Cea mai bună perioadă în care un angajat poate să îi ceară şefului o mărire de salariu este cea imediat următoare finalizării cu succes a unui proiect de amploare sau după câştigarea unui nou client pentru companie, potrivit specialiştilor în domeniul resurselor umane. În cazul în care la nivelul firmei există însă o procedură clar stabilită legată de acordarea măririlor salariale, persoana în cauză trebuie să poarte o discuţie în acest sens cu angajatorul după finalul anului financiar, în lunile ianuarie-aprilie, atunci când ia sfârşit, de cele mai multe ori, şi evaluarea performanţelor salariaţilor.
Tag: companie
-
Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback
Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.
“Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).
În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.
“Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.
El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.
“Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.
Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.
Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.
“Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.
El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.
“În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)
-
Trei din patru români cred că preţurile vor creşte în acest an
“Referitor la inflaţia pe anul trecut, un procent record de români cred că preţurile au fost mai ridicate în comparaţie cu anul anterior – 83%, faţă de 72% în ultima lună a anului 2011”, arată GfK.
Rata inflaţiei a fost, în decembrie, de 4,95% faţă de decembrie 2011, în afara intervalului ţintit de BNR, iar rata medie pe 12 luni (ianuarie-decembrie 2012), faţă de precedentele 12 luni a fost de 3,33%.
Potrivit studiului GfK, peste jumătate dintre români susţin că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni, în vreme ce unul din zece locuitori credeau că aceasta este mai bună.
Cu toate acestea, gradul de încredere al populaţiei a atins în 2012 cel mai ridicat nivel de la declanşarea crizei până în prezent, românii fiind “sensibili” la promisiunile din campaniile electorale, care i-au făcut mai optimişti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut
Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.
-
Compania germană Conergy intră pe piaţa românească cu un parc fotovoltaic în apropiere de Craiova
Conergy va furniza circa 9.400 de module PowerPlus pentru proiect, a cărui suprafaţă va fi de 13.700 de metri pătraţi, potrivit unui comunicat al companiei germane.
Producţia anuală a parcului fotovoltaic, de circa 2.840 de MWh, este suficientă pentru a alimenta cu electricitate 870 de gospodării.
Potrivit informaţiilor din piaţa energiei, costul investiţiei într-un MW instalat în panouri solare este de circa 1,5 milioane de euro, astfel că investiţia ar depăşi 3 milioane de euro.
“Guvernul intenţionează să asigure circa 20% din necesarul de energie al ţării din surse regenerabile până în 2020, iar pe lângă energia eoliană se va baza în principal pe cea solară”, a arătat Alexander Gorski, membru în consiliul de conducere al Conergy.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şeful Apple: China va deveni cea mai mare piaţă pentru companie, depăşind Statele Unite
“Cred că va deveni prima noastră piaţă”, a afirmat Cook într-un interviu acordat joi agenţiei de presă Xinhua, fără a preciza orizontul de timp în care ar putea avea loc această răsturnare, transmite Bloomberg.
Apple a înregistrat în trimestrul al treilea al anului trecut vânzări de 5,7 miliarde de dolari în China, faţă de 14,4 miliarde de dolari în SUA.
Aflat în vizită în China, Cook s-a întâlnit şi cu şeful grupului China Mobile, care are 707 milioane de clienţi, cu o cotă de piaţă de 64%, şi nu a încheiat încă un acord cu compania americană pentru introducerea iPhone în ofertă. Aplpe distribuie iPhone în China prin magazine proprii şi operatorii China Unicom şi China Telecom, locurile 2 şi 3 de pe piaţă.
Cook se află în cea de-a doua vizită în China din ultimul an, în încercarea de a consolida poziţia Apple pe cea mai importantă piaţă din lume după potenţialul de creştere.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Toyota, obligată să achite 1,1 miliarde dolari către un grup de clienţi din SUA
Înţelegerea trebuie mai întâi aprobată de un judecător federal din California şi include plăţi în numerar către clienţi, potrivit unui comunicat al companiei.
Firma de avocatură Hagens Berman, care reprezintă reclamanţii, a precizat că plăţile convenite în acord sunt evaluate la 1,2-1,4 miliarde dolari, transmite Bloomberg.
Toyota a rechemat pentru reparaţii peste 10 milioane de automobile în perioada 2009 – 2010, în principal pentru probleme tehnice care ar fi putut cauza accelerarea neintenţionată a maşinilor. Compania încă se confruntă cu consecinţele campaniei uriaşe de rechemări, având în derulare numeroase procese.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum reuşeşte Antibiotice, companie de stat, să aibă profit şi exporturi în creştere: lansări de produse, noi pieţe şi urmărirea obiectivelor
“Ne-am atins cifra de afaceri şi profitabilitatea pentru anul în curs. Am lansat produse noi care au adus (…) un aport important în profitabilitatea fimei. Este important ca în 2013 să ne atingem ţintele de export pentru că avem în derulare multe proceduri de înregistrare a produselor în special în Europa, SUA, Rusia, nordul Africii, în toate ţările arabe”, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, într-un interviu acordat ZF.
-
CFR şi-a redus datoriile cu 65% în primele zece luni. Profitul înregistrat de companie în această perioadă
CFR a înregistrat un profit de 58,4 milioane lei. Cheltuielile companiei care administrează infrastructura feroviară publică au scăzut în perioada analizată cu 15%, la 2,1 miliarde lei, se arată arată într-un comunicat al CFR.
Rezultatele sunt efectul unor măsuri de redresare economică, arată CFR, fără să dea detalii.
Investiţiile companiei s-au ridicat la 1,19 miliarde lei în primele zece luni, cea mai mare parte, de 1,06 miliarde lei, fiind aferente programelor cu finaţare europeană (modernizare staţii de cale ferată, reabilitarea podurilor, podeţelor şi a tunelurilor de cale ferată, îmbunătăţirea siguranţei traficului feroviar şi reabilitarea infrastructurii feroviare), gradul de utillizare fiind de 99,3%.
Cititi mai multe pe www.mediafax,ro
-
Google cumpără compania de livrări BufferBox
Cum funcţionează mai exact BufferBox? Compania a amplasat sisteme de depozitare asemănătoare unor cutii poştale în diferite locaţii – în care curierii pot lăsa produsele achiziţionate online. Utilizatorii aleg cea mai convenabilă locaţie BufferBox de unde doresc să ridice produsele comandate online, iar curierii lasă coletul în acel ansamblu de “cutii poştale”. Spre deosebire de căsuţele poştale clasice, cele utilizate de BufferBox nu trebuie să fie închiriate de utilizatori pentru a fi utilizate: aceştia pot alege orice locaţie, pentru că în momentul în care coletul este livrat ei primesc un cod pin unic. Odată introdus acest pin la locaţia aleasă este deschisă cutia în care este depozitat coletul adresat persoanei respective. Cutiile în care se fac livrările sunt accesibile non-stop.