BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Producătorul de jucării Lego a investit 200 de milioane de euro într-o nouă fabrică

    Compania daneză Lego a deschis o nouă fabrică la Ungaria, în Nyiregyhaza. Investiţia a fost de 200 de milioane de euro iar construcţia a fost finalizată într-un an. La inaugurarea de marţi, premierul Viktor Orban a declarat că Ungaria primeşte toate investiţiile care pot transforma ţara într-un centru de producţie, relatează Daily News Hungary.

    Fabrica are o suprafaţă de 122 de mii de metri pătraţi şi va asigura 250 de locuri noi de muncă. Finanţarea a venit integral din partea Lego, iar unitatea va produce modele şi sisteme Duplo. Anul trecut, compania a extins fabricile din Cehia şi Mexic şi a început construcţia unei noi fabrici în China, aceasta urmând să asigure distribuţia pentru piaţa din Asia.

  • Salesianer Miettex a investit 6 milioane de euro în noua fabrică de la Oradea

    “Inaugurarea de la Oradea marchează a 23-a fabrica Salesianer Miettex la nivel internaţional şi prima din zona de vest a României. Ne adresăm operatorilor din industria hotelieră, medicală şi companiilor din industrie din această regiune”, a declarat Victor Ioane, Managing Director CEE Salesianer Miettex. Locaţia a fost aleasă pentru a putea răspunde atât cerinţelor venite de la clienţi din România, cât şi a celor venite de la compania din Ungaria.

    Din investiţia de 6 milioane de euro, un milion a fost destinat normelor de protecţie a muncii, iar alte două au fost utilizate pentru achiziţionarea maşinilor de spălare profesională. Fabrica de la Oradea, cu o suprafaţă de 3600 de mp, are capacitatea de a procesa 25 de tone pe zi, cu 10% mai mult decat unitatea de la Bucureşti. La nivelul întregului grup, Salesianer Miettex procesează în jur de 350 de tone zilnic.

    Odată cu inaugurarea noii fabrici, compania a creat 25 de locuri de muncă, urmând ca acest număr să crească la 60, atunci când activitatea va atinge capacitatea maximă.

    Salesianer Miettex este o companie specializată în oferirea serviciilor complete de închiriere lenjerie şi prosoape în sectorul hotelier şi al spitalelor şi uniforme de lucru pentru angajaţii din sectorul industrial. În România, Salesianer Miettex are o fabrică în Bucureşti, cu o suprafaţă de 6.500 mp şi o echipă de peste 100 de angajaţi. Activitatea Salesianer Miettex a început în 1916 în Austria, iar în prezent compania numără 22 de puncte de lucru în 7 ţări: Austria, Cehia, Croaţia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

    Salesianer Miettex a înregistrat în 2013 în România o creştere de 15% faţă de anul precedent. Fabrica Salesianer Miettex din Bucureşti a atins 14 tone de textile procesate pe zi, echivalentul a peste 2.800 de maşini de spălat casnice.

  • Fabrica Mercedes-Benz din Ungaria va lucra în trei schimburi, pentru a creşte producţia

     Fabrica produce modelele Clasa B şi CLA şi a început anul trecut să lucreze sâmbăta pentru a creşte producţia.

    “Producţia noastră a ţinut pasul cu greu cu evoluţia dinamică a vânzărilor de autoturisme compacte. Această decizie ne permite să servim clienţii din întreaga lume mai bine şi într-un timp mai scurt”, a declarat într-un comunicat al Daimler directorul general al grupului, Dieter Zetsche.

    În luna octombrie a anului 2012, Mercedes a introdus al treilea schimb de lucru la fabrica din Rastatt, Germania, unde sunt prodse modelele Clasa A, GLA şi Clasa B.

    Începând de anul trecut, producătorul finlandez Valmet Automotive asamblează modelul Clasa A pentru Mercedes, în baza unui contract care se va derula până în anul 2016 şi presupune livrarea a peste 100.000 unităţi pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Meseriile din România care sunt mai bine sau mai prost plătite decât în afara ţării

    România are ingineri software şi directori de fabrică cu până la 30% mai bine plătiţi faţă de angajaţii pe poziţii similare din Ungaria sau din Polonia. Însă îşi plăteşte mai prost contabilii, operatorii din call center sau directorii tehnici în raport cu ţările vecine.

    UN INGINER SOFTWARE DIN ROMÂNIA ARE UN SALARIU BRUT CUPRINS ÎNTRE 1.800 ŞI 2.000 DE EURO PE LUNĂ, ÎN TIMP CE UN REGULATORY AFFAIRS MANAGER DIN INDUSTRIA FARMACEUTICĂ POATE CÂŞTIGA ÎNTRE 2.200 ŞI 2.900 DE EURO BRUT PE LUNĂ. Salariile pe care românii le primesc pentru aceste poziţii sunt mai mari decât cele ale angajaţilor cu roluri similare din Budapesta, cu valori cuprinse între 20 şi 45%, mai arată studiul Grafton, care a luat în considerare nivelurile minime şi maxime oferite de angajatori din capitalele statelor analizate (România, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Lituania şi Turcia). Totuşi, faţă de un „omolog„ din Varşovia, un regulatory affairs manager în industria farma din România câştigă cu până la 60% mai puţin.

    Diferenţele sunt semnificative în contextul în care salariul mediu brut pe economie din România, de circa 500 de euro pe lună, este la jumătate faţă de cel din Polonia şi cu 50% mai scăzut decât cel din Ungaria.

    „În industria IT, salariile din regiunea Europei de Est au crescut mult mai mult decât în statele dezvoltate, cu procente cuprinse între 25 şi 50% în anii de criză, ca urmare a prezenţei multinaţionalelor în aceste ţări.

    Multinaţionalele au avut, în valută, cheltuieli rezonabile cu creşterile salariale, şi-au permis să acorde majorări de 7 – 8 % pe an în România, în timp ce în Franţa sau Germania creşterile au fost de 1 – 2% pe an. Totodată, au forţat şi antreprenorii locali din IT să majoreze salariile angajaţilor„, explică Adrian Lupulescu, directorul general al producătorului de microprocesoare Freescale Semiconductor. El spune că, în realitate, creşterile nu au fost atât de mari, având în vedere că aveau justificare: câtă vreme creditele, chiriile, abonamentele la telefon sau chiar salariile sunt calculate în euro, deprecierea monedei locale în raport cu euro în perioada 2007 – 2013 a făcut necesare aceste majorări salariale semnificative. Iar această tendinţă va continua

    „Multinaţionalele nu au depus un efort financiar considerabil pentru a face creşteri salariale în industria IT, având în vedere că odată cu trecerea timpului şi angajaţii au devenit din ce în ce mai specializaţi. În plus, scutirea de impozitul pe venit de 16% acordată softiştilor a fost o măsură benefică, care a contat foarte mult în acest context„, a mai explicat Lupulescu.

    Totuşi, cei care ocupă funcţia de director tehnic sau de chief information director în companiile de pe plan local încep de la salarii de 2.000 de euro brut pe lună, care sunt de 2,4 ori mai mici decât în Budapesta şi cu 40% mai scăzute ca în Varşovia. Pe de altă parte, scutirea de impozit oferită acestei categorii de angajaţi din România ar putea totuşi să mai reducă din aceste diferenţe la nivelul salariilor nete.

  • Dacă e martie, sunt secuii

    Potenţialul populist al temei etnice e uriaş şi aduce foloase pentru toate părţile implicate: pentru preşedinte, fiindcă are ocazia să demonstreze ce prăpăd înseamnă aducerea ungurilor la guvernare, dar şi pentru premierul Victor Ponta, care are ocazia să-i amintească liderului de la Cotroceni de amiciţia sau măcar tăcerea sa faţă de reprezentanţii secuilor sau ai ungurilor cu alte ocazii când aceştia sfidau politica statului român.

    Foloase aduce şi pentru campania electorală a unor fruntaşi de partide din teritoriu, cum ar fi Dorin Florea de la PDL, care a promis că el nu va mai permite niciun marş în Târgu-Mureş, oraşul unde e primar. În fine, o atitudine comună a lui Băsescu şi Ponta (secondaţi de Antonescu) contra Jobbik şi a propagandei separatiste are darul de a paraliza, pe moment, orice fel de revendicare a UDMR în raport cu partenerii de guvernare (după cum indirect a recunoscut Gyorgy Frunda când a spus că propaganda Jobbik în Ardeal face rău comunităţii maghiare din România).

    Cert e, de asemenea, că agitaţia pe tema autonomiei secuilor, centrate ca de obicei în jurul datei de 15 martie, oferă opiniei publice un nou subiect de discuţie, mai suculent decât mişcările electorale ale momentului – PSD dezbătând la infinit candidatura lui Ponta la prezidenţiale, preşedintele Băsescu susţinând deschis Mişcarea Populară şi PNL încercând să facă figură de arbitru al guvernării după exemplul UDMR. În realitate, nimeni nu ştie cum să rezolve odată pentru totdeauna chestiunea autonomiei pentru secui (susţinuţi tot mai pregnant de autorităţile şi de partidele din Ungaria): pe de o parte, atât Băsescu, cât şi Ponta au dreptate când reafirmă că drepturile de care se bucură minoritatea maghiară din România sunt un exemplu în UE, pe de altă parte niciunul dintre politicieni nu-şi poate permite să închidă discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, nu doar din cauza lobby-ului unguresc din diaspora, cât mai ales din cauze politice interne: niciun partid românesc nu-şi poate permite să ignore electoratul de etnie maghiară şi multiplele lui expresii politice, chiar dacă numai unul dintre aceste partide, UDMR, are puterea de a influenţa guvernarea, atât în perioadele când e la putere, cât şi atunci când e în opoziţie.

  • Guvernul rus a aprobat un împrumut către Ungaria pentru finanţarea extinderii unei centrale nucleare

     Documentul privind decizia Guvernului, publicat miercuri pe portalul oficial de informaţii juridice, a fost semnat luni de către premierul Dmitri Medvedev. Decretul a autorizat miniştrii ruşi ai Finanţelor, Economiei şi Afacerilor Externe, compania rusă Rosatom şi banca rusă Vnesheconombank să înceapă negocieri cu Guvernul ungar în vederea pregătirii contractului de împrumut.

    Rusia acordă Ungariei împrumutul pentru a construi două reactoare noi la centrala Paks. Suma va acoperi 80% din costuri. Ungaria poate să tragă din împrumut începând din 2014 şi până în 2025.

    Împrumutul a fost anunţat la mijlocul lunii ianuarie, în contextul unei întâlniri la Moscova a premierului ungar Viktor Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inginerii şi directorii de bănci din România, mai bine plătiţi decât cei din Ungaria sau Cehia. TOPUL salariilor din Europa

     Compania Grafton Recruitment, activă în domeniul recrutării din Europa, a realizat un studiu privind nivelul salariilor din Europa Centrală şi de Est în anul fiscal 2013/2014. Studiul relevă schimbările care au loc pe piaţa forţei de muncă din Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, România, Lituania şi Turcia, în domenii precum IT şi telecomunicaţii, farmaceutic şi sănătate, inginerie şi producţie, logistică şi achiziţii, servicii bancare şi financiare, contabilitate şi asigurări, vânzări şi marketing, resurse umane şi administraţie, centre de contact, centre de servicii partajate şi BPO, construcţii şi proprietăţi.

    Potrivit studiului, cele mai bine plătite locuri de muncă în România sunt în domeniile inginerie şi producţie, servicii bancare şi financiare, contabilitate şi asigurări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    0,67%
    scăderea în dec. 2013 faţă de luna precedentă a ratei medii a dobânzilor la creditele bancare noi pentru companiile nefinanciare, la 6,84%, în timp ce dobânda la creditele noi pentru populaţie a scăzut cu 0,24%, la 9,05%

    2%
    creşterea în ianuarie a creditelor în lei pentru companii faţă de aceeaşi lună din 2013, în timp ce creditul în valută a scăzut cu 8%

    71
    numărul de fonduri mutuale active pe piaţă, după ce ASF a autorizat la 21 februarie încă cinci fonduri

    218,6 mil. euro
    profitul net cumulat înregistrat de băncile din Ungaria în 2013, după pierderi de 561 mil. euro în 2012

    468.000
    numărul de locuinţe noi vândute în SUA în ianuarie, în creştere cu 9,6% faţă de decembrie (date ajustate sezonier), cea mai bună performanţă în mai bine de cinci ani

    0,8%
    inflaţia anuală în zona euro în luna februarie, aceeaşi ca şi în ianuarie şi decembrie, după 0,9% în noiembrie 2013 şi 0,7% în octombrie

  • Pentru prima oară două oraşe mari ale României vor fi legate prin autostradă de vestul Europei. Din păcate, Timişoara şi Arad se leagă mai repede de Budapesta decât de Bucureşti

    Venind dinspre vestul continentului, şoferii vor putea parcurge de la intrarea în Ro­mânia o autostradă continuă de 93 de kilometri între Nădlac şi localitatea timi­şo­reană Remetea Mare, aflată în apropierea Timi­şoarei. Şoferii vor putea parcur­ge distanţa Timişoara-Bu­da­pes­ta, de 290 km, în 2-2,5 ore.

    „(Autostrada Mako-Nagylak/Năd­lac din Un­garia– n.red.) va fi gata la sfârşitul acestui an, estimativ în decembrie“, a declarat pentru ZF Da­niel Lop­pert, PR Manager al Nemzeti Infra­struk­tura Fejleszto. Potrivit înţelegerii dintre părţile ungară şi română, guvernul de la Bucureşti va realiza con­struc­ţia porţiunii de autostradă de la graniţa dintre cele două ţări, iar aceste două ţări au discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzii, Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad, să fie deschise simultan, potrivit lui Loppert. Infor­maţia privind posibila deschidere a auto­străzii Nădlac-Arad provine, aşa­dar, de la compania ungară de drumuri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine a conspirat ca să prăbuşească forintul

    Banca a calificat drept “zvonuri răvoitoare şi nefondate” informaţiile apărute în presă la 29 ianuarie care susţineau că Ungaria are dificultăţi în a-şi plăti datoria externă, mai exact nu poate face plăţi către cumpărătorii unei emisiuni de obligaţiuni ungare pe zece ani, în valoare de aproape 1 mld. euro, care expiră la 12 februarie.

    Efectul zvonului a fost de a amplifica deprecierea deja începută a forintului, care a pierdut aproape 2% faţă de euro, iar până în prezent n-a reuşit să recupereze toată deprecierea, apărută în condiţiile tendinţei generale de ieşire a investitorilor speculativi de pe activele din economiile emergente, odată ce Rezerva Federală a SUA a anunţat că reduce ritmul tiparniţei de bani cu care le asigura lichiditate.

    Până acum, banca centrală a Turciei a fost silită deja să dubleze dobânzile, în încercarea de a contracara exodul de capital. În schimb, guvernatorul băncii centrale ungare, Gyorgy Matolcsy, a insistat că instituţia va continua programul de reducere a dobânzilor (care au ajuns acum la minimul record de 2,85%), început în urmă cu un an şi jumătate spre a stimula economia.

    Unde Gyorgy Matolcsy şi oficialii turci se întâlnesc însă este ideea că ţările lor sunt victimele unei conspiraţii formate din investitorii speculativi internaţionali care urmăresc să forţeze o majorare a dobânzilor spre a obţine câştig rapid (în cazul Ungariei, la conspiraţie ar participa şi băncile şi instituţiile financiare internaţionale).

    Declaraţia lui Matolcsy este, ca atare, o încercare de a-i preveni astfel pe speculatori că nu va ceda şantajului, spre deosebire de turcii care au cedat aşa de repede. Analiştii băncii germane Commerzbank notează însă că “la ratele actuale ale dobânzilor, Ungaria va ajunge repede o ţintă, în condiţiile unei volatilităţi puternice a pieţelor”.