BusinessMagazin

Tag: continuare

  • World Class România achiziţionează clubul Pure Health & Fitness şi ajunge la 22 de centre de fitness în Bucureşti

    Cu o suprafaţă totală de peste 1.818 de metri pătraţi, World Class AFI Cotroceni pune la dispoziţia clienţilor un studio de aerobic şi unul de cycling, precum şi zone de functional training. Clubul va intra în perioada următoare într-un proces de rebranding, iar membrii vor avea acces la reţeaua extinsă începând cu data de 14 iunie.

    „Suntem încântaţi să le oferim clienţilor noştri din partea de vest a Bucureştiului acces la mai multe cluburi, alături de servicii de înaltă calitate, echipamente de ultimă generaţie şi antrenori certificaţi internaţional. De asemenea, le urăm bun-venit membrilor clubului Pure Health & Fitness în cea mai mare comunitate de fitness din România. Achiziţia este în linie cu misiunea noastră de a îmbunătăţi stilul de viaţă al oamenilor din România, oferindu-le inspiraţia şi motivaţia de a fi mai activi, mai des“, a declarat Kent Orrgren, CEO World Class România. Membrii World Class România pot alege dintre cele şase tipuri de abonamente anuale: Basic, Bronze, Silver, Gold, Platinum şi W. Această structură de abonamente îşi propune să le ofere atât clienţilor existenţi, cât şi celor noi, oportunitatea de a accesa serviciile şi facilităţile oferite de întreaga reţea World Class România, în funcţie de nevoile acestora.

    World Class AFI Cotroceni va fi inclus în categoria de abonament Bronze. Abonamentele la clubul Pure Health & Fitness, care sunt încă active, devin locale (categoria Basic), oferind access doar la World Class AFI Cotroceni, membrii având opţiunea de upgrade la oricare dintre nivelurile superioare.Clubul este deschis zilnic, în intervalul orar 06:00-23:00, de luni până vineri, şi între orele 08:00 – 22:00, sâmbăta şi duminica.

  • Fenomen îngrijorător în Antarctica: peste 700.000 de kilometri pătraţi din calota Ross, afectaţi de topire

    În vara lui 2016, suprafaţa calotei Ross s-a dezgheţat în unele locuri, în total zonele afectate de topire au atins 777.000 de kilometri pătraţi, informează Science Alert. 
     
    Experţii susţin că topirea gheţii la suprafaţă ar putea provoca creşterea nivelului oceanelor cu 3 metri. ,,Observaţiile ne oferă informaţii despre viitor. Mulţi cercetători consideră că Antarctica Apuseană a început să se dezintegreze, fenomen produs în mare parte de apa cu temperaturi crescute care macină partea inferioară a calotei,” a declarat David Bromwich, unul dintre autorii studiului. 
     
    Cercetătorii din cadrul Scripps Institution of Oceanography, precum şi alte instituţii, au observat topirea prin implementarea unei staţii de monitorizare în zonele îndepărtate din Antarctica Apuseană care poate detecta încălzirea atmosferică şi prezenţa norilor care conţin o cantitate mare de umezeală. Bromwich şi echipa sa au analizat cu ajutorul sateliţilor consecinţele evenimentului, iar informaţiile prin microunde au dezvăluit suprafaţa imensă topită. 
     

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Afaceri cu o perspectivă clară

    “Românii au devenit din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate, iar acest lucru se reflectă în cifre“, spune Tudor Baciu, managing director al companiei franceze Essilor România. Aceasta este, de altfel, una dintre principalele oportunităţi ale pieţei de 100 de milioane de lei în care activează, consideră Tudor Baciu.

    Pe de altă parte, un mare impediment pentru creşterea gradului de penetrare a lentilelor îl reprezintă numărul mic de centre de optică din mediul rural, acolo unde ponderea populaţiei în vârstă este mai mare şi există, deci, o nevoie mai acută de corecţie a vederii. Mai mult, Tudor Baciu consideră că accesul populaţiei la metode pentru îmbunătăţirea vederii este limitat şi de lipsa compensărilor în sistemul asigurărilor de sănătate la achiziţionarea ochelarilor de vedere. Acesta propune ca soluţie introducerea de către Ministerul Sănătăţii a unor programe menite să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la metode pentru corecţia vederii. ”O idee ar fi introducerea unui sistem de compensări. Cu siguranţă că şi furnizorii de produse şi de servicii au datoria să se implice, ca parteneri, în astfel de iniţiative“, adaugă Baciu.

    Divizia locală a Essilor se axează pe promovarea şi distribuţia de aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, de medicina muncii şi pe distribuirea de lentile de ochelari. Conform directorului filialei locale, compania atrage din ce în ce mai mulţi clienţi de la an la an, ajungând la o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei în 2016. Printre motivele creşterii acestui segment de piaţă se numără şi tendinţa de îmbătrânire a populaţiei; iar problemele cu vederea se agravează odată cu înaintarea în vârstă. ”În aceste condiţii, este previzionată o creştere a pieţei. În context, ne aşteptăm la un avans de peste 10% a vânzărilor în anul următor şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue“, spune Baciu.

    Mai mult, reprezentantul Essilor constată plusuri şi la capitolul calitate, nu doar în ce priveşte cantitatea. ”Am constatat o cerere importantă dinspre segmentul premium şi mediu“, spune Baciu despre principalele tendinţe în piaţa în care activează. În plus, a observat un interes din ce în ce mai mare pentru lentilele progresive, cât şi pentru soluţiile de protecţie a vederii împotriva radiaţiilor UV şi a luminii albastre-violet. ”De exemplu, piaţa de lentile progresive din România este într-o continuă dezvoltare. Vorbim, la nivelul anului 2016 de aproximtaiv 95.000 de bucăţi. Tendinţa este de înlocuire a lentilelor minerale (de sticlă) cu cele din sticlă organică (din plastic, mai uşoare, rezistente la şocuri), acestea reprezentând 70% din total, adică 3,5 milioane de bucăţi“, declară Baciu. Există, de asemenea, şi o cerere tot mai mare de tratamentele antireflex şi se folosesc tot mai mult materiale organice, materiale fotocromatice şi lentile de soare cu dioptrii.

    Conform datelor companiei care are activităţi pe plan local de peste zece ani, piaţa în care activează are o valoare estimativă de 100 de milioane de lei. ”Nevoia de educare şi de acces la informaţie se resimte şi în domeniul sănătăţii ochilor, mai ales că foarte multe probleme pot fi rezolvate în zilele noastre datorită descoperirilor şi inovaţiilor. Unul dintre pilonii pe care se bazează filozofia noastră este inovaţia, iar grupul Essilor investeşte în cercetare peste 150 milioane de euro anual, făcând posibilă introducerea pe piaţă a numeroase produse“, spune Tudor Baciu.

    Printre acestea, se numără cele mai noi apariţii în materie de lentile progresive, lentile antiaburire, lentile incasabile din policarbonat, lentilele cu utilizare universală, cu beneficii suplimentare în anumite activităţi. ”Toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Spre exemplu, pacienţii români au acum acces la Eye Protect System, care a luat marele premiu Silmo d’Or la Paris, în toamna anului trecut“, spune Baciu. Eye Protect System este o inovaţie la nivel molecular ce asigură protecţia la lumina albastră violet (lumina emisă de device-uri electronice, de pildă calculator sau smartphone; acest tip de lumină deteriorează retina).

    La capitolul servicii, grupul francez are şi unul dintre cele mai avansate sisteme universale de măsurare, care permite determinarea cu precizie a parametrilor necesari realizării lentilelor personalizate, cât şi a măsurătorilor necesare pentru montajul în ramă. Grupul Essilor, unul dintre cei mai mari producători de lentile de ochelari din lume, a ajuns anul trecut la afaceri de 7,1 miliarde de euro la nivel mondial, iar veniturile marchează plusuri an la an.

    În România, piaţa de ochelari este împărţită în mod egal între produsele de vedere şi cele de soare, iar vânzările de ochelari au crescut cu 20% în perioada 2010-2014; în 2015 valoarea vânzărilor în acest segment a depăşit un miliard de lei, potrivit datelor Euromonitor publicate de Ziarul Financiar.

    Conform aceleiaşi surse, consumatorii preferă să cheltuiască mai mulţi bani pe rame decât pe lentile şi cei mai puţini sunt cei care cumpără ochelari de vedere ”de-a gata„. Astfel, mai bine de jumătate din piaţă (50,2%) revine ochelarilor de soare, aproape un sfert (23,4%) merge către rame, în timp ce restul este împărţit între lentile (16,8%) şi ochelari de vedere (9,6%). Spre deosebire de cele mai multe pieţe din retail, piaţa ochelarilor este dominată de branduri internaţionale.  Astfel, liderul pieţei este brandul Ray Ban, aflat în portofoliul grupului italian Luxottica. În top cinci urmează Essilor, Oakley, Safilo şi Christian Dior.

  • Traficul pe Internet va depăşi 3 Zettabytes până în 2021, la nivel global

    Conform datelor prezentate în raport, numărul de utilizatori de internet va creşte de la 3,3 miliarde la 4,6 miliarde sau 58% din populaţia globală . Dispozitivele personale şi conexiunile machine-to-machine (M2M) vor fi adoptate într-un ritm accelerat, viteza medie de broadband va creşte constant, iar conţinutul video va fi accesat din ce în ce mai mult. Pe parcursul perioadei analizate, traficul IP global este estimat să crească de trei ori, ajungând la o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021, în creştere de la o rată anuală de 1,2 zettabyte în 2016.

    ”Digitalizarea aduce anual creşteri spectaculoase ale numărului de dispozitive conectate şi a traficului generat. În acest context, crearea unor reţele robuste şi sigure este esenţială pentru a putea susţine dezvoltarea în viitor a Internetului ”, a declarat Dorin Pena, director general Cisco România.

    Pentru prima dată în cei 12 ani de când se publică raportul Cisco VNI, conexiunile M2M (machine to machine) care susţin aplicaţiile Internet of Things (IoT) vor reprezenta mai mult de jumătate din totalul de 27,1 miliarde de dispozitive şi conexiuni şi vor reprezenta 5% din traficul IP global până în 2021.

    Inovaţiile IoT transpuse la nivelul locuinţelor conectate, sistemului medical conectat, maşinilor şi transportului inteligent, dar şi o serie de alte servicii M2M inovatoare generează această creştere. Odată cu creşterea numărului de aplicaţii conectate, cum ar fi monitorizarea stării de sănătate, dozarea medicamentelor şi conectivitate pentru intervenţiile de urgenţă, sectorul medical va cunoaşte cea mai rapidă creştere din industrie (30% CAGR). Aplicaţiile pentru maşini şi oraşe conectate vor înregistra cea de-a doua cea mai rapidă creştere (29% CAGR).

    Conţinutul video va continua să domine traficul IP şi creşterea totală a traficului pe internet – reprezentând 80% din traficul pe internet până în 2021, în creştere de la 67% în 2016.

    Conţinutul video live pe internet va creşte de 15 ori şi va ajunge la 13% din traficul video pe internet până în 2021 – ceea ce înseamnă mai mult streaming de aplicaţii TV şi streaming personal live pe reţelele sociale. În timp ce transmisia video live redefineşte modelele de divertisment din prezent, realitatea virtuală (VR) şi realitatea augmentată (AR) câştigă din ce în ce mai mult teren. Până în 2021, traficul VR/AR va creşte de 20 de ori şi va reprezenta 1% din traficul de divertisment la nivel mondial.

    Date statistice regiunea Europa Centrală şi de Est:

    • Traficul IP va creşte de trei ori, în perioada 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 26%.
    • Traficul pe internet în regiunea CEE în 2021 va fi echivalent cu de 240 de ori volumul întregului trafic de internet în regiune în anul 2005.
    • Traficul mobil de date va creşte de şase ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 44%, de două ori mai rapid decât traficul IP fix.
    • Traficul mobil a reprezentat 16% din totalul traficului IP în 2016 şi va ajunge la 31% din totalul traficului IP în 2021.
    • Traficul video IP va creşte de cinci ori între 2016-2021, cu o rată compusă anuală de creştere de 35%.
    • Traficul video pe internet (business şi consumer, combinat) va fi de 76% din traficul total pe internet în 2021, de la 53% în 2016. 62% din traficul video pe internet va fi HD, iar 10,5% va fi  ultra HD.
    • Traficul generat de jocurile online va creşte de cinci ori şi va reprezenta 2% din traficul pe internet pe segmentul consumer în 2021.
    • În 2021 vor exista aproximativ 3 dispozitive conectate la internet pe cap de locuitor. 49% dintre dispozitivele conectate la internet vor fi mobile. Echipamentele M2M vor reprezenta 47% dintre toate dispozitivele conectate la internet până în 2021.
    • Până în 2021, 22% din traficul IP va fi generat prin intermediul PC-urilor (faţă de 58% în 2016), 8% prin intermediul televizoarelor, 53% prin intermediul smartphone-urilor(în creştere, faţă de 22% în 2016), 12% prin intermediul tabletelor, 5% prin intermediul dispozitivelor M2M.

    Date statistice:

    1. Traficul IP va creşte de trei ori în perioada 2016-2021.
    • Traficul IP global este estimat să ajungă la 278 exabyte pe lună până în 2021, în creştere de la 96 exabyte pe lună în 2016. Traficul IP global va atinge o rată anuală de 3,3 zettabyte până în 2021.
    • Traficul în ora de vârf creşte mai repede decât traficul mediu pe Internet. Ora de trafic maxim pe internet va creşte de 4,6 din 2016 până în 2021

    2. Dispozitivele Wi-Fi şi mobile conectate vor genera 73% din traficul de internet până în 2021
    • Accesul la internet în 2021- Wi-Fi: 53%; mobil: 20%;  fix: 27%
    • Accesul la internet în 2016- Wi-Fi: 52%; mobil: 10%; fix: 38%

    3. La nivel global, numărul total de hotspot-uri publice W-Fi, inclusiv în segmentul rezidenţial, va creşte de 6 ori între 2016-2021, de la 94 de milioane în 2016, la 541,6 milioane în 2021.
    • La nivel global, numărul total de hotspot-uri Wi-Fi în segmentul rezidenţial va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 526,2 milioane în 2021.
    • Topul ţărilor cu cele mai multe hotspot-uri: China (170 de milioane până în 2021), SUA (86 de milioane până în 2021), Japonia (33 de milioane până în 2021) şi Franţa (30 de milioane până în 2021).

    4. Până în 2021, mai mult de jumătate (56%) dintre televizoarele cu ecran plat conectate vor fi 4K, de la 15% în 2016
    • Numărul televizoarelor 4K va creşte de la 85 de milioane în 2016 la 663 de milioane până în 2021.

    5. Traficul rezidenţial după modelul „fără cablu” este cu 86% mai mare decât traficul pe internet mediu în zona rezidenţială
    • Modelul „fără cablu” se referă la actuala tendinţă din piaţă, în care tradiţionala vizionare a programelor de televiziune pe baza unui abonament la serviciile unui furnizor prin cablu este înlocuită cu alte mijloace de vizionare video, cum ar fi conţinut video online şi mobil, disponibile utilizatorilor prin intermediul conexiunilor la internet fixe şi mobile.
    • O locuinţă care utilizează modelul „fără cablu” generează 117 GB pe lună în 2017, faţă de 63 GB pe lună, media realizată de o locuinţă conectată la internet.

    6. Traficul pe internet la nivelul utilizatorului final trece pe la periferia reţelelor – peste o treime din trafic va ocoli reţelele principale până în 2021
    • La nivel global, 35% din traficul pe internet va fi transportat din reţea în reţea până în 2021, de la 22% în 2016.
    • La nivel global, 23% din traficul pe internet se va efectua prin intermediul unor reţele regionale (fără să intersecteze reţelele dintre ţări) până în 2021, în comparaţie cu 20% în 2016.
    • La nivel global, 41% din traficul pe internet va traversa reţelele dintre ţări până în 2021, faţă de 58% în 2016.

    7. Traficul global SD-WAN la nivel enterprise
    • Traficul prin reţele SD-WAN va creşte la o rată CAGR de 44%, comparativ cu 5% prin reţelele tradiţionale WAN.
    • Traficul SD-WAN va creşte de şase ori în următorii 5 ani şi va reprezenta 25% din traficul WAN până în 2021.

    8. Proporţiile unui atac mediu DDoS (Distributed Denial of Service) cresc constant şi se apropie de 1,2 Gpbs – suficient pentru a închide complet activitatea majorităţii organizaţiilor
    • Incidentele DDoS pot paraliza reţelele prin supra-solicitarea serverelor şi dispozitivelor conectate la reţea cu trafic din mai multe surse IP.
    • Dimensiunea vârfului maxim de atac a crescut cu 60% an de an, iar atunci când aceste atacuri au loc reprezintă până la 18% din traficul de internet al unei ţări
    • Dimensiunea medie a unui atac DDoS a crescut la 22%, procent similar cu creşterea traficului anual pe internet de 29% an de an.
    • Numărul de atacuri DDoS a crescut cu 172% în 2016 şi va creşte la nivel mondial de 2,5 ori până la 3,1 milioane până în 2021.

  • Acesta este ADEVĂRATUL motiv pentru care angajaţii buni pleacă

    Sigur, există o explicaţie mai profundă, dar cel pentru care ai lucrat nu merită întotdeauna să o primească.

    Una dintre cele mai mari probleme pe piaţa muncii este zidul care se ridică între ceea ce angajaţii ar vrea să spună şi ceea ce angajatorii suportă să audă. Atunci când lucrezi pentru o companie care nu e interesată de părerea ta, fii sigur că acest lucru va deveni evident. Odată ce ai înţeles că şeful tău nu vrea să te asculte, ce altă variantă ai decât să îţi cauţi alt job?

    Oamenii nu se entuziasmează la ideea de a-şi căuta alt loc de muncă; ei încearcă să reziste într-o organizaţie cât de mult pot, încearcă să raţionalizeze uneori comportamentul ostil al şefului sau politici absurde de HR. Ei încearcă să aşeze lucrurile pe o traiectorie corectă.

    Dar atunci când sunt “săriţi” sau se simt insultaţi de prea multe ori, ei sunt practic împinşi să caute un alt loc de muncă.

    Ce pot face angajatorii? Ei bine, ei pot continua să ignore mesajele venite de la angajaţi şi să îşi asume acest stil de management sau pot să fie mai atenţi la oameni înainte ca aceştia să iasă pe uşă.

    Sursa: forbes.com

  • Singurul loc de pe planetă unde ai putea scăpa, în cazul unui atac nuclear, se află în România

    Tot în spaţiul carpato-danubiano-pontic, se regăseşte şi singurul loc din lume în care viaţa ar putea continua în urma unui atac nuclear.

    Niciun buncăr antiatomic exclusivist din lume, cunoscut sau ascuns de către serviciile secrete internaţionale, nu garantează supravieţuirea în cazul unui atac nuclear de proporţii. Însă, un astfel de loc există. Şi există chiar în România! Spaţiul a uimit întreaga lume cu ecosistemul său perfect închis, ce poate susţine viaţa, fără a avea nevoie de ceva din exterior, de unde şi concluzia fascinantă a speologilor care au demarat studii aici.

    Aţi auzit până acum de Peştera Movile? Potrivit ghiduri-turistice.info, se pare că această grotă situată lângă Mangalia este singurul loc în care viaţa ar putea continua în urma unui atac nuclear.

    Peştera Movile a fost descoperită în anul 1986, în apropiere de Mangalia, în urma unor cercetări pentru construirea unei centrale electrice în zonă. Atunci nu i s-a dat o importanţă deosebită, părând doar o simplă grotă din puţ, cu o galerie de 200 m.

    În 1990, s-au reluat cercetările, iar descoperirile care au urmat au uimit întreaga lume. În capătul peşterii, s-a găsit un lac cu apă termală sulfuroasă, a cărei explorare a adus la suprafaţă numeroase forme de viaţă specifice peşterii.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Singurul loc de pe planetă unde ai putea scăpa, în cazul unui atac nuclear, se află în România

    Tot în spaţiul carpato-danubiano-pontic, se regăseşte şi singurul loc din lume în care viaţa ar putea continua în urma unui atac nuclear.

    Niciun buncăr antiatomic exclusivist din lume, cunoscut sau ascuns de către serviciile secrete internaţionale, nu garantează supravieţuirea în cazul unui atac nuclear de proporţii. Însă, un astfel de loc există. Şi există chiar în România! Spaţiul a uimit întreaga lume cu ecosistemul său perfect închis, ce poate susţine viaţa, fără a avea nevoie de ceva din exterior, de unde şi concluzia fascinantă a speologilor care au demarat studii aici.

    Aţi auzit până acum de Peştera Movile? Potrivit ghiduri-turistice.info, se pare că această grotă situată lângă Mangalia este singurul loc în care viaţa ar putea continua în urma unui atac nuclear.

    Peştera Movile a fost descoperită în anul 1986, în apropiere de Mangalia, în urma unor cercetări pentru construirea unei centrale electrice în zonă. Atunci nu i s-a dat o importanţă deosebită, părând doar o simplă grotă din puţ, cu o galerie de 200 m.

    În 1990, s-au reluat cercetările, iar descoperirile care au urmat au uimit întreaga lume. În capătul peşterii, s-a găsit un lac cu apă termală sulfuroasă, a cărei explorare a adus la suprafaţă numeroase forme de viaţă specifice peşterii.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • De la Pasunnic la Hike: cele mai amuzante fake-uri de pe piaţă – GALERIE FOTO

    Unii producători nu vor să aibă însă probleme cu legea, aşa că preferă să schimbe unul sau două detalii faţă de ideea originală. În continuare, o listă a celor mai amuzante “fake-uri” de pe piaţă.

  • Românul care a ratat şansa să fie multimilionar

    Apoi a refuzat o ofertă de la compania de plăţi Square. Însă, probabil, cea mai mare şansă a avut-o la Instagram. Matei a fost cel de-al doilea inginer pe care compania a dorit să îl angajeze. Românul a mers o vreme pentru a lucra la reţeaua de socializare centrată în jurul imaginilor, dar a plecat deoarece a ales să lucreze la Quora, un site în care utilizatorii pun întrebări şi primesc răspunsuri de la alte persoane.
     
    Facebook a cumpărat Instagram în 2012 cu 1 miliard de dolari. În aprilie 2017, platforma a depăşit pragul de 700 de milioane de utilizatori activi în fiecare lună.