Tag: Timisoara

  • Prima companie aeriană din România cu tarife fixe la bilete începe activitatea din 15 mai

    “Pentru început, vom lansa mai multe rute care vor acoperi atât destinaţii clasice, cu o cerere bine determinată, cum este Bucureşti-Timişoara, unde propunem un tarif unic de 69 de euro, cât şi destinaţii inedite sau sezoniere, cum va fi cursa Bucureşti-Antalya, operaţională din iunie”, a declarat marţi, într-o conferinţă, Cătălin Buţu, directorul general al Ten Airways, din care face parte Fly România.

    Pentru rutele interne tarifele vor fi unice, respectiv 69,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Timişoara şi 49,9 euro/zbor pentru Bucureşti-Tulcea, în timp ce pentru zborurile internaţionale tarifele pornesc de la 29,9 euro/zbor. În tarife sunt incluse şi transportul unui bagaj de cabină de maxim 7 kilograme şi al unuia de cală de cel mult 20 de kilograme, dar şi servicii de catering la bord. “Vrem să ne poziţionăm ca o companie value for money, adică între liniile low cost şi cele standard”, a subliniat Cătălin Buţu.

    “Nu ne dorim să luăm pasageri de la Tarom, ci vrem să le facem concurenţă maşinilor, pentru că aceste zboruri sunt mai ieftime decât maşinile”, a declarat Ovidiu Tender.

    Zborurile pe ruta Timişoara-Bucureşti vor avea o frecvenţă zilnică, exceptând ziua de sâmbătă, iar din Tulcea vor zbura spre Bucureşti trei curse pe săptămână.

    Pe rutele internaţionale vor fi operate două zboruri pe săptămână din Tulcea spre Bergamo, spre Verona vor fi trei zboruri săptămânale din Timişoara şi Bucureşti, spre Barcelona vor pleca în fiecare săptămână trei curse din Capitală, iar spre Frankfurt vor fi trei zboruri pe săptămână din Bucureşti şi unul din Tulcea.

    “Am ales aeroportul din Tulcea pentru că are potenţial de turişti străini care vin să viziteze, de exemplu, Delta Dunării. El poate fi, de asemenea, un aeroport de rezervă pentru Constanţa”, au declarat reprezentanţii companiei. “A contat însă foarte mult şi reacţia administraţiei locale, care a înţeles importanţa acestui proiect. Pentru noi, aeroportul din Tulcea este perfect.”

    Zborurile vor fi operate cu aeronave de tip MD-82 şi MD-83, aparţinând Ten Airways, care le-a achiziţionat de la Alitalia. Avioanele din flotă au capacitate de 170 de persoane şi cinci ore autonomie de zbor.

    Ten Airways şi-a început activitatea în 2010 şi de atunci a operat în sistem charter şi wet lease, sistem care presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj şi servicii pentru a opera în numele altei companii.

  • Timişoreanul de 27 de ani care şi-a făcut un site de trei milioane de euro

    Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com, Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public subtanţial care căuta inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.

    Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.

    Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu, noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies în pierdere, nu am niciun return of investment”, explică Mihai Cristian Micle.

    Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în formă de măr – pătrat – te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi  modul cum s-a dezvoltat Micle.

    Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator.

    Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.

    „Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine.” Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online.” Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică ş Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite”.

    A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.

    „Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute.” Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent.  „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»”.

    Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane”.

    Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste”(gustul propriu), după cum îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow” care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.

    Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în functie de experimentele pe care le face, promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.

  • Pentru prima oară două oraşe mari ale României vor fi legate prin autostradă de vestul Europei. Din păcate, Timişoara şi Arad se leagă mai repede de Budapesta decât de Bucureşti

    Venind dinspre vestul continentului, şoferii vor putea parcurge de la intrarea în Ro­mânia o autostradă continuă de 93 de kilometri între Nădlac şi localitatea timi­şo­reană Remetea Mare, aflată în apropierea Timi­şoarei. Şoferii vor putea parcur­ge distanţa Timişoara-Bu­da­pes­ta, de 290 km, în 2-2,5 ore.

    „(Autostrada Mako-Nagylak/Năd­lac din Un­garia– n.red.) va fi gata la sfârşitul acestui an, estimativ în decembrie“, a declarat pentru ZF Da­niel Lop­pert, PR Manager al Nemzeti Infra­struk­tura Fejleszto. Potrivit înţelegerii dintre părţile ungară şi română, guvernul de la Bucureşti va realiza con­struc­ţia porţiunii de autostradă de la graniţa dintre cele două ţări, iar aceste două ţări au discutat de asemenea ca cele două tronsoane de autostrăzii, Mako-Nădlac, respectiv Nădlac-Arad, să fie deschise simultan, potrivit lui Loppert. Infor­maţia privind posibila deschidere a auto­străzii Nădlac-Arad provine, aşa­dar, de la compania ungară de drumuri.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România cu tarif la taxi aproape dublu faţă de Bucureşti

    Firma a profitat de decizia autorităţilor locale, care le permite operatorilor să practice tariful maximal şi a ridicat preţurile, de la 1,79 de lei până la 2,25 de lei pe kilometru, pe timp de zi, şi de la 1,99 de lei la 2,5 lei, pe timp de noapte. Vestea şi mai rea pentru clujeni este că până cel târziu pe 5 martie toate companiile îşi vor alinia tarifele, relatează brasovultau.ro.

    Noul tarif la taxi din Cluj le depăşeşte pe cele practicate în alte oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa sau Craiova. Capitala are unul dintre cele mai mici tarife, la 1,39 lei pe kilometru.

    Conform taximetre.ro, în alte oraşe din ţară tarifele sunt după cum urmează: Alba-Iulia 2,2 lei/km, Timişoara 2,19 lei/km, Deva 2,10 lei/km, Iaşi 1,99 lei/km, Constanţa 1,79 lei/km, Braşov şi Craiova 1,35 lei/km.

  • PERCHEZIŢII DNA la două notariate din Arad, în dosarul privind retrocedările satului Nadăş. Anchetatorii pun sechestru pe toate terenurile retrocedate familiei Colţeu

     Conform surselor citate, procurorii DNA Timişoara care fac percheziţii, marţi dimineaţă, la Ocolul Silvic privat de la Nadăş aparţinând familiei Colţeu i-au anunţat pe membrii familiei că va fi pus sechestru asigurător pe toate bunurile acestora, inclusiv pe cele 8.700 de hectare de teren care le-au fost retrocedate.

    Acţiunea anchetatorilor este coordonată de DNA – Serviciul teritorial Timişoara.

    Conform unor surse judiciare, procurorii anticorupţie din Timişoara au suspiciuni cu privire la un dosar în care se vorbeşte despre abuz în serviciu în ceea ce priveşte restituirea satului Nadăş din judeţul Arad.

    Percheziţiile de marţi dimineaţă au loc la două cabinete notariale din municipiul Arad, precum şi la un ocol silvic din satul Nadăş care aparţine familiei Colţău, cea care a câştigat în instanţă retrocedarea a peste 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl deschide trei magazine în această săptămână, în Bucureşti, Popeşti Leordeni şi Timişoara

     Noul magazin din Bucureşti, situat pe Bulevardul Timişoara, a fost deschis luni, 17 februarie, are o suprafaţă de vânzare de 1.285 metri pătraţi şi 28 de angajaţi.

    Următoarele două magazine, din Popeşti Leordeni şi Timişoara, vor fi inaugurate joi, 20 februarie, fiecare având o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1.200 metri pătraţi.

    În februarie, retailerul a mai deschis magazine în Iaşi şi Arad.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus. Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apartamente noi cu rate egale salariului minim pe economie

    Primul dintre blocuri, totalizând 84 de locuinţe, este finalizat în proporţie de 90% şi urmează a fi scos la vânzare luna aceasta. Prin raportare la chiria unui apartament de două camere într-un bloc nou şi cu un spatiu la fel de generos, situat în aceeaşi zonă, rata unui apartament ajunge la aproximativ jumătate, în situaţia în care este achiziţionat prin credit ipotecar. Astfel, la un avans de 25%, rata pentru un apartament cu două camere este 185 de euro pe lună. În varianta contractării unui credit în lei pentru acelaşi apartament de două camere, cu un avans de 15%, rata este de doar 976 lei.

    Investiţia pentru această primă fază de construcţie este de 4.2 milioane euro, neincluzând preţul terenului, şi este realizată din fonduri proprii ale West Prime Dezvoltare. Apartamentele se predau cumpărătorilor complet finisate, echipate cu obiecte sanitare şi mobilier de baie, dotate cu centrale termice şi cu contorizare individuală (apă, gaz, electricitate). Dezvoltatorul urmează să înceapă în primavară construcţia a încă două blocuri, totalizând circa 170 de apartamente, fiecare cu un regim de înălţime de P+4+2r.

    West Prime Dezvoltare este parte a grupului spaniol Gran Via, care începând cu 2006 a investit aproximativ 120
    milioane euro din fonduri proprii în imobiliare.

  • REPORTAJ: Un profesor arădean transformă cu pensula ziduri gri în biblioteci, piscine şi acvarii colorate – GALERIE FOTO

     De 16 ani, de când a terminat Facultatea de Arte şi Design la Timişoara, Sabin Chintoan le predă desen elevilor de şcoală generală şi liceu, iar în paralel cu meseria de dascăl este un artist care poate fi găsit adesea pe schele în biserici, unde pictează pereţi cu motive religioase, sau pe străzile Aradului, unde transformă ziduri murdare în veritabile lucrări de artă expuse în aer liber.

    Arădeanul a prins drag de creion şi pensule în jurul vârstei de zece ani, dar spune că nu profesorii i-au insuflat această pasiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lidl deschide în februarie cinci magazine, în Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni şi Timişoara

     Prima deschidere este programată pe 6 februarie la Iaşi.

    În 2013, retailerul a deschis 15 magazine, în Bucureşti, Bacău, Caracal, Cluj, Constanţa, Galaţi, Mangalia, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Urziceni, Galaţi, Alba Iulia, Piteşti şi Iaşi, şi a încheiat anul cu 169 de unităţi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările de anul trecut, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour. Următorii în top sunt Real, Auchan, Penny&XXL, Mega Image, Cora, Profi şi Billa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ​Cine a îngenuncheat Carpatair, singurul transportator aerian de linie cu capital privat din România

    ÎN IARNA ANULUI 2009, CONDUCEREA CARPATAIR ARĂTA PRESEI DIN ROMÂNIA MODUL CUM  FUNCŢIONEAZĂ CONCEPTUL DE HUB DE LA TIMIŞOARA. Am plecat de la Bucureşti spre Timişoara, unde, după o escală de jumătate de oră, am decolat înspre aeroportul Marco Polo din Veneţia. Pe aeroportul bănăţean, Carpatair avea un terminal în care gestiona pasagerii aflaţi în tranzit şi opera săptămânal peste 380 de zboruri către 34 de destinaţii. Tot acolo, fondatorul Carpatair, Nicolae Petrov, investise alături de ceilalţi acţionari 50 de milioane de euro în şcoala de piloţi şi în fabrica de reparaţii ale aeronavelor. De la Timişoara se putea zbura către Germania, Italia, Grecia, Moldova, Ucraina şi către zece oraşe din România.

    Cei mai buni ani pentru Carpatair au fost 2007, ultimul când acţionarii au făcut profit, şi 2008, când s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, de 91 milioane de euro, dar şi cel mai mare număr de angajaţi – 512. Tot atunci, Carpatair transporta anual 600.000 de pasageri. Timişoara devenise al doilea nod aerian din ţară ca importanţă, după Bucureşti, cu aproape un milion de pasageri transportaţi.

    În iunie 2013, oficialii Carpatair anunţau renunţarea la conceptul de hub de la Timişoara şi păstrarea câtorva zboruri de pe aeroportul unde prezenţa dominantă aparţine acum Wizz Air – „problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale discriminatorii„. Concret, compania low-cost din Ungaria, deţinută de un fond de investiţii american, plătea taxe de patru ori mai mici, argumentul fiind că zboară cu aeronave mai mari decât cele ale Carpatair şi deci transportă mai mulţi pasageri. Flota Carpatair era formată din aeronave de capacitate mai mică de 100 de locuri – Fokker şi SAAB 2000 -, în timp Wizz Air are un singur tip de aeronavă, Airbus A320, de 180 de locuri. „Administraţia Aeroportului Internaţional Timişoara apreciază pozitiv decizia companiei Carpatair de a-şi optimiza strategia comercială”, se arăta într-un document din iunie 2013 al aeroportului din Timişoara, reacţie la anunţul Carpatair de a renunţa la hub.

    DAT FIIND CĂ O SINGURĂ COMPANIE CARE ZBOARĂ LA TIMIŞOARA ARE AERONAVE MAI MARI DE 70 DE TONE, nu pot să explic altfel decât că dă bine politic şi electoral să ai un transportator low-cost în regiune. Cei de la aeroport au ţinut morţiş să aibă în ogradă Wizz Air, chiar cu preţul de a ne omorî.„ Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair, susţine că toate infuziile de capital ale acţionarilor din ultimii ani au mers înspre acoperirea pierderilor şi către aeroportul din Timişoara, compania reclamând un prejudiciu de 30 de milioane de euro din 2008 până în prezent: „Din 2009 şi până în 2013 acţionarii elveţieni au efectuat creşteri de capital de 15 milioane euro pentru a susţine compania. Apropo, o fi poate ironia sorţii, dar suma respectivă este egală cu valoarea sumelor plătite de Carpatair aeroportului Timişoara în aceşti ani, lucrul cel mai grav fiind că aeroportul folosea aceste sume pentru a subvenţiona în mod ilegal un concurent direct al nostru„. Ajungând în al şaselea an în această situaţie, acţionarii elveţieni au hotărât să pună capăt acestui „cerc vicios„, justifică Ardelean decizia din vară de a renunţa la hub.

    Cauza principală a deciziei acţionarilor privind solicitarea protecţiei de insolvenţă constă în durata „prea mare„ şi tergiversările „prea lungi„ din justiţie, dar şi în „inacţiunea autorităţilor, inclusiv a celor de concurenţă, pentru stoparea comportamentului anticoncurenţial al aeroportului”.

    Pe lângă investigaţiile aflate pe rolul Comisiei Europene din mai 2011 şi cea a Consiliului Concurenţei din august 2012, încă fără o decizie clară, cele mai avansate sunt două acţiuni în justiţie unde Carpatair cere aeroportului Timişoara despăgubiri pentru prejudicii de 10,5 milioane de euro şi instanţelor să oblige aeroportul să recupereze de la Wizz Air 4 milioane de euro reprezentând ajutor de stat constatat ca fiind ilegal de tribunalul Timiş.