BusinessMagazin

Tag: vladimir putin

  • Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător

    Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.

    „Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.

    Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.

    „Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.

    Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.

    Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.

    Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.

    Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de  a adresa problema schimbărilor climatice.

    Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.

    Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.

    Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.

     

     

  • Putin speră că noua conducere a CE va observa efectele dăunătoare ale sancţiunilor anti-Rusia

    Putin, care efectuat joi o vizită în Italia şi la Vatican, a mai afirmat că speră că Roma va contribui la normalizarea relaţiilor între Uniunea Europeană şi Rusia.

    “Naţiunile europene au ratat şansa de a vinde mărfuri în valoare de miliarde pe piaţa rusă, ceea ce înseamnă că nu s-au creat noi locuri de muncă sau că s-au pierdut locuri de muncă, oamenilor nu li s-au plătit salariile şi nu au vărsat bani la toate nivelurile sistemului bugetar. Înseamnă pierderi pentru noi toţi “, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă, după discuţiile purtate cu premierul italian Giuseppe Conte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin l-a invitat pe Donald Trump la Moscova

    „L-am invitat pe preşedintele Statelor Unite să ne viziteze cu ocazia aniversării victoriei din Marele Război Patriotic (Al Doilea Război Mondial, n.r.), anul viitor, pe 9 mai. Preşedintele american a reacţionat foarte pozitiv”, a declarat Ushakov pentru postul de televiziune Rossiya-24.

    „A existat o conversaţie cu privire la care dintre ţări a suferit cele mai mari pierderi în război şi care ţară a avut cel mai important rol. Contribuţia poporului sovietic în această victorie nu a trecut neobservată”, a adăugat oficialul de la Kremlin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mike Pompeo se va întâlni marţi cu Vladimir Putin la Moscova

    ”Da, el va ajunge direct la Sochi”, a declarat diplomatul, adăugând că ”Pompeo va ajunge mâine, în jurul orei stabilite pentru discuţii”.

    Vizita lui Pompeo la Moscova fusese iniţial stabilită pentru data de 13 mai, dar secretarul de stat american a amânat vizita pentru a se întâlni la Bruxelles cu reprezentanţii UE unde au discutat despre situaţia acordului nuclear cu Iranul.

    Pentru început Pompeo va face o vizită la ambasada SUA de la Moscova, apoi se va întâlni cu oamenii de afaceri americani care lucrează în Rusia, precum şi cu participanţii la programele americane de schimb educaţional. După aceste întâlniri, diplomatul ar putea merge să depună o coroană de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut situat lângă Zidul Kremlinului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce PEDEAPSĂ a primit soţul fiicei lui Vladimir Putin pentru ca a înşelat-o

    Recent s-a vehiculat că fiica cea mică a preşedintelui rus Vladimir Putin, Katerina Tikhonova, a fost înşelată de Kirill Shamalov. Vestea a apărut după ce s-a zvonit că magnatul ar avea legături cu o vedetă a lumii mondene, Zhanna Volkova, scrie Mediafax.

    Scandalul a izbucnit după ce Zhanna Volkova a fost fotografiată dansând tandru cu un bărbat misterios, de Ziua Sf. Valentin de anul trecut. Faţa bărbatului este acoperită în mod deliberat cu un emoticon zâmbitor, dar ceea ce se vede din acest partener de dans lasă să se creadă că el ar fi Shamalov, potrivit agenţiei de ştiri Open Media

    Drept pedeapsă pentru faptele sale, magnatul Kirill Shamalov ar fi rămas fără aproape jumătate din avere.

    Potrivit unei investigaţii a jurnaliştilor de la Reuters, Katerina a ajuns să deţină împreună cu Kirill Shamalov o avere de două miliarde de dolari, fiind astfel mult mai bogată chiar decât liderul de la Kremlin, care potrivit declaraţiei sale de venituri, preşedintele rus a câştigat în 2015 – 8,9 milioane de ruble.

     

  • Ce vrea Vladimir Putin să facă: Pentru prima dată în 12 ani, Rusia reduce cheltuielile militare şi iese din topul ţărilor care investesc masiv în armament

    Dezvoltarea militară accelerată a Rusiei se apropie de sfârşit, potrivit Intellinews.

    Aceste parcurs a început în 2012 când preşedintele rus Vladimir Putin a reînceput înarmarea pentru a se pregăti de confruntarea asupra Peninsulei Crimeea din 2014.

    Acum, deja două treimi din armata rusă utilizează arme moderne, potrivit Kremlinului, iar cheltuielile militare încep să fie reduse. Cel puţin, programele de investiţii au fost extinse iar Rusia începe din nou să se concentreze pe economia locală.

    În luna martie Putin a anunţat un program de „transformare” a economiei Rusiei, prin 12 proiecte naţionale de investiţii, în valoare totală de 390 miliarde dolari, dintre care două treimi se vor duce în proiecte din sfera socială, iar restul vor fi investiţi în mega-proiecte de infrastructură.

    Deşi detaliile rămân în ceaţă deoarece o treime din bugetul Rusiei este secret, cheltuielile militare se vor ridica la 61,4 miliarde de dolari pentru anul acesta, adică 3,4% din PIB, mai puţin decât anul trecut.

    Între 2009 şi 2018 cheltuielile militare au crescut cu 27% şi au reprezentat constant circa 3,9% din PIB până anul trecut.

    Rusia s-a situat pe locul patru în ceea ce priveşte cheltuielile militare în 2017, însă anul trecut a picat pe locul şase, potrivit Stockholm International Peace Research Institute.

    SUA continuă să fie pe primul loc în termeni de cheltuieli militare, cu 649 miliarde doalri în 2018, adică 3,6% din PIB. Între 2009 şi 2018 investiţiile în programe militare au scăzut cu 17%, însă în acest timp SUA s-a confruntat cu cheltuieli majore din războaiele în care s-a implicat în Irak, Libia şi Afghanistan.

    Cu toate acestea, faptul că Rusia cheltuie mai puţin pe investiţii în sectorul militar se poate datora şi din cauza faptului că ţara condusă de Vladimir Putin s-a reorientat spre noi strategii.

    Christopher Wylie, celebrul whistleblower care a lansat scandalul Cambridge Analytica, a declarat anul trecut la Bucureşti, pentru ZF, că „ruşii vor putere dar sunt faliţi, aşa că îşi exercită puterea prin propagandă”, mediul online fiind unul dintre noile fronturi.

     

  • Cine este omul pe care Putin îl urăşte cel mai mult

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • UE condamnă decizia lui Putin de a simplifica procedura acordării cetăţeniei ruse pentru ucraineni

    “Emiterea de către preşedintele Putin a unui decret care le permite, printre altele, cetăţenilor care locuiesc în anumite zone din regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk să aplice prin procedură simplificată pentru a obţine cetăţenia rusă reprezintă un alt atac al Rusiei asupra suveranităţii Ucrainei”, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului European de Acţiune Externă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cortina de Fier digitală a lui Vladimir Putin

    Cel mai probabil, încercarea îndrăzneaţă care ţine titlurile ştirilor se va reduce la eforturi ale regimului lui Putin de a introduce o cenzură în stil chinezo-comunist asupra a tot ce circulă pe internet. Parlamentarii ruşi au pregătit deja un pachet de legi care va permite arestarea celor care manifestă lipsă de respect online pentru oficialităţi.

    Pe 10 martie, mii de oameni au ieşit în stradă în Moscova şi alte două oraşe mari ca să protesteze din cauza noilor restricţii privind internetul. Demonstraţia din capitală a fost una dintre cele mai mari din ultimii ani. Poliţia a efectuat, după unele relatări, zeci de arestări. Turbulenţele sociale îi sperie pe politicienii care conduc cu mână de fier Rusia.

    În octombrie, atunci când protestele antiguvernamentale au izbucnit în partea rusă a Munţilor Caucaz, autorităţile au încercat ceva ce n-au mai făcut înainte: au tăiat serviciile de internet mobil pentru întreaga regiune geografică, scrie Bloomberg.

    Timp de aproape două săptămâni, zeci de mii de ruşi, în principal musulmani, au fost împiedicaţi să acceseze site-urile de social media şi să facă schimb de videoclipuri prin intermediul smartphone-urilor. Spre deosebire de China, unde controlul internetului este centralizat, Rusia nu are încă un instrument care să permită punerea cu uşurinţă în carantină a ştirilor negative, aşa că a trebuit să forţeze furnizorii telecom comerciali să limiteze serviciile locale unul câte unul.

    Deficitul de cenzură al Rusiei în comparaţie cu China este pe cale să fie redus. Susţinuţi de preşedintele Vladimir Putin, parlamentarii de la Moscova împing spre adoptarea unui proiect de lege numit „Internetul suveran“ care este conceput să creeze un singur post de comandă de la care autorităţile pot gestiona şi, dacă este necesar, opri fluxurile informaţionale din spaţiul cibernetic al Rusiei.

    Putin susţine iniţiativa ca răspuns defensiv la noua strategie cibernetică a administraţiei americane conduse de Donald Trump, care permite măsuri ofensive împotriva Rusiei şi a altor adversari desemnaţi. Insiderii din industrie, experţi în securitate şi chiar şi înalţi oficiali spun că răsturnările politice sunt cea mai mare îngrijorare. „Această lege nu este despre ameninţările străine sau interzicerea Facebook şi Google, lucruri pe care Rusia le poate face deja legal“, a declarat Andrei Soldatov, autor al „The Red Web (Netul roşu/Reţeaua roşie): războaiele Kremlinului pe internet“ şi cofondator al Agentura.ru, un site care urmăreşte serviciile de securitate. „Este vorba de posibilitatea de a întrerupe anumite tipuri de trafic în anumite zone în perioadele cu turbulenţe sociale.“

    Tensiunile s-au diminuat de-a lungul frontierei sudice a Rusiei în ultimele patru luni, dar ard mocnit în mai multe locuri din ţară. După ce şi-a câştigat în forţă un nou mandat în luna martie, Putin îşi vede rata de aprobare scăzând la minimele ultimilor ani din cauza unor decizii precum reducerea cheltuielilor, creşterea vârstei de pensionare şi majorarea impozitelor, în timp ce salariile continuă să scadă, iar preţurile de consum continuă să urce. Desigur, Putin nu se murdăreşte pe mâini cu aceste măsuri nepopulare. Pentru aceasta există premierul şi miniştrii. Proiectul de lege, la elaborarea căruia a contribuit Andrei Lugovoi, veteranul KGB urmărit în Marea Britanie pentru uciderea prin otrăvire a spionului Aleksander Litvinenko în 2006, este de fapt o amestecătură de legi, unele la care s-a lucrat ani de zile. Scopul final, a explicat Putin, este acela de a se asigura că Runet, numele după care este cunoscut internetul rusesc, continuă să funcţioneze în cazul în care SUA încearcă să-şi izoleze digital foştii inamici din Războiul Rece.

    Putin le-a spus directorilor din mass-media, adunaţi la Kremlin luna trecută, că nu crede că SUA ar deconecta Rusia de la internet, pentru că acest lucru „le-ar provoca pagube enorme“. Totuşi, el le-a dat de înţeles că ameninţarea este reală şi de aceea Rusia trebuie să se pregătească.

    „Ei sunt acolo, e invenţia lor şi toată lumea ascultă, vede şi citeşte ceea ce spui“, le-a explicat Putin. „Cu cât avem mai multă suveranitate, inclusiv în domeniul digital, cu atât este mai bine. Acesta este un domeniu foarte important.“

    Primul pas spre tipul de independenţă avut în vedere în legislaţie este stabilirea „mijloacelor tehnice de combatere a ameninţărilor“. Este vorba de instalarea cutiilor speciale cu software de urmărire la mii de puncte de legătură între reţeaua web rusească şi cea internaţională.

    Unităţile vor alimenta un singur centru nervos, permiţând autorităţilor de reglementare să analizeze atât volumele şi tipurile de trafic în timp real, cât şi să blocheze selectiv sau să redirecţioneze anumite tipuri de fluxuri, fie clipuri pe YouTube, fie notificări pe Facebook. Aşa-numita inspecţie în profunzime a pachetelor (deep-packet inspection, sau DPI) este de ani de zile un instrument popular pentru operatorii de reţele mari, deoarece ajută la optimizarea încărcărilor utilizatorilor. Furnizorii de conţinut utilizează tehnologia pentru a recupera metadatele din ce în ce mai valoroase despre consumatori, pe care le vând agenţilor de publicitate. Însă DPI este, de asemenea, un „mecanism puternic“ pentru represiune, potrivit fostului şef al Google Eric Schmidt. DPI nu numai că poate cenzura „activităţi neacceptate“, dar poate încetini şi internetul „pentru utilizatorii sau comunităţile vizate“, scria Schmidt în 2014.

    Lugovoi, cosponsorul proiectului de lege, a declarat la audieri că oficialii nu au nicio informaţie despre reţelele de comunicaţii stabilite în Rusia şi despre conexiunile transfrontaliere – cine le deţine, cum sunt folosite, ce fel de informaţii sunt trimise. „Odată ce hubul de monitorizare a fost creat, vom putea vedea toate acestea online“, a spus el.

    BBC a încins spiritele pe social media din Rusia luna trecută, când a raportat că autorităţile de la Moscova intenţionau să izoleze Runet complet pentru câteva ore în primăvara acestui an pentru a testa sistemul. Dar acest lucru nu este nici adevărat, nici tehnic posibil, potrivit oficialilor şi directorilor din industrie care au fost informaţi despre proiect.

    Furnizorii de servicii de internet şi operatorii de telefonie mobilă se opun proiectului de lege în forma actuală din mai multe motive, nu în ultimul rând din cauza cheltuielilor. Ei spun că, deşi guvernul s-a angajat să plătească costurile implementării, estimate la 20 de miliarde de ruble (304 milioane dolari) de unul dintre autori, eforturile băneşti nu vor fi suficiente pentru achiziţii, instalare şi ajustare, cu atât mai puţin pentru întreţinere.

    Dar până să se ajungă la acest punct, oficialii trebuie să implice jucătorii de pe piaţă în teste extinse de hardware şi software relevante pentru a evita „întreruperile majore“ care ar putea costa companiile zeci de miliarde de ruble în venituri pierdute, avertizează principala organizaţie de lobby a industriei telecom.

    Rongbin Han, profesor de afaceri internaţionale la Universitatea din Georgia, SUA, care studiază aşa-zisul Marele Zid de Foc (Great Firewall) din China, spune că toate ţările mari îşi extind suveranitatea în spaţiul cibernetic pentru un motiv foarte bun – noi ameninţări apar tot timpul.
    „Rusia se mişcă într-o direcţie similară cu cea a Chinei“, a spus Han. „Nu trebuie neapărat să închizi întregul internet pentru a elimina disidenţa politică. Este mai inteligent doar să filtrezi conţinutul online.”

    Un oficial rus a declarat că noua lege va facilita monitorizarea şi perturbarea de către autorităţi a zeci de aplicaţii de mesagerie care sunt în prezent clasificate drept ilegale. El a spus că circa 30 de milioane de ruşi folosesc astfel de servicii, dintre care cea mai populară este Telegrama, o platformă înfiinţată de antreprenorul rebel din industria de tehnologie Pavel Durov şi de fratele său matematician.

    Eforturile ruseşti de a-l forţa pe Durov, care şi-a stabilit baza în Dubai, să predea cheile de criptare în luna aprilie au dus la proteste şi ridiculizare din partea a mii de utilizatori. Autorităţile au încercat să blocheze accesul la Telegrama în Rusia, dar rezultatul a fost închiderea a sute de site-uri fără nicio legătură cu serviciul de mesagerie, inclusiv comercianţi cu amănuntul, bănci şi platforme de vânzare de bilete de avion. Runetul a funcţionat în mare măsură nereglementat în primii ani ai erei Putin, în timp ce Kremlinul s-a axat pe aducerea la supunere a celor mai influente instituţii media din acea perioadă, radioteleviziunile, ziarele şi revistele. Însă cenzura a fost întărită în mod sistematic, mai ales după izbucnirea unor proteste la nivel naţional la sfârşitul anului 2011, când premierul Putin şi-a anunţat revenirea la preşedinţie.

    Rusia cenzurează acum o varietate de subiecte online, adesea sub pretextul dezrădăcinării „extremismului“. De asemenea, guvernul blochează companii străine precum LinkedIn şi Zello care refuză să aducă serverele în interiorul ţării. În total, aproximativ 80.000 de site-uri sunt în prezent pe lista neagră, potrivit lui Roskomsvoboda, un grup din Moscova care face campanie împotriva restricţiilor online.

    Artem Kozlyuk, fondatorul grupului, a spus că dacă Rusiei îi este cu adevărat teamă că va fi scoasă din reţeaua de internet internaţională de către SUA, atunci joacă pe cartea Americii încercând să centralizeze un sistem deschis. Acest lucru ar face ca Runet să fie mai uşor de atacat şi ar duce la creşterea probabilităţii ca nişte oficiali nepricepuţi să limiteze din greşeală vitezele de conectare în întreaga lume, a spus el.

    „Rusia este unul dintre cele mai mari huburi din lume pentru trafic, cu canale rapide“, a explicat Kozlyuk. „Punerea casetelor de monitorizare pe fiecare nod poate încetini nu numai Runetul, ci şi internetul global. Este ca şi cum ţi-ai închide propriul spaţiu aerian.”

  • Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene Frans Timmermans: Dacă românii nu intrau în UE, ceea ce Vladimir Putin face acum în Ucraina ar fi făcut şi în România

    “Integrarea europeană a făcut atât de multe lucruri în ultimii 20 de ani. Avantajul de a fi în poziţia mea, de a avea traiectoria mea publică (…) este că vă pot spune că am văzut România cu ochii mei şi era complet diferită la sfârşitul anilor 1980 şi la începutul anilor 1990. Dacă îmi spuneaţi atunci că România va fi un stat membru al Uniunii Europene în 2007, v-aş fi spus că trebuia să ne internăm într-un spital de boli mintale. Dar poporul român a făcut acest lucru posibil. Şi restul Uniunii Europene a făcut acest lucru posibil.
     
    A fost un eveniment istoric. Nu este niciun dubiu în mintea mea că, dacă nu făceaţi acest pas istoric, ceea ce Putin face acum în Ucraina ar fi făcut şi în România. Pentru mine, aceasta este o problemă fundamentală”, a declarat Frans Timmermans.
     
    Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în anul 2014. Administraţia Vladimir Putin este acuzată că oferă susţinere grupurilor insurgente separatiste proruse implicate în confruntări militare cu serviciile de securitate ucrainene în provinciile Lugansk şi Doneţk. Moscova neagă acuzaţiile.