BusinessMagazin

Tag: finante

  • Firmele nu gasesc bani sa isi faca platile

    Datele BNR arata ca doar in iulie s-au strans aproape 47.000 de cazuri in care bancile nu au gasit suficiente fonduri in conturile firmelor pentru a onora biletele la ordin, cecurile sau cambiile pe care acestea le emisesera.

    Numarul este mai mult decat dublu fata de vara trecuta, in timp ce sumele implicate au fost de 794 mil. lei (189 mil. euro), aproape de varful istoric atins in iunie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro.
     

  • MFP a vandut obligatiuni la trei ani de 302 mil. lei

    Cea mai recenta licitatie pentru obligatiuni la trei ani a avut loc la 16 iulie, cand Finantele au vandut titluri de 633 milioane de lei, mai putin decat valoarea programata, de 750 de milioane de lei, la un randament mediu de 10,98%.

    Dobanda maxima pe care MFP a acceptat sa o plateasca a fost de 10,25%, iar valoarea totala a cererii s-a ridicat la 1,38 miliarde de lei.

    Finantele au atras, in acest an, 51,2 miliarde lei prin vanzarea de titluri de stat, suma imprumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,06 miliarde lei. Comparativ cu suma imprumutata pe intreg anul trecut, de 12,5 miliarde lei, valoarea titlurilor emise, pana in prezent, de Ministerul de Finante a crescut de patru ori.

     

  • Cine-ajunge primul

    Polonia va conduce plutonul tarilor central- si est-europene care vor adopta moneda unica europeana in urmatorul deceniu, avand sanse sa intre in zona euro in 2014-2015, conchide un raport al Morgan Stanley publicat saptamana trecuta.Cu doar cateva zile inainte, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov declara ca guvernul de la Sofia a inceput deja sa pregateasca documentatia pentru a solicita oficial intrarea tarii, incepand din noiembrie, in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II), care preceda cu doi ani aderarea la zona euro.

    Conform raportului Morgan Stanley, Polonia a abandonat luna trecuta tinta initiala, de a adopta euro in 2012, din cauza situatiei nesatisfacatoare a finantelor publice, a cursului de schimb volatil si a lipsei consensului politic al partidelor. Varsovia urmeaza sa anunte in urmatoarele luni noul termen asumat pentru aderarea la zona euro. Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley din Londra, afirma insa ca nu numai Polonia are asemenea probleme, stiut fiind ca la ora actuala niciun stat comunitar din zona nu indeplineste criteriile de convergenta cerute pentru adoptarea euro. Un deficit fiscal limitat la 3% din PIB este “o perspectiva indepartata” pentru toate tarile estice membre ale UE, apreciaza Pasquale Diana. In Polonia, Cehia si Romania, deficitele vor oscila in jur de 6% din PIB in acest an, vor fi chiar mai mari in 2010 si este improbabil sa fie aduse la nivelul optim pana in 2013-2014.

    Ponderea datoriei publice in PIB se apropie “periculos” de 60% in Polonia si de 80% in Ungaria. Totusi, dupa Polonia, cele mai mari sanse de a adera la euro dupa 2015 le-ar avea Ungaria, Bulgaria si Romania, considera economistul. Criteriile de convergenta pentru adoptarea euro se refera la limite maxime pentru deficitul bugetar (3% din PIB), datoria publica (60% din PIB), inflatie (maximum 1,5% peste media celor trei state din zona euro cu cea mai mica inflatie), dobanzi (rata nominala a dobanzii pe termen lung trebuie sa fi e cu cel mult 2% peste aceea din cele trei tari ale zonei euro cu cea mai mica inflatie) si curs de schimb (marja de fluctuatie de plus/maxim 15% fata de un reper fix de curs pe parcursul a doi ani consecutiv).

    Pentru Bulgaria, declaratia lui Djankov este in primul rand o proba de ambitie a noului cabinet instalat dupa alegerile din iulie. In varsta de 39 de ani, fostul economist- sef al Bancii Mondiale si-a preluat mandatul anuntand o prognoza economica mai proasta decat cea a fostului guvern socialist (-6,3% in 2009) si criticand starea deplorabila in care spune ca fosta guvernare a lasat bugetul. Bulgaria ramane cea mai saraca dintre statele estice membre ale UE, dar are un atu sau cel putin asa lasa sa se inteleaga autoritatile: consiliul monetar, care din 1997 incoace leaga cursul leva de euro. Acest regim monetar va permite Bulgariei sa faca fata mai bine restrictiilor din ERM II, considera finantistii de la Sofia.

    Sublinierea avantajului reprezentat de legarea levei de euro este foarte importanta acum, cand dezastrul economic din Letonia, alta tara cu consiliu monetar (si ea aspiranta la zona euro), a aprins multe discutii despre oportunitatea renuntarii la acest regim, dar si despre efectele in lant pe care schimbarea regimului monetar dintr-o tara le-ar avea in toata regiunea. O analiza a EFG Eurobank, grupul elen care in Bulgaria detine Postbank, sustine ca aranjamentul de curs valutar din Bulgaria este mult mai sustenabil decat cel din tarile baltice gratie rezervelor valutare mai mari, situatiei mai bune a finantelor publice, expunerii mai reduse la criza si unui sistem bancar mai bine capitalizat.

    In plus, Simeon Djankov estimeaza ca inflatia anuala va scadea la 2,8% pana la sfarsitul lui 2009. Contextul greu previzibil al crizei face insa ca orice estimare economica, si cu atat mai mult cele ce privesc evenimente plasate in urmatorul deceniu, sa fie luata cu o doza serioasa de indoiala. Nu mai departe de luna aprilie, agentia de rating Fitch aprecia ca datele probabile de adoptare a euro vor fi 2013 pentru Estonia, Lituania si Polonia, 2014 pentru Cehia, Ungaria si Letonia, respectiv 2015 pentru Bulgaria si Romania.
     

  • Pogea: Economia a scazut cu peste 8% în trimestrul doi

    "Din punctul nostru de vedere, in trimestrul al doilea va fi o scadere economica mai mare decat in primul trimestru, va fi de peste 8%", a precizat Pogea.

    Ministrul a precizat ca vineri va fi modificata scrisoarea de intentie convenita cu FMI prin includerea noilor indicatori macroeconomici. "Fondul Monetar International a inceput sa lucreze deja la draftul de scrisoare de intentie, care va fi finalizat pana duminica", a mai spus Pogea.

    Ministrul finantelor nu a indicat o cifra exacta a noii tinte de deficit bugetar, insa a precizat ca FMI accepta o majorare a deficitului bugetar in acest an de la 4,6% la 7-7,1% sau chiar 7,2%, avand drept cauza nerealizarea veniturilor. Economia s-a contractat cu 6,2% in primul trimestru, comparativ cu perioada similara a anului trecut.

     

  • Economia Romaniei va scadea cu 6,5 – 7,1% anul acesta

    Ca majoritatea vecinilor sai, Romania a intrat in recesiune anul acesta, ca urmare a scaderii consumului si a creditarii, fiind nevoita sa imprumute 20 de miliarde de euro de la FMI si institutiile europene, se precizeaza in Forbes, citand Reuters.

    "La sfarsitul anului, contractia economica va varia intre 6,5 si 7,1%", a declarat ministrul de Finante. In acordul de imprumut semnat de Romania cu FMI se prevede o scadere a economiei de 4%, insa unii oficiali guvernamentali au avansat recent si cifra de 6%.
     

  • Guvernul se lauda cu banii altora

    Viitorul Romaniei depinde de banii UE. Cum statul refuza in continuare sa taie din cheltuielile proprii pentru a majora investitiile, singurii bani care pot fi directionati spre infrastructura sunt cei din fondurile de pre si post aderare la UE.  Desi este laudabil ca Guvernul a investit peste 12 miliarde de lei in primele sase luni in economie, este in acelasi timp regretabil ca statul roman se multumeste cu ajutorul de la Uniune si nu incearca sa se salveze prin forte proprii.

     

    Am alocat 20% din banii tarii pentru investitii si, practic, suntem cu 33% din sumele aferente alocate investitiilor in grafic. Pe sase luni de zile, am alocat si s-au realizat investitii in valoare de 12,5 miliarde de lei”, a declarat recent premierul Emil Boc. Din cele 9,275 de miliarde de lei investite de statul roman (fara autoritatile locale) insa, numai 3,7 miliarde de lei au fost din banii statului propriu-zis, adica circa o treime, conform unui document al Finantelor obtinut la cererea Gandul.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info.
     

  • O zi buna

    Ultimele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi in medie cu 1,3% mai mari fata de referinta. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 1,3%.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta evolutia celor mai tranzactionate 25 de actiuni, inclusiv SIF-urile a incheiat sedinta de marti in crestere cu 1,3% peste valoarea de luni.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 7,1 milioane de lei (1,7 milioane de euro). Cele mai lichide societati de investitii erau Petrom (SNP), BRD-Groupe Societe Generale (BRD), Biofarm (BIO) si SIF Transilvania (SIF3). Actiunile Petrom (SNP) erau cotate la 0,235 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta, BRD-Groupe Societe Generale (BRD) la 8,200 lei, pret in crestere cu 0,6% fata de referinta, la 0,424 lei, Biofarm (BIO) la 0,184 lei, pret in crestere cu 5,1% fata de referinta, iar SIF Transilvania (SIF3) erau tranzactionate la 0,423 lei, pret in crestere cu 2,2% fata de referinta.

    Cele mai semnificative cresteri ale pretului de tranzactionare, le-au inregistrat actiunile Mefin (MEF) cu 14,7% peste referinta si SC Transilvania Constructii (COTR) cu 9,6% peste referinta. Cele mai mari scaderi ale pretului de tranzactionare le-au avut Petrolexportimport (PEI) cu 10,5% sub referinta si Comcm Constanta (CMCM) cu 9% sub referinta .

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care la finalul perioadei de tranzactionare a sedintei de marti erau in crestere cu 0,1% – 0,8%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de marti in crestere cu 0,7%-1,75%.

     

  • Finantele promit o noua etapa de reducere a taxelor

    "Rămân în continuare 310 astfel de taxe, deci este încă un nivel foarte ridicat din punctul de vedere al Ministerului de Finanţe. Vom iniţia totuşi şi o a doua etapă de reduceri a impozitelor", a declarat Graţiela Iordache, secretar de stat în cadrul MFP.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Un oficial de la Finante spune ca forfetarul e temporar

    Finanţele nu au precizat însă cât anume. "Impozitul minim este o măsură cu caracter limitat temporal", a declarat marţi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Cosmin Coman, în cadrul conferinţei "IMM-urile versus Impozitul minim", organizată de Mediafax. Coman a ţinut să precizeze că impozitul forfetar nu creşte nivelul fiscalităţii din România şi nu este o taxă nouă care se adaugă la celelalte. Firmele au în continuare libertatea de a alege să plătească un impozit reprezentând 16% din profit sau 3% din venit – în cazul IMM-urilor, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Spune-mi cu cine te insotesti

     

    La jumatatea lui septembrie, pe cand Wall Street-ul se destrama si institutii financiare venerabile erau ingenuncheate, atmosfera in birourile din Manhattan ale firmei de avocatura Wachtell, Lipton, Rosen & Katz era de sarbatoare.
     
    Dupa un weekend de acorduri fulgeratoare si intalniri de urgenta la Rezerva Federala din New York, directorul executiv John A. Thain si echipa lui de la Merrill Lynch si-au vandut firma de brokeraj cu probleme catre Bank of America, evitand astfel prapastia financiara in care tocmai cazuse Lehman Brothers. Dar inainte sa pecetluiasca tranzactia, avocatii de la Wachtell – cei ce au reprezentat Bank of America – le-au spus celor de la Merrill Lynch ca vor sa stie care va fi dimensiunea bonusurilor pe care Thain si colegii lui le vor incasa la sfarsitul anului. S-a rupt o foaie dintr-o agenda si cineva din echipa Merrill a scris sume de cate opt cifre pentru cei cinci directori de top ai companiei, din care 40 de milioane de dolari doar pentru Thain.
     
    Desi Merrill Lynch sangerase financiar tot anul – si urma s-o mai faca – bonusurile nu erau legate de performante, dupa cum sefii Merrill aveau sa le explice mai tarziu colegilor. Mai degraba erau un fel de comisioane pentru perfectarea tranzactiei, similare cu cele primite de bancherii de investitii pentru cate o lovitura financiara. Thain in special simtea ca ar fi meritat un pachet gras pentru stradaniile din timpul negocierilor, dupa cum sustin cinci indivizi care cunosc situatia in detaliu si care si-au declinat identitatea din cauza relatiilor personale si de afaceri cu cei implicati.
     
    Cateva saptamani mai tarziu, directorul de resurse umane de la Merrill l-a vizitat pe John D. Finnegan, seful comitetului de compensatii din consiliul de conducere al Merrill, si i-a spus de bonusuri, dupa cum spun patru persoane care au fost informate despre discutie. “E o tampenie”, a raspuns Finnegan, directorul executiv al Chubb Group of Insurance Companies. El a considerat ca a cere bonusuri grase insemna atat lacomie, cat si insensibilitate, in special pentru ca Wall Street-ul era intr-o situatie atat de proasta incat devenise foarte probabil ca banii contribuabililor sa fie necesari pentru a-i asigura supravietuirea.
     
    A inceput astfel o dezbatere interna cu privire la bonusul lui Thain; o persoana din apropierea acestuia a spus ca un bonus de 40 de milioane de dolari “nu a fost niciodata subiectul unei discutii serioase”. Chiar si asa, altii de la Merrill au fost iritati de negocierile lui pentru un bonus, ceea ce a contribuit la sfaramarea imaginii construite cu grija a lui John Thain. Episodul a scos la iveala orgoliul nemasurat si sentimentul celor de pe Wall Street ca totul li se cuvine, anticipand multiplele probleme care aveau sa ameninte in cele din urma fuziunea dintre cei doi giganti financiari subminati de criza.
     
    Calificata drept calea de urmat pentru un Wall Street in deriva, fuziunea a oferit Merrill Lynch sansa sa-si revina, dupa pierderi de miliarde de dolari de pe urma sectorului ipotecar, si a dat celor de la Bank of America acces la notorietatea brandului Merrill si la extinsa retea de brokeri a acestui grup financiar, cunoscuti si sub numele de “turma furtunoasa”.
     
    Dar fuziunea, in care Bank of America s-a angajat sa plateasca circa 50 de miliarde de dolari in actiuni pentru Merrill, a ajuns repede impovaratoare. La inceput, cele doua companii luate impreuna erau evaluate la bursa la circa 176 de miliarde de dolari. Azi, cuplul are o capitalizare de piata de doar 39 de miliarde de dolari.
     
    Interviuri cu circa 30 de actuali si fosti executivi si angajati de la Merrill si Bank of America arata cat de gresita a fost aceasta fuziune. Toti au cerut sa nu le fie dezvaluita identitatea, pentru ca fie nu aveau permisiunea bancilor ca sa comenteze, fie semnasera angajamente de confidentialitate cu fostii lor angajatori.
     
    De o parte a baricadei este Thain, care a fost privit drept cineva care a promis Merrill cu mult mai mult decat a oferit de fapt. Desi el a sustinut in repetate randuri ca a contribuit la vindecarea ranilor financiare si la revigorarea moralului in companie, a ajuns de fapt sa se izoleze de cei mai multi dintre directorii de top de aici si nu a reusit sa protejeze firma de o pierdere-soc de 15,3 miliarde de dolari in ultimul trimestru al anului trecut, potrivit catorva actuali si fosti oficiali de rang inalt din interior.

    Aflati in continuare cat a cerut Bank of America ajutor financiar guvernului american.