Tag: alegere

  • De ce merg bucureştenii la mall

    96% dintre persoanele intervievate în cadrul studiului MKOR îşi cumpără haine de la mall.

    Românii se dovedesc a fi extrem de comozi astfel că proximitatea este principalul factor în alegerea unui mall. 43% dintre intervievaţi au declarat că merg la cel mai apropiat mall de locuinţă. Numărul mare de magazine – 30% şi unicitatea brandurilor – 24% completează topul criteriilor de selecţie.

    Ce fac clienţii când ajung în mall? Aproape jumătate – 42% dintre respondenţi – se duc la mall pentru a-şi achiziţiona produse vestimentare de câteva ori pe lună, iar 28% o dată pe lună. În afara hainelor, românii care frecventează mall-urile din Bucureşti fac acest lucru şi pentru a lua masa – 29% sau, pur şi simplu, pentru o plimbare 18%.

    Documentarea prealabilă privind produsele sau magazinele de interes dintr-un mall se realizează cu ajutorul Google de către peste 60% dintre cei intervievaţi. Când se află în faţa raftului, cei mai mulţi clienţi – 73% cer informaţii direct de la personalul din magazin.

    „Prin această nouă cercetare am dorit să analizăm care sunt diferenţele comportamentale între cumpărătorii online şi cei din magazine de pe piaţa de fashion din România. Relevante sunt opţiunile atunci când clienţii ajung în cele două medii – cei din online sunt interesaţi în primul rând de preţ, iar cei direcţi au ca prioritate cât de aproape este mall-ul de casa lor. Prin urmare vorbim de două tipuri de comportamente total diferite care necesită aborbări specifice din partea retailerilor din domeniu,”  a precizat Corina Cimpoca, Consultant Senior şi fondator MKOR Consulting.
     

  • Donald Trump a fost desemnat personalitatea anului 2016 de revista Time

    “Este a 90-a oară când desemnăm personalitatea care a avut cea mai mare influenţă, cu bune şi cu rele, asupra evenimentelor unui an. Întrebarea pentru anul acesta este: cu bune sau cu rele? Provocarea în cazul lui Donald Trump este cât de profund este clivajul dintre cetăţenii ţării în legătură cu răspunsul”, a argumentat revista cu sediul în New York.

    “Este greu să măsurăm amploarea acestui clivaj. Acest baron imobiliar şi proprietar de cazinou devenit star reality-TV şi activist provocator nu a petrecut nicio zi în vreo funcţie publică, nu a servit niciodată alt interes decât al său, iar acum va fi deasupra ruinelor fumegânde ale unui vast edificiu politic care avea partide, specialişti, donatori, institute de analiză – toţi cei care nu au luat în serios ascensiunea sa. Mandatul lui Donald Trump se va înscrie în acest context, cu bune şi cu rele”, comentează revista Time.

    “Pentru cei care cred că situaţia este spre bine, victoria lui Donald Trump reprezintă o respingere a clasei politice arogante; pentru cei care consideră că este un lucru rău, nivelul distrugerii se extinde asupra valoroaselor norme ale sferei civice, marcată acum de elemente rasiste, sexiste şi primitiviste”, subliniază Time

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump a anunţat că SoftBank va investi 50 de miliarde de dolari în Statele Unite

    Directorul executiv al Softbank, Masayoshi Son, a spus că firma va investi 50 de miliarde de dolari în afaceri din Statele Unite, dar nu a oferit detalii despre destinaţia banilor sau modul în care vor beneficia americanii de investiţie.

    Anterior, SoftBank a achiziţionat operaţiunile din Japonia ale Vodafone şi compania telecom americană Sprint.

    În septembrie, SoftBank a achiziţionat ARM Holdings, compania tehnologică din Marea Britanie, pentru 32 de miliarde de dolari. Firma cu sediul în Cambridge creează microcipuri folosite în multe smartphone-uri, folosite inclusiv de Apple şi Samsung.

    Banii promişi de Son ar veni din SoftBank Vision Fund, un fond de investiţii creat în octombrie, care ar valora 100 de miliarde de dolari. Fondul a promis să finanţeze un portofoliu de start-up-uri tech, în următorii cinci ani, care vor îmbunătăţi sistemul de inteligenţă artificială. Potrivit ultimei prezentări a veniturilor SoftBank, fondul ar crea o lume unde „viitorul devine predictibil”, „fără incidente”, unde „speranţa de viaţă va trece de 100 de ani” şi „toate industriile vor fi redefinite”, potrivit publicaţiei Quartz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin: Donald Trump este o persoană isteaţă şi va înţelege rapid noile sale responsabilităţi

    În cadrul interviului, difuzat iniţial în oraşul Vladivostok din Extremul Orient rus, Putin a mai declarat că tentativele de creare a unei lumi unipolare au eşuat, iar echilibrul global este treptat refăcut.

    Cu ocazia unei conversaţii telefonice după scrutinul prezidenţial din SUA, liderul rus l-a felicitat pe Trump pentru victoria în alegerile prezidenţiale, dar şi-a exprimat şi “disponibilitatea pentru un dialog cu noua Administraţie pe baza principiilor egalităţii, respectului mutual şi neimplicării în treburile interne”, a comunicat Kremlinul.

    Vladimir Putin ar putea să se întâlnească cu Donald Trump după ceremonia de învestire a noului lider de la Casa Albă, însă nu există un acord concret în acest sens, a anunţat Kremlinul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • China avertizează Statele Unite după ce Donald Trump a discutat cu preşedintele Taiwanului

    Preşedintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, a discutat prin telefon cu liderul Taiwanului, Tsai Ing-wen, o manevră care a atras reacţia vehementă a Chinei.

    Este prima dată în ultimii 37 de ani când un preşedinte american discută direct cu preşedintele Taiwanului.

    Taiwanul susţine că este independent, dar China consideră că teritoriul îi aparţine.

    Donald Trump a explicat prin Twitter că liderul de la Taipei a iniţiat conversaţia.

    Iniţial, ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a declarat pentru postul Phoenix TV că incidentul reprezintă un “mic truc al Taiwanului”, exprimând speranţă că situaţia nu va genera modificări în politica externă a Washingtonului.

    Ulterior, Guvernul de la Beijing a intensificat tonul, avertizând că nu va tolera iniţierea unor relaţii formale între Statele Unite şi Taiwan.

    “China se opune cu fermitate oricărei interacţiuni oficiale ori a contactelor militare între Statele Unite şi Taiwan”, a transmis Administraţia de la Beijing.

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    În anul 2005, un om al străzii a găsit o servietă plină cu bancnote de 20 şi 50 de dolari. Suma totală pe care Ted Rodrigue a găsit-o era de 100.000 de dolari; omul nu ştia însă că banii erau lăsaţi acolo de un regizor, care i-a propus următorul târg: Rodrigue putea păstra suta de mii de dolari, cu condiţia să fie filmat în următoarea perioadă, atunci când avea să cheltuie banii.

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Donald Trump ameninţă companiile care vor să părăsească Statele Unite

    Companiile care aleg să părăsească Statele Unite vor suferi consecinţe, reflectate prin taxe ridicate la graniţă, a avertizat preşedintele ales, Donald Trump, în cadrul ”USA Thank You Tour 2016”, turneul în care mulţumeşte susţinătorilor, potrivit BBC.

    Trump şi-a asumat salvarea a 1.000 de locuri de muncă la compania de dispozitive de aer condiţionat Carrier Corp, care trebuia să se mute în Mexic. Preşedintele ales a adăugat că negocierile cu Carrier Corp reprezintă un model pentru viitoarele negocieri cu alte firme din Statele Unite care intenţionează să se mute în Mexic.

    Trump a asigurat companiile că vor fi tratate bine în ţară, dar că vor suferi consecinţe dacă aleg să îşi mute fabricile în afara Statelor Unite. „Vor fi taxate foarte mult la graniţă dacă vor să plece”, a explicat preşedintele ales. Mai mult, Trump a reiterat promisiunea de a reduce taxele şi reglementările pentru mediul de afaceri.

    Carrier Corp va beneficia de un pachet de reduceri de taxe în valoare de şapte milioane de dolari pentru o perioadă de zece ani, pentru că ar salva 800 de locuri de muncă ar fi putut fi mutate în Mexic şi 300 de locuri de muncă ale cercetătorilor şi ale celor aflaţi în poziţii de conducere.

    Totuşi, aproape 1.300 de locuri de muncă vor ajunge la sud de graniţă. Stimulentul financiar de şapte milioane de dolari este condiţionat de rata de angajare, retenţia la locul de muncă şi investiţia de capital, potrivit unui anunţ al Carrier.

  • Dacian Cioloş a făcut o pledoarie pe Facebook pentru USR şi PNL

    Dacian Cioloş a pledat, vineri, pentru USR şi PNL, “un partid purtător de speranţe”, respectiv “un partid cu tradiţie democratică”, afirmând că românii au de făcut o alegere clară între trecut şi viitor, pentru o “Românie a bunului simţ” şi împotriva perpetuării corupţiei, minciunii şi populismului.

    “Dragi români, dincolo de reforme, Guvernul pe care îl conduc a început un alt mod de a guverna: sincer, onest, transparent, atât cu cheltuirea banului public cât şi cu luarea deciziilor. Un mod de a guverna aşa cum mi l-am dorit de la toţi cei care au guvernat ţara până acum. Un mod de a guverna de care România are nevoie nu numai ca să se dezvolte, dar şi pentru ca românii să recâştige încrederea într-un stat care acţionează pentru ei, nu împotriva lor”, a scris Dacian Cioloş pe pagina sa de Facebook.

    El precizează că pentru acest motiv a acceptat mandatul de premier într-un guvern independent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea antreprenorului care a pornit fenomenul Instagram

    Kevin Systrom este un antreprenor american care a fondat alături de Mike Krieger populara aplicaţie de smartphone Instagram. Cei doi au lansat pe 6 octombrie 2010 aplicaţia, care se laudă cu cea mai mare creştere din toate timpurile, ajungând în doar doi ani la 80 de milioane de utilizatori. În prezent, Instagram are 500 de milioane de utilizatori activi la nivel global.

    Systrom s-a născut în 1983 în Holliston, Massachusetts. În şcoala primară a făcut cunoştiinţă pentru prima dată cu programarea; interesul lui pentru acest domeniu a crescut odată cu pasiunea sa pentru jocul video Doom 2, care l-a determinat să-şi creeze propriile niveluri. De asemenea, a creat un program prin intermediul căruia putea să-şi păcălească prietenii că le-au fost sparte conturile de AOL Instant Messenger.

    A absolvit Universitatea Stanford în 2006, iar primul contact cu antreprenoriatul a avut loc în timpul facultăţii, când a fost ales alături de alţi 11 studenţi să participe la prestigiosul program Mayfield Fellows, care le oferă studenţilor posibilitatea de a aprofunda cunoştinţele în domeniul antreprenorial şi în cel al tehnologiei.

    După acest program a urmat un internship în cadrul companiei Odeo, care a dat naştere Twitterului. Prima sa slujbă, din timpul liceului, a fost de vânzător la un magazin de muzică: „Eram obsedat de muzică. Voiam să fiu DJ. Le trimiteam un mail în fiecare zi pentru a mă angaja acolo. Într-un final, m-au lăsat să lucrez câteva ore pe săptămână”, a povestit el revistei Fortune. Experienţa i-a folosit pentru a mixa în câteva cluburi, chiar înainte de a împlini 18 ani. Systom obişnuia ca în timpul liber să programeze joculeţe pentru prietenii săi, iar după un semestru petrecut în Italia a devenit pasionat de fotografie; un profesor i-a arătat lui Systrom o cameră de fotografiat Holga, ieftină, simplă şi care realiza fotografii cu o alură retro.

    La terminarea facultăţii, avea mai multe oportunităţi de angajare, printre care şi Microsoft, dar s-a angajat la Google pe un post de marketing. În primul an a lucrat la produse ca Gmail şi Google Reader, iar în al doilea an al său la gigantul american a lucrat în echipa de Corporate Development. Systrom nu era pe deplin fericit: „Aveam dorinţa de a deveni antreprenor şi voiam să mă întorc în spaţiul de socializare”, a spus el.

    După Google s-a alăturat dezvoltatorilor aplicaţiei Nextstop, care a fost cumpărată de Facebook în 2010. Aici, Systrom s-a gândit să combine funcţia de „check-in” cu jocuri de socializare şi i s-a conturat ideea de a îmbina pasiunea pentru fotografie cu cea pentru reţelele de socializare. A realizat un prototip a ceea ce avea să devină Burbn, apoi a abordat două fonduri de capital de risc. Systrom a obţinut o finanţare de 250.000 de dolari de la Steve Anderson, fondator al Baseline Ventures, apoi alţi 250.000 de dolari de la Marc Andreessen şi Ben Horowitz.

    Astfel, alături de Mike Krieger, a construit Burbn, prin intermediul căruia vizitatorii puteau publica fotografii, imagini cu locurile pe care le-au vizitat, pe care vor să le viziteze şamd. Cei doi şi-au dat seama că ar fi bine să se concentreze pe un singur aspect şi au ales realizarea şi împărtăşirea de fotografii. La doar o lună de la lansare, Instagram – nume ales din combinarea cuvintelor „instant” şi „telegram” – ajunsese deja la 1 milion de utilizatori. Au realizat aplicaţia mai întâi doar pentru iPhone, care era capabil să facă fotografii bune peste care erau aplicate filtrele artistice inspirate de camera Holga.

    În aprilie 2012, Instagram a fost vândut către Facebook, pentru 1 miliard de dolari – cash şi acţiuni; reţeaua de socializare a încorporat şi cei 13 angajaţi ai Instagram. Potrivit mai multor surse, Systrom ar fi câştigat 400 de milioane de dolari în urma acestei tranzacţii şi se află în continuare la conducerea Instagram.

  • Creştere economică, dar până când?

    Cu cea mai mare creştere economică din toate ţările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit şi se reflectă deopotrivă în coşurile de cumpărături dar şi în dispoziţia angajatorilor de a creşte numărul salariaţilor. Care sunt însă previziunile pentru 2017 şi care sunt factorii care pot influenţa evoluţia ţărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucşă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzeşte, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creştere economică.

    Într-o discuţie cu presa, Dan Bucşă punctează deopotrivă aspectele pozitive şi negative care influenţează aşteptările instituţiei financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbeşte este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimişti în privinţa anului viitor decât a evoluţiei din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu ştim dacă se va produce. Nu ştim dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiştii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul aşteptărilor firmelor. Iar Dan Bucşă povesteşte că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investiţiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali şi ai Germaniei şi ai zonei euro (în primii patru ca mărime) şi orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiţii mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto nişte concesii, iar economistul nostru şef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie şi vor urma şi alte firme din acelaşi sector, după care şi firme din alte sectoare şi în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să îşi închidă graniţele, să impună bariere comerciale, în condiţiile în care va oferi foarte multe facilităţi pentru multe firme.” Mai sunt şi alţi factori care ar putea să ducă la o creştere mai mică anul viitor şi cei mai importanţi sunt euro-dolarul şi preţul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creştere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial şi un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne aşteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia uşor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

    Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar preţul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creşterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta şi în 2017 impactul estimat este negativ, „poate şi pentru că noi credem că preţul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucşă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerţul global, iar reprezentanţii instituţiei financiare se aşteptă la o reluare a ritmului de creştere în comerţul global.

    Politica monetară adaugă la creşterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici şi mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziţiei fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creşterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta şi anul viitor. FMI, OECD şi multe alte organizaţii internaţionale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică ţări care au bani mai mulţi – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creşterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiţii”, arată Dan Bucşă. Iar contribuţia consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creştere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuţia foarte mică a exporturilor.

    „Cum stă zona noatră în concursul de frumuseţe cu celelalte ţări emergente? Pentru anul acesta şi anul viitor, prognoza noastră de creştere este de circa 4% pentru România, şi, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituţiei financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului şi ale BNR, care văd creşterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, şi credem şi că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea ţărilor din regiune, creşterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creşterii pentru foarte puţine ţări – Ungaria şi Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România îşi măreşte decalajul faţă de alte ţări, suntem şi mai campioni decât în privinţa creşterii economice. Iar Dan Bucşă arată că potenţialul de creştere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creştere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.