă Transilvania până la 7 noiembrie.

    Până la data intrării în insolvenţă erau construite “la roşu” trei din cele şapte blocuri. Terenul a fost achiziţionat în anul 2006, iar în 2007 a fost desemnat deja antreprenorul general. Firma nu a reuşit să vândă nicio locuinţă, însă a încheiat 6 antecontracte.

    Firma Tătăraşi Arena a intrat în insolvenţă la finele anului trecut, pentru datorii de 80 milioane lei (18 milioane euro), având la intrarea în incapacitate de plată disponibilităţi băneşti de 6 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată azi viaţa primului angajat al Microsoft în România

    NU MI-AM PROPUS NICIODATĂ SĂ FIU MANAGER, IAR ÎN STUDENŢIE AVEAM O PĂRERE DESTUL DE DISTORSIONATĂ DESPRE ACEASTĂ NOŢIUNE. Îmi doream în schimb să fiu cercetător ştiinţific principal„, îşi aminteşte Silviu Hotăran, primul angajat al Microsoft România şi CEO al companiei timp de mai bine de 12 ani, despre aspiraţiile de la începutul carierei sale, când scria cod pentru Institutul de Tehnică de Calcul din Bucureşti. Un traseu diferit l-a adus în prezent la conducerea filialei locale a companiei de training GKTI, ghidat de experienţa dobândită în management şi, după cum spune el, de mai multe „întâlniri decisive„.

    „În octombrie sărbătoresc 22 de ani de la conversaţia care mi-a schimbat viaţa”, calculează Hotăran. Era 1991 când a constatat că viitorul cercetării subvenţionate de stat este fragil şi a părăsit Institutul de Cercetări pentru Tehnică de Calcul (ITC), împreună cu câţiva colegi, pentru a merge în mediul privat. I-a convins atunci pe francezii de la compania de software de gestiune Ciel să îşi deschidă o filială în România. Francezii au venit, dar i-au făcut o propunere pe care a considerat-o ciudată: conducerea companiei, ofertă venită chiar din partea omologului său din Franţa, Pierre Yves Morlait. „Nu îmi place şi nu mă interesează managementul„, i-a spus Hotăran atunci, dar apoi, gândindu-se că nu va putea să scrie cod toată viaţa, a acceptat postul.

    A impus totuşi o condiţie: „Dacă într-un an nu dau rezultate, mă lăsaţi să vin înapoi la scris cod„. Rezultatele au venit însă odată cu fixarea ţintei ca Ciel să devină una dintre cele mai vizibile companii de software de pe piaţă. „Vizibilă, nu bănoasă, pentru că nu puteai să faci bani mulţi în România din software pe o piaţă care nu era protejată de legea copywright-ului.„

    Odată cu vizibilitatea Ciel, Hotăran a devenit şi el însuşi vizibil şi a primit într-o zi un telefon care avea să îi schimbe din nou viaţa. Gigantul Microsoft venea în România şi îl voia pe el ca prim angajat. Şi de această dată, chiar dacă era vorba despre un brand de renume, a avut nevoie de un răgaz de trei zile de gândire.

    După care a acceptat să conducă Microsoft România: „Cu toate că am avut un singur titlu, de director general, job description-ul s-a schimbat în permanenţă.„ Iar după opt ani, în 2004, s-a luat hotărârea ca el să conducă operaţiunile Microsoft pentru 12 ţări din Europa de Sud-Est: „Prima întrebare pe care mi-am pus-o când am ajuns în poziţia asta a fost care este valoarea mea adăugată.„ Îşi dorea să nu fie un manager preocupat doar de cifre şi rapoarte, prin urmare a investit timp în lucrul cu angajaţii din fiecare cele 12 ţări. Este de fapt perioada care l-a determinat să identifice principala sa pasiune, care a condus la activitatea lui de astăzi, consultanţa în management, pe care el o descrie drept „antreprenoriat educaţional„.

    PĂRĂSIREA FUNCŢIEI DE CEO AL MICROSOFT PENTRU DOMENIUL CONSULTANŢEI A FOST POATE UNA DINTRE CELE MAI SURPRINZĂTOARE MUTĂRI ALE ANULUI 2008, dar „a fost o plecare pregătită timp de aproape doi ani„, potrivit lui Hotăran. A înfiinţat firma Semper Human, după iniţialele numelui său, şi s-a alăturat grupului elveţian de consultanţă în management Gustav Käser Training International (GKTI), fondat de Gustav Käser în 1963. Grupul este format în prezent din 100 de traineri, care au ca numitor comun experienţa de zeci de ani în management. Un program pilot de leadership cu echipa Gustav Käser din 1998, perioadă când era CEO la Microsoft, l-a influenţat în alegerea francizei, preferată unei afaceri pe cont propriu.

  • Parteneriat strategic pe piaţa de consultanţă

    Prin acest parteneriat, cele două firme  nu vor aduce nicio modificare în ce priveşte apitalul firmelor, ambele rămânând complet independente una faţă de cealaltă. Colaborarea este în concordanţă cu strategia de creştere a KPMG în România de a se concentra pe oportunităşi organice şi inorganice în anumite sectoare de piaţă în creştere.
    “Acest parteneriat strategic este similar cu multe altele pe care firme membre KPMG din întreaga lume le-au încheiat cu firme de consultanţă mai mici, focusate pe anumite segmente, cu scopul de a răspunde cerinţelor clienţilor. Atunci când un client apelează la oricare dintre noi pentru servicii de consultanţă în management, îl îndreptăm către firma cea mai potrivită pentru a răspunde nevoilor sale sau îi oferim servicii în parteneriat acolo unde este cazul. Aceasta este o abordare practică pentru piaţţa românească de consultanţă în management”, explică Şerban Toader, Senior Partner la KPMG în România.
    “ Am depus un efort deosebit pentru a combina cunoştinţele aprofundate despre mediul de afaceri românesc cu standardele ridicate de calitate pentru serviciile de consultanţă în management pe care le oferim. Parteneriatul cu o firmă cu resursele, expertiza şi prestigiul KPMG reprezintă o veste excelentă pentru clienţii noştri. Sunt fericit să lucrez din nou cu foştii mei colegi”, spune  Robert Maxim, Partner, Ensight Management Consulting.

  • Romtelecom şi Cosmote vor avea o echipă comună de conducere

    Pe lângă numirea lui Ovidiu Ghiman în funcţia de director comercial business pe ambele companii şi a lui Mathias Hanel pe funcţia de director comercial rezidenţial, acţionarii au selectat pentru domeniile în care acest lucru nu fusese făcut deja câte un singur manager care să coordoneze ambele companii.

    Managerii aleşi acum de Beckers să conducă domeniile care încă mai aveau doi şefi provin în totalitate de la Romtelecom: Anca Georgescu Aladgem, care devine din director de HR al Romtelecom director de HR pentru România, Bob Konstantinidis, director executiv operaţiuni şi tehnologie România, Anastasios Tzoulas, director executiv financiar România, şi Timos Tsokanis, director executiv tehnologie a informaţiei România.