Tag: proiecte

  • Investitii de 200 de milioane in parcarile subterane ale Capitalei. Harta primelor sase constructii si pretul pe care-l vor plati soferii

    Parcarile vor fi realizate in parteneriat public-privat:
    primaria va pune la bataie terenul iar investitorul se va ocupa de
    asigurarea banilor pentru investitii. Constructiile se vor face in
    unele dintre cele mai aglomerate locuri din Capitala, de aceea si
    valoarea investitiilor ramane foarte mare, in ciuda reducerilor de
    costuri operate in ultimele sedinte de consiliu general. Valoarea
    investitiei este de peste 200 de milioane de euro iar costurile
    aferente unui loc de parcare vor fi cuprinse intre 35.134 de euro
    si 74.550 de euro. Calculele arata ca un metru patrat de parcare
    subterana va costa intre 1.872 de euro si 3.323 de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Adevarul despre banii UE: nu Udrea, laudata de Basescu, ci Seitan a atras cele mai multe fonduri europene

    Datele oficiale contrazic, in buna parte, versiunea
    presedintelui Traian Basescu referitor la situatia absorbtiei
    fondurilor europene. In viziunea lui, campioanele ar fi Ministerul
    Dezvoltarii Regionale si Turismului, condus de Elena Udrea, si cel
    al Mediului, condus de Laszlo Borbely.

    Conform statisticii publicate de Autoritatea
    pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, la 31 august 2010,
    cel mai bine sta insa Ministerul Muncii care, cu Mihai Seitan la
    conducere, a ocupat prima pozitie in topul numarului proiectelor
    aprobate – 1.763, aproape dublu fata de Ministerul Dezvoltarii si
    de 12 ori mai mult fata de Ministerul Mediului.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • Cele mai inedite proiecte de trenuri. Vezi aici castigatorii de la Berlin (SLIDESHOW)

    Designul propus de Saakyan pentru trenuri de suprafata pe rute
    de distanta medie sau lunga a impresionat imediat juriul. Conceptul
    consta intr-o camera flexibila cu scaune si mese mobile, alaturi de
    spatii linistite si zone libere luminate natural prin peretii
    uriasi din sticla. “Mi-a placut faptul ca pot interactiona cu
    designeri din toate colturile lumii si pot schimba idei pe
    platforma online”, a declarat castigatorul la primirea premiului.
    Mai exact, un cec de 2.000 de euro din partea presedintelui
    Bombardier Transportation, Andre Navarri.

    Premiul al doilea i-a revenit italianului Stefano Ivan
    Scarascia. Conceptul dezvoltat de tanarul student a fost pe gustul
    comunitatii de pe internet, fiind practic cel mai votat proiect din
    cele inscrise pe portalul competitiei. “Sawtooth” e de fapt un
    prototip de metrou lipsit de barele de care se tin, de regula,
    pasagerii. Totul pentru a se evita raspandirea microbilor intre
    calatori.

  • Circa 80% din firmele cu finantare UE renunta la derularea proiectelor pentru ca nu au bani

    “Statisticile sunt dramatice. 70-80% dintre companiile carora
    le-au fost aprobate proiecte cu finantare europeana renunta la
    implementarea acestora din cauza ca nu au bani pentru investitiile
    respective. O spun din experienta personala si din ce am vorbit cu
    alti colegi”, a declarat, vineri, presedintele Patronatului
    Tinerilor Intreprinzatori din Romania, Florin Jianu, care detine o
    firma de consultanta in domeniul elaborarii de proiecte cu
    finantare europeana.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele sapte minuni ale primarilor din Romania: de la piramida cu closet la catedrala-buncar

    In Voluntari, Beverly Hills-ul de Ilfov, primarul “patriarh”
    ridica o catedrala cu buncar antiatomic, spatii de joaca pentru
    copii si cinci clopote actionate din buton.

    In Oradea, primarul Ilie Bolojan construieste o piramida in
    curtea interioara a institutiei. Aceasta are parter si subsol, se
    intinde pe 550 de metri patrati, va fi acoperita cu sticla si costa
    1,3 milioane de lei. Piramida, destinata relatiilor cu publicul,
    are wc-urile la subsol, alaturi de un bar cu 76 de locuri. La
    parter pot astepta 50 de persoane sa le vina randul la cele 34 de
    ghisee. Primarul Ilie Bolojan a declarat ca piramida e piramida
    doar pe un cub care intra in alt cub, restul fiind doar o
    constructie acoperita cu sticla.

    Cititi mai multe despre proiectele primarilor
    romani
    pe www.gandul.info.

  • Cum se traieste in Pipera: intre strazile de pamant, fara canalizare si proiectele de vile cu circuit inchis

    Acces dificil, strazi neasfaltate, fara canalizare, prafuite si
    un amalgam de constructii noi impletite cu vechile case ale
    taranilor, romani sau aromani, care traiesc de zeci de ani la
    marginea de nord a Capitalei – cam asa ar putea suna o descriere a
    zonei Pipera, situata undeva intre Bucuresti si soseaua de centura
    a Capitalei, apartinand localitatii Voluntari.

    “Companiile fug cat vad cu ochii cand aud de Pipera” – “de ce
    ti-ai cumpara casa acolo?”, tind sa spuna in aceasta perioada
    inclusiv consultantii imobiliari, dupa ce in urma cu patru-cinci
    ani zona era “vedeta” domeniului imobiliar.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cum ne-am apucat sa construim autostrazi paralele cu fondurile europene

    Ne-am angajat in fata Comisiei Europene ca vom construi
    autostrazi cu prioritate pe Coridorul IV, de la Nadlac la
    Constanta. Cu toate ca pentru acest traseu se puteau obtine
    finantari europene nerambursabile, romanii au preferat cu totul
    alte proiecte, care ori au fost reziliate, ori au fost intrerupte
    lucrarile, din lipsa de bani. In al 12-lea ceas, oficialii recunosc
    ca s-a gresit si promit ca de acum inainte se vor limita la
    Coridorul paneuropean de transport IV, fara a mai antama alte
    proiecte.

    Mai multe amanunte pe
    www.gandul.info

  • Cum se pregateste Londra de Olimpiada

    “Fititi convingatori!”, indemna seful garniturii de metrou
    multimea de pasageri care voia sa coboare din trenul de
    Greenwich.

    Desi weekend, metroul era supraaglomerat, iar multimea din
    interior avea nevoie de reale abilitati de comunicare ca sa-si
    negocieze coborarea din vagonul plin ochi. Situatia nu era cauzata
    neaparat de numarul prea mare de turisti, ci de inchiderile de
    linii din metroul londonez.

    In weekendul in care s-a sarbatorit ziua reginei (12 iunie)
    functionau numai trei dintre cele 13 magistrale. Inchiderile de la
    sfarsitul saptamanii sunt ceva obisnuit in primul oras dotat cu
    transport subteran (din 1863), dar, odata cu pregatirile pentru
    Olimpiada de Vara din 2012, care au intrat in linie dreapta,
    autoritatile lucreaza de zor pentru ca Londra sa poata sustine
    imensa desfasurare de forte.

    DLR (Docklands Light Rail) este una dintre cele mai noi linii de
    metrou, introdusa in 1987 in capitala Marii Britanii si face
    legatura intre Greenwich si centrul orasului, trecand prin Canary
    Wharf (centrul financiar populat de zgarie-nori) si Docklands, un
    cartier de lux.


    Parcul din Greenwich, care la randul sau va fi zona olimpica,
    este perfect pentru a urmari schimbarile prin care a trecut Londra.
    Pe linia panoramica admirata de la Observatorul Astronomic (locul
    unde se da ora exacta in Europa), au aparut mai intai zgarie-norii
    din Canary Wharf si era evidenta lupta pentru marire a bancilor
    care alegeau sedii care de care mai inalte. Docklands a fost apoi
    transformat dintr-o zona industriala intr-un cartier ravnit de
    amatorii de lux, iar mai nou la orizont se vede satul olimpic, cu
    stadionul despre care englezii spera ca ii va face pe pasionatii de
    megastructuri arhitectonice sa uite de succesul Cuibului de Pasare,
    celebrul stadion olimpic din Beijing.

    Pana acum, nici chiar de la Greenwich nu se intrevad mari sanse
    ca noul stadion sa se apropie de succesul constructiei din Beijing,
    imaginata de compania de arhitectura Herzog & de Meuron
    (responsabila si de alte proiecte de anvergura ca Allianz Arena din
    München sau Tate Modern din Londra). Autoritatile britanice si-au
    dorit o structura flexibila, unde sa poata incapea si 80.000 de
    spectatori, dar sa fie adaptata astfel incat sa nu para goala cu
    doar 25.000. Sunt multi cei ce au criticat proiectul si sustin ca
    vedeta stadioanelor din Londra va fi de fapt Centrul Acvatic,
    proiectat de faimoasa arhitecta Zaha Hadid, care a realizat o
    structura fluida, ca un val, in stilul care a facut-o faimoasa.

  • Manfred Wiltschnigg, Immoeast: Am vrut sa vindem doua cladiri din Bucuresti dar ofertele au fost prea mici

    Sumele oferite de potentialii cumparatori au fost insa prea mici
    si fondul a decis astfel sa pastreze cladirile, a declarat, pentru
    BUSINESS Magazin, Manfred Wiltschnigg, membru in consiliul de
    administratie al Immofinanz, grup care a fuzionat recent cu
    Immoeast.

    “Nu e o situatie buna si in multe cazuri nu face sens sa incepem
    dezvoltarile proiectelor anuntate. Nu ar fi o idee buna nici sa
    vindem (n.red. terenurile) din cauza scaderii de piata a
    valorilor”, afirma Manfred Wiltschnigg.


    Click aici
    pentru a citi mai multe despre
    strategiile celor mai mari investitori in imobiliarele
    romanesti
    .

  • In 2010, Romania produce mai putina energie decat in 1997. De ce?

    “In economia Romaniei nu exista acel lucru care se cheama
    strategie de interes national. Daca o strategie a fost o data
    facuta bine, cu girul specialistilor internationali, ar fi normal
    ca ea sa fie implementata pana la virgula, indiferent de
    schimbarile guvernamentale care pot interveni intre timp.” Jean
    Constantinescu este unul dintre specialistii din energie care a
    urmarit indeaproape evolutia sectorului energetic din Romania.

    A vazut an de an cum productia romaneasca de energie cu care
    Romania a pornit in 1990 a ramas aceeasi, singura crestere venind
    din reactoarele de la Cernavoda. In paralel, insa, companii precum
    Termoelectrica sau Compania Nationala a Huilei au avut nevoie an de
    an de subventii de ordinul milioanelor de euro, cum complexele
    energetice din Oltenia au intrat intr-o numaratoare inversa care
    s-ar putea termina cu inchiderea lor din cauza ca nu respecta
    normele de mediu, dar si cum rigiditatea statului in ce priveste
    privatizarile productiei sau noile investitii s-a dublat de
    reticenta fata de investitiile straine in sector.

    Astfel, statul a incheiat de aproape doi ani parteneriate
    public-private in valoare de 2 miliarde de euro cu companii
    internationale pentru realizarea a trei noi centrale, doua pe gaz
    si una pe carbuni. Aceste parteneriate insa nu au reusit sa treaca
    de stadiul de studii de fezabilitate. La Braila, Termoelectrica,
    Enel (Italia) si E.ON (Germania) aveau in plan o centrala pe
    carbuni de 800 MW; la Galati, CEZ in parteneriat cu statul roman ar
    trebui sa faca o centrala pe gaz, iar Termoelectrica alaturi de GDF
    SUEZ avea un proiect de 400 MW la Borzesti.

    Insa ultimele declaratii ale ministrului economiei Adriean
    Videanu arata ca Termoelectrica ar putea sa intre in faliment.
    “Daca aceste proiecte in parteneriat public privat ar fi pornit,
    probabil Termoelectrica s-ar mai fi echilibrat si nu s-ar fi ajuns
    la discutia asta”, considera companiile implicate in cele trei
    proiecte, companii de altfel foarte interesate de a avea propria
    productie in Romania, dupa ce probleme cum e cea a “baietilor
    destepti”, care au cumparat productia ieftina din Romania pentru
    mai multi ani, fac piata libera locala destul de necompetitiva.