BusinessMagazin

Tag: trecere

  • Conducerea interimară a Camerei de Comerţ: Toţi preşedinţii Camerei au dorit ONRC, nu doar Vlasov

     “Nu numai preşedintele Vlasov a dorit revenirea Registrului Comerţului la Camera de Comerţ, toţi preşedinţii au dorit, în condiţiile în care s-a uitat că Registrul Comerţului a fost înfiinţat de camerele de comerţ, la nivelul anilor ’90. În anul 2002, după 12 ani, a venit o decizie prin care Registrul a trecut la Ministerul Justiţiei”, a declarat vineri Mihai Daraban, preşedinte interimar al CCIR.

    El a arătat că nu patrimoniul ONRC este miza, ci baza de date pe care o are instituţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 600 de sindicalişti au protestat faţă de trecerea Portului Constanţa la consiliul local

     Sindicaliştii portuari se opun şi listării la bursă a autorităţii portuare – Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” SA Constanţa.

    Ei au spus că, dacă Portul Constanţa va fi transferat la consiliul local şi autoritatea portuară va fi listată la bursă, va fi oprită activitatea în port.

    Cei aproximativ 600 de sindicalişti, aduşi cu mai multe autocare, s-au adunat în parcul din faţa Ministerului Transporturilor cu pancarte pe care aveau scrise mesaje precum: “Portul Constanţa este al ţării, nu al poftelor voastre”, “Privatuizarea autorităţii portuare – marele proiect al marilor proiecte”, “Portul Constanţa nu este un car alegoric”, “Portul Constanţa nu este club de noapte” şi “Portul Constanţa nu este harem”.

    Totodată, ei au strigat “Unitate” şi Solidaritate”, făcând zgomot la două butoaie, din trompete şi vuvuzele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radisson, cel mai mare hotel de cinci stele din ţară, a trecut pe profit după patru ani de pierderi

     Cifra de afaceri a Bucureşti Turism, firma care deţine Radisson, a scăzut uşor, la 116,3 milioane de lei în 2013, de la 118,5 milioane de lei în 2012.

    Firma a trecut însă pe profit, respectiv 5,7 milioane de lei, în valoare netă, după ce în fiecare an de la înfiinţarea sa, în 2008, a înregistrat pierderi.

    Pentru anul în curs, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli, compania şi-a propus venituri de peste 121 de milioane de lei şi un profit net de 14,2 milioane de lei.

    În decembrie, anul trecut, acţionarii Bucureşti Turism au aprobat transformarea a 165 de apartamente din complexul de apart hoteluri Centre Ville într-un hotel care va opera sub brandul Park Inn by Radisson, nou intrat pe piaţa românească. Bucureşti Turism şi-a propus să investească în acest an 3,7 milioane de euro în amenajarea hotelului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tinerei care face marketing pentru şase branduri în România. Unde vrea să poziţioneze KFC

    Nu prea sunt pe principiul nu lăsa pe mâine ce poţi face azi. Uneori se pot aduna prea multe de făcut într-o singură zi.„ În biroul din piaţa Charles de Gaulle, situat deasupra restaurantului KFC, bucureşteanca Monica Eftimie îşi petrece cel puţin opt ore pe zi, deşi admite că în zilele pline programul se poate încheia târziu în noapte. După mulţi ani petrecuţi departe de România, Eftimie gestionează astăzi imaginea de pe piaţa locală a brandurilor KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery, Hard Rock Cafe, Paul şi Cinnabon.

    A hotărât că vrea să studieze în afara României încă din perioada liceului, după ce coresponda cu mai mulţi prieteni plecaţi cu familiile în străinătate. „Îmi doream să fac ceva în sfera comunicării şi îmi doream să învăţ altundeva. Pentru că nu trebuia să-mi aleg din primul an specializarea, am ales Statele Unite„, povesteşte Eftimie. Universitatea Northwestern din Chicago i-a acceptat cererea şi la 18 ani tânăra ajungea la una dintre cele mai bune universităţi de profil, aflată în top zece în SUA.

    „Cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o acolo este că în lumea asta trebuie să ştii să fii un team-player, dar în egală măsură să ştii că eşti de fapt singur şi ajungi în vârf doar dacă lupţi pe cont propriu. Am fost surprinsă de acest individualism mascat.„ Tot în facultate a obţinut un program de schimb de experienţă de patru luni la Paris, unde a lucrat în departamentul de marketing al grupului Accor, care deţine hotelurile Sofitel şi Novotel.

    După patru ani de studiu, a decis să revină în România în 2000, unde s-a angajat în departamentul de marketing al McDonald’s, afacere condusă la acea vreme de Marian Alecu, primul angajat al lanţului de restaurante, ajuns ulterior director general. „Nu era identic cu ce se întâmpla în State, dar erau lucruri asemănătoare. După doi ani, m-am gândit că dacă vrei să creşti un business în România e bine să ai şi experienţa americană.

    Bugetele, consumatorii, strategia diferă„, spune Eftimie, care a ales să plece din nou la un MBA din sfera marketingului la universitatea Georgetown din Washington. Accentul american şi cuvinte precum „dream job„ sau „study abroad„ sunt fluente în discursul managerului, care admite că nu este o puristă, dar încearcă să nu folosească prea multe cuvinte în limba engleză. „M-am întors în România crezând că pot schimba lumea de aici cu ce am învăţat acolo.

    Nu a fost chiar aşa. Nu sunt o idealistă, dar cred că e bine să credem şi să încercăm lucrul acesta.„ În 2007, a ales să încerce industria financiar-bancară, aşa că a lucrat în marketing pentru servicii în cadrul Millennium Bank, bancă aflată la debutul pe piaţa locală, dar a înţeles repede că prima ei dragoste, mâncarea, este „mai apropiată de inima mea„.
     

  • Godmother, agenţia tânărului care deţine compania în care a fost un simplu angajat, trece printr-un proces de rebranding

    Piaţa de advertising a scăzut, în ultimii cinci ani, de la 540 milioane de euro la 300 milioane de euro. În aceste condiţii, compania Godmotther a raportat din 2009 până în prezent o creştere a cifrei de afaceri a companiei de la 900.000 de euro la 2,2 milioane, în vreme ce numărul de angajaţi a crescut de la şase la 30.

    Godmother este o agenţie full service, cu acţionariat românesc, prezentă pe piaţa de comunicare din România din 1997 . În portofoliul agenţiei se regăsesc clienţi precum : Google România, Promenada, Agricover, Lukoil, Libra Internet Bank, Forever Living Products, Cosmopolis,  DoppelHertz sau Profi.

    Citiţi povestea milionarului din satul lui Ilie Moromete în Business Magazin.

  • Mazăre: După validarea Guvernului, acţiuni ale Portului Constanţa vor trece foarte rapid la primărie

     Mazăre a declarat, miercuri, la finalul şedinţei Consiliului Local, că a discutat această chestiune din nou cu premierul Victor Ponta, dar şi cu ministrul Dan Şova, care şi-a luat angajamentul să facă acest lucru.

    “Am vorbit şi cu Şova, şi cu Ponta. Ponta întotdeauna a spus că susţine acest demers de a trece acţiunile în varianta pe care am discutat-o noi. Sigur că aş fi vrut mai mult, dar e ok şi aşa, iar ministrul Şova şi-a luat angajamentul să facă acest lucru”, a spus Mazăre.

    Când a fost întrebat ce se va întâmpla dacă nu-şi vor ţine promisiunea, primarul a răspuns: “Dacă nu, nu votează lumea! O să vedem dacă nu, dar deocamdată şi-au luat angajamentul şi nu văd de ce nu ar face-o”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doamnele de fier din finanţele mondiale

    AU ÎN MÂINILE LOR O URIAŞĂ PUTERE. STAU CU OCHII PE SISTEMELE BANCARE, PE INFLAŢIE SAU PE ŞOMAJ, influenţează pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele pe care le rostesc, îşi pun amprenta asupra întregii economii mondiale şi, practic, asupra vieţii fiecăruia dintre noi, prin deciziile pe care le girează.

    Conducerea finanţelor mondiale, o lume dominată până acum de bărbaţi, a ajuns „în premieră mondială„, odată cu criza financiară şi economică internaţională, în mâinile femeilor. Trei nume ţin capul de afiş: Christine Lagarde – prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de la înfiinţarea acestuia în 1944, Janet Yellen – prima femeie preşedinte din istoria Rezervei Federale (Fed), cea mai puternică bancă centrală din lume, care a fost fondată în 1913, şi Danièle Nouy –  prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană (BCE), fiind nominalizată la conducerea autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro.

    A durat zeci de ani sau chiar un secol de la înfiinţare în cazul Fed pentru ca la conducerea finanţelor mondiale să fie numite femei. Şi a trebuit să vină o criză financiară şi economică gravă pentru a se produce schimbarea de ştafetă.

    Danièle Nouy a fost nominalizată de BCE şi aleasă de Parlamentul European pentru un mandat de cinci ani la conducerea Autorităţii de Supraveghere a băncilor din zona euro, înfiinţată sub tutela BCE. Este prima femeie care ajunge într-o funcţie de top la Banca Centrală Europeană, una dintre cele mai puternice din lume. Ea are o experienţă îndelungată de bancher central, lucrând timp de trei decenii la Banca Naţională a Franţei. A supravegheat băncile franceze pe parcursul crizei datoriilor.

    Din noua poziţie Danièle Nouy va supraveghea direct circa 130 de bănci, reprezentând circa 85% din totalul activelor bancare din zona euro. Are reputaţia unui supraveghetor extrem de strict şi a unui om dur. În primul ei interviu de la preluarea funcţiei de preşedinte al autorităţii de supraveghere a băncilor din zona euro, acordat FT, Danièle Nouy a avertizat că unele dintre băncile din zona euro nu au niciun viitor şi ar trebui lăsate să moară. Prin acest avertisment, franţuzoaica Nouy sugerează înăsprirea supravegherii băncilor din zona euro şi vrea să întărească încrederea în mecanismele europene de supraveghere bancară.

    PREMIERĂ ÎN LUMEA FINANŢELOR MONDIALE A FOST ÎN CAZUL FED, CEA MAI PUTERNICĂ BANCĂ CENTRALĂ DIN LUME, FONDATĂ ÎN 1913. JANET YELLEN A DEVENIT PRIMA FEMEIE PREŞEDINTE DIN ISTORIA REZERVEI FEDERALE (FED). A preluat funcţia în februarie 2014 pentru o perioadă de patru ani. Anterior ea a ocupat poziţia de vicepreşedinte al Fed din octombrie 2010. Are o puternică carieră academică şi a lucrat cu reprezentanţi ai elitei economice de-a lungul carierei.

    A fost caracterizată ca o persoană discretă, dar care impresionează rapid datorită nivelului ridicat de înţelegere şi prin sinceritatea opiniilor. Au fost voci care au spus că are o abordare metodică a problemelor şi a apelat mai puţin la soluţii neortodoxe. Nominalizarea ei a avut loc într-un moment economic crucial pentru Statele Unite, în contextul unui blocaj asupra bugetului, în Congres, care a paralizat administraţii centrale, dar şi în contextul necesităţii creşterii plafonului datoriei americane în vederea evitării unei intrări în incapacitate de plată. În discursul de acceptare a nominalizării ea s-a referit la promovarea ocupării forţei de muncă, a stabilităţii preţurilor şi a unui sistem financiar puternic şi stabil.

    Yellen a pledat în favoarea menţinerii sprijinului Fed pentru economie în contextul în care reluarea economică rămânea fragilă, iar rata şomajului ridicată. Din poziţia de şef al Fed, va avea sarcina de a înăspri politica monetară americană, reducând gradual injecţiile de lichidităţi ale FED. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea şef al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2008.

  • Dramoleta Flappy Bird: ce alegi între povara succesului şi câştigul a 50.000 de dolari pe zi

    Flappy Bird s-a lansat în mai 2013, fără a atrage însă atenţia prea multor utilizatori. Jocul a primit în general note mici de la critici şi a trecut neobservat o bună perioadă de timp. În ianuarie 2014 însă, jocul a devenit brusc cel mai descărcat de pe platforma AppStore şi a ajuns să producă sume de până la 50.000 de dolari pe zi.

    De ce este Flappy Bird atÂt de popular? Jocul s-a numit iniţial Flap Flap, dar autorul a trebuit să îi schimbe numele pentru că existau deja produse cu un nume similar. Ideea e foarte simplă: jucătorul trebuie să atingă ecranul telefonului pentru a face o pasăre să zboare, scopul fiind de a trece printr-o serie de obstacole. Cu cât se depăşesc mai multe obstacole, scorul creşte. Grafica jocului este extrem de simplă şi similară jocurilor pentru calculatoare din anii ‘80.

    Jocul a fost dezvoltat de Dong Nguyen, un vietnamez care produce soft în mod independent, în doar trei zile. A fost inspirat, după cum autorul povesteşte, de seria de jocuri clasice Mario Bros. Această asemănare i-a adus multe critici, Nguyen fiind acuzat că a plagiat produsele Nintendo. Reprezentanţii companiei japoneze au declarat însă că nu există dovezi cum că tehnologia lor a fost reprodusă în cazul Flappy Bird. Mai mult, aceştia insistă că nu au influenţat în vreun fel decizia de a retrage jocul de pe piaţă.

    “Motivul pentru care Flappy Bird e atât de popular este pur şi simplu diferenţa faţă de celelalte jocuri de pe piaţă. Este de asemenea distractiv să concurezi cu alţii„, a declarat Nguyen în cadrul unui interviu acordat pentru The Verge. „Fiind disponibil atât pe AppStore, cât şi pe Google Play, este uşor să compari scorurile cu prietenii. Poţi de asemenea să le publici pe Facebook sau alte reţele de socializare, fapt care a ajutat mult la creşterea popularităţii sale.”

    A ajuns să câştige 50.000 de dolari pe zi. Mecanismul prin care Flappy Bird produce bani este unul simplu şi prezent la majoritatea aplicaţiilor mobile. În timpul jocului, utilizatorului i se prezintă o serie de oferte sau mesaje publicitare. Pentru fiecare persoană care accesa pagina prezentată, Nguyen primea o sumă de bani. În mod normal, banii produşi de o aplicaţie nu reprezintă cifre impresionante, dar atunci când există 50 de milioane de jucători lucrurile se schimbă.

    Un aspect interesant al Flappy Bird era dificultatea cu care jucătorii pot obţine scoruri mari. Acest lucru nu este întâmplător, creatorul având intenţia ca foarte puţini să poată termina jocul cu succes; Dong Nguyen a structurat nivelurile în acest fel pentru că nu avea timp să aducă îmbunătăţiri programului. Dificultatea de a progresa a dus însă la o dependenţă a celor care descărcaseră Flappy Bird.

  • A devenit antreprenoare după 16 ani petrecuţi în corporaţii: acum identifică abilităţile copiiilor încă de mici şi face bani din asta

    Mihaela Feodorof este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, şi ale galei “Woman în Power” .(19 martie 2014)

    “A venit la noi un tânăr, olimpic internaţional la informatică, însoţit de mama sa, medic. M-a surprins tristeţea lui şi, deşi de evaluările tinerilor se ocupă colegele mele, cu calificare de psiholog, l-am întrebat de ce e atât de trist. Am aflat că informatica, în care făcea de fapt performanţă, nu îi aducea satisfacţii şi nici nu ştia ce altceva ar putea face”, povesteşte Mihaela Feodorof.

    După ce tânărul a fost evaluat, s-a dovedit că are înclinaţii antreprenoriale; deşi era invitat să se înscrie la universităţi cu profil de informatică fără examen, el a ales să urmeze cursurile unei facultăţi de afaceri. Cu exemple de acest fel îşi descrie Mihaela Feodorof firma sa, numită iniţial Yourway, în care a investit în primă fază, pentru instrumente şi certificări, în jur de 10.000 de euro.

    Au urmat apoi sumele investite în formarea sa şi a celor trei angajaţi, în sediu şi în alte instrumente adăugate portofoliului, suma depăşind astfel 100.000 de euro. Iar Mihaela Feodorof a ales să separe cele două activităţi distincte, în platforme diferite: Performance way (destinată companiilor) şi Yourway (pentru tineri, adolescenţi şi copii). Firma are acum patru angajaţi, doi colaboratori, o cifră de afaceri de 100.000 de euro, iar antreprenoarea spune că „nu mi-am propus să duc acasă mai mulţi bani decât pe vremea când eram angajată, pentru că nu mâncăm cu mai multe guri”.

    În 2009, când împlinea 40 de ani, Mihaela Feodorof a ales să părăsească mediul corporatist, un fotoliu de director în domeniul resurselor umane şi siguranţa unei slujbe la BRD. „Plecarea a fost un exerciţiu care mi-a luat mai bine de un an, pentru a-mi fi limpede ce şi cum vreau să fac”, povesteşte ea. În cadrul BRD a lucrat 16 ani şi „din afară arăta ca un traseu profesional stagnat„, însă în realitate, spune ea, au fost două companii şi două trasee distincte. Pentru că în primii ani, până în 2000, BRD a fost prima bancă privată din România crescută sub cultură americană şi canadiană, iar la întoarcerea sa din concediul de maternitate instituţia financiară fusese deja preluată de francezii de la Société Générale.

    După încă şapte ani în cadrul băncii, ajunsese în punctul în care simţea nevoia unei schimbări. „A fost incredibil de greu să înţeleg că trebuie să ies din spaţiul de confort pentru a fi mulţumită”, povesteşte ea. A urmat un an de întrebări şi căutări. Îşi propusese să-şi dea demisia la finalul anului 2008, când deja se declanşase criza, dar efectele acesteia nu se făceau încă simţite în România. Cei foarte apropiaţi o îndemnau să se mai gândească, iar un nou termen impus a fost primăvara lui 2009; în primele luni din an s-a hotărât că nu-şi mai doreşte statutul de angajată şi că vrea, în continuare, să lucreze cu oamenii.

    În BRD, povesteşte ea, avea instrumentele necesare, bugete, libertate de acţiune, spre deosebire de multe alte companii din alte industrii, pentru că n-ar fi schimbat banca franceză pe o altă instituţie financiară. Şi apoi i-a devenit clar că nu vrea să mai fie niciodată angajată. „Privind în urmă, îmi dau seama că n-a fost deloc uşor. Dar îmi recăpătasem energia şi bucuria de a lucra„, povesteşte ea.
     

  • Băncile italiene ar putea necesita capital de 15 miliarde de euro în urma testelor de stres BCE

     “Suntem încrezători că băncile italiene vor trece exerciţiul testelor de stres fără probleme majore”, a afirmat oficialul într-un interviu acordat Bloomberg.

    Banca Italiei estima anterior că băncile ar putea înregistra un deficit de capital de 10-15 miliarde euro.

    Sabatini consideră că un necesar de recapitalizare de 15 miliarde euro nu ar reprezenta o problemă majoră, sistemul urmând să facă faţă.

    Banca Centrală Europeană analizează activele celor mai mari bănci europene, inclusiv 15 instituţii de credit din Italia, în cadrul unei evaluări exhaustive a sectorului bancar din zona euro. BCE se pregăteşte să preia, începând din luna noiembrie, rolul de instituţie centrală de supraveghere a băncilor din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro