BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Vladimir Putin bolnav? Premierul nipon anulează o vizită. Kremlinul neagă informaţiile

    Sănătatea lui Putin a făcut obiectul unor speculaţii timp de mai multe săptămâni, după ce preşedintele şi-a anulat numeroase vizite în Rusia şi în străinătate, aparent din cauza unei agravări a unei probleme mai vechi la coloana vertebrală.

    Noda intenţiona să meargă în Rusia în decembrie, fără o dată precisă, şi să aibă o întâlnire cu Putin, dar a fost nevoit să îşi anuleze vizita, a anunţat Guvernul nipon.

    Potrivit agenţiei Jiji, premierul a explicat vineri motivele acestei anulări primarului oraşului Nemuro (în nordul Japoniei), venit la Tokyo pentru a discuta cu el despre problema insulelor Kurile, pe care Japonia le reclamă Rusiei sub numele de Teritoriile de Nord.

    În cadrul acestei întrevederi, Noda a explicat că vizita sa în Rusia a fost anulată din cauza “stării de sănătate” a lui Putin, a declarat primarul, Shunsuke Hasegawa, citat de agenţia de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev participă la manifestaţia organizată la Moscova de 1 Mai

    Poliţia a estimat la 120.000 numărul manifestanţilor la începutul reuniunii, convocate de sindicatele pro-Kremlin şi care are loc pe strada Tverskaia, principala arteră din centrul Moscovei care duce spre palatul prezidenţial, potrivit serviciului de presă al poliţiei capitalei. Putin şi Medvedev, care participă pentru prima dată la defilarea de 1 Mai, li s-au alăturat manifestanţilor în piaţa Manej, lângă Kremlin, potrivit imaginilor dfifuzate de televiziunea rusă. Acest eveniment are loc cu mai puţin de o săptămână înaintea învestiturii din 7 mai a lui Vladimir Putin, ales preşedinte cu aproape 64 la sută din voturi la 4 martie în condiţii controversate şi în pofida unei mişcări de contestare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Washingtonul vrea să discute cu Vladimir Putin despre scutul antirachetă

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat anterior că Vladimir Putin şi Barack Obama au convenit să se întâlnească în Statele Unite la scurt timp după învestirea în funcţie a preşedintelui rus. Putin a fost ales la conducerea ţării la 4 martie, iar ceremonia de învestitură este prevăzută pentru 7 mai. Potrivit ambasadorului american, care a acordat un interviu postului de radio Vocea Americii, la sosirea lui Putin în Statele Unite partea americană vrea să aibă cu el “o întrevedere bogată în conţinut” . “Această întrevedere va avea loc independent de summitul NATO”, a declarat diplomatul american, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • O bombă editorială cu efect întârziat

    Cum se poate vedea, Rusia lipseşte de pe listă. Ţinând seama că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat, în spaţiului marelui nostru vecin de la Răsărit, la 4 martie, publicarea volumului nu poate fi considerată o lovitură sub centură la adresa prezidenţiabilului Putin. E doar o bombă editorială, un semnal de alarmă tras cu speranţa, firavă, de a schimba, nu foarte curând, un viitor ce nu prevesteşte nimic bun. Pentru că, după cum ne spun editorii români, “Povestea lui Putin nu s-a terminat. Poate că abia începe.”

    Cartea conţine o suită de dezvăluiri tulburătoare, adunate cu trudă şi cu un curaj care ne aminteşte de Anna Politkovskaia, despre un om căruia nu i s-au întocmit până acum decât biografii cosmetizate. Putin, aşa cum apare în biografia, desigur neoficială, alcătuită de jurnalista Masha Gessen, relevă un temperament violent şi ranchiunos, un comportament grosolan şi dispreţuitor, o incapacitate cronică de comunicare şi o nevoie de “ordine” derivată din educaţia sa sovietică şi din disciplina ierarhică a KGB. Dornic să restaureze un imperiu ruinat, Putin nu se dă în lături de la nimic: manipularea fricii cetăţenilor prin menţinerea de zone de conflict şi chiar atentate regizate cu binecuvântarea lui, corupţie, surparea instituţiilor democratice, controlul asupra presei şi prigonirea cruntă a celor care i se opun.

    În vreme ce Occidentul încă mai credea în bunele sale intenţii şi în faptul că era un liberal reformist, pe vremea primului său mandat, disidenţa de orice fel era reprimată brutal: jurnalişti ameninţaţi, bătuţi sau asasinaţi chiar, magnaţi media siliţi să fugă din ţară, oameni de afaceri aruncaţi în închisoare şi afacerile lor preluate de stat, contracandidaţi politici descurajaţi la scenă deschisă, presă controlată cu duritate. Despre toate acestea, dar şi despre multe, multe altele, Masha Gessen (care, pentru a-şi documenta cartea, a recurs la numeroase interviuri, articole şi reportaje, la biografii oficiale sau nu, la cărţi de memorii, emisiuni radio şi TV, acte, contracte, transcrieri de discuţii, înregistrări video şi audio) vorbeşte cu onestitate. Iată un scurt fragment din volum:

    “În 20 martie 2006, Marina Litvinovici pleca de la muncă; era trecut de ora nouă seara. Lucra acum pentru Gari Kasparov, fostul campion la şah ajuns politician. Menţineau, la sediul lor din centrul Moscovei, o prezenţă discretă: uşa de la intrare nu purta nici un însemn şi în spatele ei se aflau mereu câte doi dintre cei opt paznici permanenţi ai lui Kasparov. Serile, după o zi de lucru, Kasparov şi bodyguarzii săi urcau în SUV-ul său, iar restul micii lui echipe se dispersa, plecând spre casă cu maşina, pe jos sau cu metroul. Litvinovici, care stătea aproape, mergea de obicei pe jos.

    Cam la o oră după ce plecase din birou, Litvinovici a deschis ochii şi şi-a dat seama că zăcea întinsă pe o prelată şi că cineva încerca să-şi dea seama cum se simte. Nu se simţea bine deloc: fusese doborâtă de una sau mai multe lovituri în cap. Fusese bătută rău, era plină de vânătăi şi rămăsese fără doi dinţi din faţă. Geanta îi era alături; banii, laptopul şi telefonul mobil erau neatinse.

    În acea noapte a trebuit să stea trei-patru ore la urgenţă; alte trei-patru ore le-a petrecut, în următoarea zi, la secţia de poliţie. Poliţiştii au fost neobişnuit de amabili, dar insistau că nu fusese bătută. O femeie de treizeci şi unu de ani să fi leşinat pur şi simplu şi să fi căzut într-un mod aşa de neobişnuit, alegându-se cu vânătăi peste tot? Ea a obiectat, arătând că avea pe un picior o vânătaie care, îi spuseseră doctorii, fusese probabil cauzată de o lovitură cu un baston de cauciuc. Dar poate fusese lovită de o maşină? Litvinovici a arătat că hainele îi rămăseseră curate, că purta aceiaşi pantaloni şi aceeaşi haină, deci nu fusese lovită de o maşină. Ba chiar era un semn, printre altele, că fusese atacată de profesionişti: probabil o ţinuseră cât o loviseră, apoi o întinseseră cu atenţie pe prelata unde se dezmeticise.

    Atacul era un mesaj. Execuţia impecabilă şi faptul că obiectele de valoare nu-i fuseseră atinse erau menite să sublinieze asta. Un alt tânăr consilier politic, un fost coleg de-al lui Litvinovici care îşi făcuse o carieră stralucită lucrând pentru regimul Putin, a formulat acest mesaj pe blogul său: ‘Femeile n-ar trebui să facă meseria asta… Marina a intrat în război, şi nimeni n-a spus că războiul acesta se desfăşoară după reguli’. Cu alte cuvinte, asta avea să li se întâmple celor ce înfruntau Kremlinul.”

    Masha Gessen, “Omul fără chip. Incredibila ascensiune a lui Putin”, Editura Pandora M, Bucureşti, 2012

  • Putin se întoarce de unde nu a plecat niciodată

    Iubiţi Rusia? i-a întrebat Vladimir Putin pe muncitorii strânşi la marele miting de campanie de pe stadionul Lujniki, ridicându-şi ochii de pe foile de pe care le recitase poemul “Borodino” al lui Lermontov, un text patriotic de bază pentru orice şcolar rus.

    Prim-ministrul candidat la preşedinţie i-a chemat pe susţinători la luptă contra unui inamic simbolic, identificabil fie cu protestatarii contra regimului Medvedev-Putin, împinşi de la spate de agenţii Vestului, fie cu Vestul însuşi care ar încerca să-i impună Rusiei voinţa sa. “Bătălia Rusiei continuă, iar izbânda va fi a noastră!”, le-a promis premierul susţinătorilor săi, unind simbolic ideea de victorie în alegeri cu cea de victorie a Rusiei contra oricui ar ameninţa-o.

    Mitingul a fost organizat, tot simbolic, de 23 februarie, Ziua Apărătorului Patriei şi fosta Zi a Armatei Roşii. Iar răspunsul a fost pe măsură: unul dintre cele mai cunoscute bloguri ruseşti, drugoi.livejournal.com, a publicat un lung şir de poze de la mitingul festiv, unde pe pancarte se puteau citi lozinci de la “Volodia, cu tine o să câştigăm!” sau “Putin – o Rusie puternică!” până la “Poporul pentru Putin – Putin pentru popor!” şi “Lui Putin – da! Şvonderilor portocalii – nu!” (aluzie la adepţii locali ai unei mişcări din seria revoluţiilor portocalii ale Estului, orchestrate de occidentali, Şvonder fiind un personaj al lui Bulgakov din “Inimă de câine”, prototip al “idiotului util” oportunist).

    Abundenţa de simboluri şi aluzii nu trebuie să mire, într-o lume politică unde bătălia electorală s-a dus mai curând pe redutele simbolice ale internetului, folosit atât ca loc de dezbatere a teoriilor de către opoziţie, de lansare a unui ocean de caricaturi şi filmuleţe anti-Putin şi de mobilizare a demonstraţiilor moscovite, cât şi ca platformă de lansare a noilor talente politice: unul dintre potenţialii candidaţi la preşedinţie, Aleksei Navalnîi, este blogger şi a devenit cunoscut ca opozant virtual al administraţiei de la Kremlin. Analiştii occidentali au tratat demonstraţiile din Piaţa Triumfalnaia, care au contestat rezultatul alegerilor parlamentare din 4 decembrie, ca pe un eveniment cu totul neobişnuit, epocal, de tip “piaţa Tahrir” şi de natură să vestească o schimbare profundă în politica rusească; în realitate, ele nu erau nici primele din ultimii 11 ani, nici nu imitau mişcări de protest convocate prin internet în alte părţi ale lumii şi nici nu erau suficient de puternice ca să impresioneze puterea. Aceeaşi ostilitate faţă de regim o aveau şi sutele de protestatari care s-au strâns la înmormântarea Annei Politkovskaia, în 2006, sau miile de oameni participanţi la Marşul Celor care nu sunt de acord, din 2007, reprimat brutal, asta ca să folosim numai două exemple.

    Numai că pe atunci nu-i băga prea multă lume în seamă în afara graniţelor Rusiei, sau dacă îi băga în seamă, era de obicei cu concluzia că opoziţia nu e destul de tare ca să creeze o alternativă politică reală. Nici acum nu este: ultimul sondaj de opinie, al institutului independent Levada, l-a dat pe Putin ca favorit în alegerile prezidenţiale din 4 martie cu 63-66% din voturi, uşor sub procentele înregistrate de Medvedev la alegerile din 2008 (70%) şi de Putin însuşi în 2004 (71%). Iar dintre ceilalţi candidaţi, trei sunt “candidaţi de serviciu”, foşti prezidenţiabili (Serghei Mironov – stânga moderată, Ghenadi Ziuganov – comunist, Vladimir Jirinovski – dreapta naţionalistă), iar al patrulea e Mihail Prohorov – independent, miliardar intrat în cursă ca posibil “iepure” al lui Putin; niciunul nu-i cotat cu mai mult de 5-10% din voturi. Şi atunci de unde entuziasmul cel nou în faţa protestelor ruseşti?

  • Viaţa incredibilă a miliardarului care vrea să îi ţină piept lui Vladimir Putin în cursa pentru preşedinţia Rusiei

    Un lucru este sigur: Prohorov, al treilea cel mai bogat om din Rusia cu o avere estimată de revista americană Forbes la 18 miliarde de dolari, are puterea financiară de a se lupta cu actualul prim-ministru Vladimir Putin.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Partidul lui Vladimir Putin, favorit în alegerile legislative din Rusia

    Aproximativ 110 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă cei 450 de deputaţi din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară).

    În cadrul actualei Camere, aleasă în 2007, Partidul Rusia Unită, din care fac parte numeroşi “aparatcik”, oficiali locali sau federali şi reprezentanţi ai mediilor de afaceri apropiate puterii, a obţinut 315 mandate de deputat, reprezentând o majoritate constituţională de două treimi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-au născut Statele Unite ale Rusiei. Cum comentaţi?

    La Sankt-Petersburg a fost semnat tratatul de constituire a zonei de liber schimb a Comunităţii Statelor Independente (CSI), la care au aderat şapte state ale CSI – Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia şi Tadjikistan. N-au aderat trei state – Azerbaidjan, Uzbekistan şi Turkmenistan.

    Tratatul, care va desfiinţa imediat sau progresiv taxele de import şi export pentru o largă categorie de bunuri, ar putea intra în vigoare chiar din ianuarie 2012, a anunţat premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de RIA Novosti, iar acum e în studiu posibilitatea ca Rusia şi Ucraina să treacă la folosirea rublei ruseşti în tranzacţiile bilaterale.

    Trei dintre membrii CSI – Belarus, Kazahstan şi Rusia – au format deja o uniune vamală în cursul acestui an.

  • Vladimir Putin cultivă patriotismul pe un Harley-Davidson

    Vladimir Putin a deschis mitingul pe motocicleta sa Harley-Davidson, cea pe care a condus-o şi anul trecut, la un miting similar, în Ucraina. Premierul nu a ratat ocazia pentru a ţine un discurs celor adunaţi, reamintindu-le că portul Novorosisk a fost eliberat de sub ocupaţie nazistă în urmă cu 68 de ani.

    “Vreau să vă spun, fraţilor, că este cu adevărat formidabil că nu aţi uitat eroismul trecutului. Aceste pagini de istorie sunt legate, într-o manieră frapantă, de motociclete, pentru că erau mijlocul cel mai uşor de a transporta copiii departe de front”, a declarat premierul, un împătimit al motocicletelor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Putin pune ochii pe uniunea economică din zona Eurasiatică

    Deja primul pas a fost făcut cu un an în urmă, când a fost creată o uniune vamală între Rusia, Belarus şi Kazakhstan, prin care au fost eliminate taxele şi controalele vamale între graniţele celor trei ţări. Începând cu luna ianuarie a anului viitor, această uniune ar trebui să ia forma unui “spaţiu economic comun”, în interiorul căruia circulaţia bunurilor, a forţei de muncă şi a serviciilor să fie gratuită. O asemenea piaţă comună ar fi formată şi ar deservi 165 de milioane de oameni, adică 60% din totalul populaţiei fostei Uniuni Sovietice.

    În cadrul unui summit ţinut la Moscova luna aceasta, primii miniştri ai celor trei state au stabilit o ţintă şi mai ambiţioasă de atât – transformarea acestei grupări într-o “uniune economică Eurasiatică” până în 2013. Au existat discuţii şi asupra introducerii unei monede unice în acest spaţiu.

    “Acesta este cu adevărat un eveniment cu o semnificaţie geopolitică şi interstatală deosebită. Pentru prima oară de la prăbuşirea Uniunii Sovietice, a fost făcut un pas în vederea restabilirii ordinii economice şi a legăturilor comerciale în spaţiul post-sovietic”, a declarat Vladimir Putin, potrivit Financial Times. Spre deosebire de alte încercări de a reunifica statele din spaţiul sovietic, acest demers pare a fi primul cu şanse reale de reuşită.

    De asemenea, Putin a sugerat că odată ce spaţiul economic comun va fi organizat, membrii săi ar trebui să înceapă discuţiile asupra unui acord comercial între acest spaţiu şi Uniunea Europeană. Este greu de crezut însă că acest lucru se va întâmpla, în condiţiile în care Rusia se luptă de 18 ani să fie acceptată în Organizaţia a Mondială a Comerţului.

    Recrearea legăturilor dintre fostele state sovietice este unul dintre cele mai vechi ţeluri ale lui Vladimir Putin. În anul 2000, acesta a semnat un acord cu şase state pentru a crea Comunitatea Economică Eurasiatică sau EurAsEc. Proiectul arămas însă suspendat.

    “Viziunea lui Vladimir Putin se apropie tot mai mult de crearea unei uniuni Europene în spaţiul fostei uniuni Sovietice”, este de părere Lilit Gevorgyan, analist al companiei de conslutanţă IHS Global Insight.

    Uniunea vamală a adoptat bucăţi din aquis-ul comunitar, corpul de lege Uniunii Europene, potrivit unui oficial rus. Unul dintre principalele avantaje ale acestei uniuni este de a stimula dezvoltarea afacerilor prin eliminarea barierelor comerciale. Ar putea ajuta, de asemenea, la reluarea legăturilor pe orizontală între industriile şi întreprinderile care au fost afectate d eprăbuşirea URSS. Kîrgîstan şi Tajikistan şi-au exprimat la rândul lor intenţia de a face parte din această uniune. Vladimir Putin şi-ar dori ca la acest spaţiu să adere şi Ucraina.