BusinessMagazin

Tag: profit

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Aşa şi-au revenit investiţiile străine

    În primul trimestru al anului, nivelul investiţiilor străine s-a majorat cu 30,1%, ajungând la 570 milioane de euro. Din totalul investiţiilor aferente primelor trei luni ale anului, majoritatea, respectiv 514 milioane de euro, reprezintă participaţii aduse de companiile străine la companiile româneşti (inclusiv profit reinvestit), iar creditele intragrup au fost de 56 milioane de euro.

    Investiţiile străine din România, care au scăzut constant în perioada 2008 – 2012, au revenit pe creştere anul trecut, iar tendinţa s-a menţinut şi în debutul acestui an. În 2013, infuziile de capital străin au urcat cu 26,8% şi au ajuns la 2,7 miliarde de euro.

  • Niţă: După ştergerea datoriilor la companiile din industria de apărare, acestea să lucreze pe profit

     Ministrul Economiei, Constantin Niţă, a spus, într-o conferinţă de presă, că Guvernul a anulat datoriile istorice ale companiilor din industria de apărare, însă nu doreşte ca acestea să fie “repuse în bilanţuri începând de anul viitor”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a spus că a vizitat la Cugir cele două fabrici de armament, UM Cugir şi Fabrica de Arme Cugir, şi le-a transmis managerilor aşteptările pe care le are de la aceştia astfel încât cele două societăţi să aibă profit.

    “Am vrut să văd la faţa locului modul în care funcţionează, să văd condiţiile de muncă, tehnologiile pe care lucrează. Am anulat datoriile istorice, va trebui ca cele două unităţi, pe această bază, să lucreze pe profit. Ăsta e un element la care ţin foarte mult. Dacă cineva îşi imaginează că noi am anulat aceste datorii ca ele să fie înapoi repuse în bilanţuri începând de anul viitor se înşeală.

    Nu vor face pace bună cu mine dacă nu vor obţine profit. Au această sarcină cele două conduceri, pentru că datoriile cele mai mari din cele 1,1 miliarde de lei anulate, 550 de milioane de lei sunt la cele două fabrici. Deci, jumătate. Ceea ce presupune măcar o minimă decenţă, că după ce s-au anulat aceste datorii să-şi ia toate măsurile pentru a putea să producă pe profit”, a spus Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă despre Cuprumin: Am ambiţia să o repunem pe picioare. Anul viitor doresc să o listez la bursă

     Constantin Niţă a spus, într-o conferinţă de presă, că îşi propune ca în viitorul apropiat să revină în judeţul Alba şi să facă o vizită la compania minieră Cuprumin Abrud pentru a discuta despre planurile de redresare a acesteia, precizând că “ambiţia” sa este să o repună pe picioare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Urmează ca data viitoare, în viitorul foarte apropiat, să mă opresc şi la Cuprumin Abrud, o unitate pe care iarăşi am ambiţia să o repunem pe picioare. Ea este deja pe profit şi cu siguranţă că anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă. Eu sunt adeptul vânzărilor transparente pe bursă, aşa am făcut şi anul trecut pentru domeniul energiei şi am avut succes şi sper ca şi în domeniul acesta să am succes”, a spus Constantin Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rapiţa se transformă într-o loterie de 250 de milioane de euro. “A fost întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme”

    În urmă cu zece ani puţini fermieri vorbeau despre rapiţă, pentru că florile galbene apăreau în primăvară pe o suprafaţă infimă în comparaţie cu cea dedicată grâului sau orzului. Piaţa rapiţei a crescut de şapte ori şi a ajuns să însemne un sfert din producţia de seminţe oleaginoase. Totul se datorează creşterii preţurilor pe fondul cererii venite din industria energetică.

    O loterie de 250 de milioane de euro este acum miza cu care pot fi comparate afacerile cu rapiţă ale fermierilor locali. Planta oleaginoasă este un pariu extrem de riscant pentru fermieri, dar mirajul marjelor mari îi determină pe aceştia să se urce an de an în acest carusel. Seceta, îngheţul, dăunătorii, ploile excesive din primăvară sau chiar vântul puternic pot nărui chiar şi într-o singură zi toate speranţele de profit. În anii norocoşi, agricultorii fac din rapiţă profituri chiar şi 1.000 euro/hectar, duble faţă de grâu, dar câştigul se poate transforma într-o pierdere la fel de mare în alţi ani.

    „Rapiţa e întotdeauna un pariu riscant, indiferent de vreme„, spune Victor Chivu, fermier din Teleorman care are cultivate 390 de hectare de rapiţă. Toamna trecută fermierii au acoperit cu rapiţă în total 350.000 de hectare, de şapte ori mai mult decât acum zece ani, ceea ce înseamnă aproape un sfert din totalul însămânţat cu seminţe oleaginoase, categorie ce include floarea-soarelui şi soia. Piaţa este în creştere de trei ani, dar încă nu a revenit la vârfurile din 2009 şi 2010, atunci când suprafaţa a depăşit 500.000 de hectare.

    În ecuaţia producţiei de rapiţă aproape totul depinde de vreme având în vedere că cele mai mari riscuri apar pe parcursul iernii.

    Anul acesta, rapiţa a reuşit să depăşească momentele critice, pentru că iarna a fost blândă, şi se află în linie dreaptă pentru a umfla marjele de profit ale fermierilor. Se anunţă un an bun pentru rapiţă, iar prognozele din aprilie ale Comisiei Europene indică o recoltă totală de 700.000 de tone, ceea ce înseamnă încasări cumulate  de circa 230 de milioane de euro pentru producătorii care au mizat pe acest produs.

    În general, rapiţa este un produs de oportunitate pentru fermieri, o materie primă pe care preferă să o transforme imediat în cash şi pe care nu o stochează. Rapiţa se vinde de obicei cu livrare imediată, achizitorii intrând în fiecare vară într-o adevărată cursă pentru a prelua seminţele de la fermieri.

    Lupta se dă între procesatorii de seminţe şi traderii multinaţionali, iar interesele sunt divergente: primii aduc seminţele de rapiţă în fabrici şi le procesează pe liniile de producţie, iar traderii redirecţionează marfa către pieţe externe, cu precădere din Uniunea Europeană.

    În jocul rapiţei nimeni nu pierde: fermierii nu vând fără câştig, procesatorii câştigă din marjele realizate la transformarea seminţelor în ulei, iar traderii îşi pun de fiecare dată adaos atunci când livrează la export.

    Pentru fermieri, a planta rapiţă este asemănător cu a planta monezi, pentru că seminţele pot fi transformate rapid în lichidităţi. Acest lucru este posibil şi pentru că piaţa din România este una cheie în Uniunea Europeană, fiind pe locul al şaselea în funcţie de producţia estimată pentru această vară.

    Calculele agricultorilor sunt simple: costurile se ridică la 500 euro/hectar, iar, la o producţie de 3,5 tone la hectar, încasările pot ajunge la 1.300 euro, ceea ce înseamnă o marjă brută de profit de 60%, mult peste cea de la grâu sau orz.

    Elementele fundamentale ale pieţei europene a rapiţei rămân aproape neschimbate faţă de cele din sezonul anterior, cu o recoltă uşor peste 21 de milioane de tone pentru întreg blocul comunitar şi cu stocuri la final de sezon care se ridică la
    1 milion de tone. Aproape întreaga cantitate de rapiţă ajunge în cele din urmă în industrie, unde este transformată în ulei, folosit fie în industria alimentară, fie pentru biocombustibili.

    Susţinerea din viitor a preţurilor pentru rapiţă depinde în bună parte şi de direcţiile dictate de Bruxelles având în vedere că Uniunea subvenţionează utilizarea de biocombustibili în carburanţi. Strategia, menită să reducă gradul de poluare, a stârnit controverse puternice în condiţiile în care contestatarii politicii au argumentat că subvenţiile reduc suprafeţele dedicate producţiei de alimente şi le măresc pe cele pentru plante energetice. Dezbaterea este însă departe de finalizare, iar investitorii nu se avântă în continuare în această industrie.

    În acest context, preţurile pentru uleiul de rapiţă sunt estimate să coboare cu 18% în această vară faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit estimărilor făcute în martie de FMI.

  • Profitul operaţional al CEZ a scăzut

    Pe segmentul de producţie şi distribuţie, profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut de şapte ori în primul trimestru, la aproximativ 7,3 milioane de euro.

    CEZ a înregistrat un impact negativ de 25,5 milioane de euro, ca urmare a amânării începând din iulie a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România, precum şi a suspendării acordării primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.

    Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut în primul trimestru cu 16%, la 342 GWh, în timp ce parcurile eoliene ale grupului au consemnat un declin de 21%, la 322 GWh.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    75,3 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 martie, în scădere cu 2,1% faţă de 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17,9 mld. euro, în scădere cu 6,4%

    570 mil. euro
    investiţiile directe străine în T1, cu 30,1% mai mari decât în T1 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 514 mil. euro, iar creditele intragrup 56 mil. euro

    5.929
    numărul de proceduri noi de insolvenţă deschise în T1, în scădere cu cca 14% faţă de acelaşi trimestru din 2013, conform Coface

    1,6%
    rata anuală a inflaţiei în Austria şi România în aprilie, cele mai mari pe ansamblul UE, urmate de cele din Finlanda (1,3%) şi Germania (1,1%)

    0,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială din UE în luna martie faţă de luna precedentă, după ce crescuse în lunile anterioare cu 0,1% şi respectiv 0,3%, iar comparativ cu martie 2013 a încetinit la un ritm de 0,5% faţă de 2,2% în luna anterioară

     

     

  • Profitul companiei care administrează aeroporturile Capitalei se va înjumătăţi în acest an

     Informaţiile sunt prezentate într-un raport al Fondului Proprietarea (FP), acţionar cu o participaţie de 20% la compania controlată de stat, prin Ministerul Trasporturilor.

    Fondul Proprietatea precizează că informaţiile referitoare la 2013 reprezintă rezultate preliminare, iar cifrele pentru 2014 sunt valori bugetate.

    În 2012, Aeroporturi Bucureşti a înregistrat vânzări de 555,5 milioane lei şi un profit net de 53,1 milioane lei, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea celui mai bogat om din America de Sud. Cum a ajuns să aibă o avere de peste 70 de miliarde de dolari

    Slim şi ceilalţi cinci fraţi ai săi au luat astfel contact cu lumea afacerilor de mici. La 12 ani, el cumpărase deja primele acţiuni la o bancă mexicană, iar când avea 17 ani câştiga 200 de pesos pe săptămână lucrând la firma tatălui său. A studiat ingineria civilă, dar şi algebra şi programarea lineară la o universitate din Mexic.

    După absolvire, Slim şi-a testat abilităţile de afacerist ca trader, iar ulterior şi-a fondat propria companie de brokeraj care s-a extins apoi prin investiţii în businessuri individuale din domeniul construcţiilor, manufactură, retail şi restaurante. În 1966, când averea lui ajunsese deja la 40 de milioane de dolari, a fondat Inmobilaria Carso. Şi-a concentrat atenţia pe construcţii, domeniile imobiliare şi industriile miniere, iar până în 1972 a achiziţionat şapte alte businessuri din aceste categorii. În 1980 şi-a consolidat interesele de afaceri formând Grupo Carso drept companie-mamă a conglomeratului pe care îl conducea, cu ramuri în industrie, construcţii, minerit, retail, alimentaţie şi tutun.

    În 1982, economia Mexicului, bazată în special pe exporturile de petrol, s-a contractat puternic odată cu scăderea preţurilor: băncile şi alte afaceri au fost naţionalizate sau s-au prăbuşit, iar moneda naţională s-a devalorizat. A fost o perioadă ideală pentru ca Slim să investească masiv. A cumpărat acţiuni a numeroase companii mexicane, printre care Reynolds Aluminio, General Popo, hotelurile Bimex şi lanţul de retail din zona food Sanborns. A cumpărat de asemenea 40, respectiv 50% din acţiunile British American Tobacco şi The Hershey Company. S-a extins şi în zona serviciilor financiare, cumpărând Seguros de Mexico şi, formând, împreună cu Fianzas La Guardiana şi Casa de Bolsa Inbursa, grupul Financiero Inbursa.

    În 1990, grupul Carso a fost listat la bursă, mai întâi în Mexic, iar apoi în întreaga lume. În acelaşi an, Slim a cumpărat compania de telefonie Telmex, deţinută de guvernul mexican. Până în 2006, compania lui de telefonie avea să acopere 90% din liniile telefonice din piaţă, iar Telcel, o companie de telefonie mobilă, avea să opereze aproximativ 80% din telefoanele mobile ale ţării. În 2000, a încorporat în grup America Telecom, dar şi alte companii răspândite în America Latină.  2000 a fost şi anul în care a realizat un venture cu Microsoft, care a condus la începutul portalului ProdigyMSN.

    Cinci ani mai târziu, Slim a investit şi în compania aeriană Volaris. În 2007, după ce acumulase 50,1% din acţiunile companiei de tutun Sigatam, a vândut o mare parte din acestea către Philip Morris, în schimbul a 1,1 miliarde de dolari; în acelaşi an a vândut şi acţiunile unei companii din domeniul construcţiilor pentru 800 de milioane. La începutul anului 2012, Slim a fondat împreună cu Larry King şi o televiziune digitală la cerere, Ora TV, folosită ca platformă pentru un nou show Larry King după ce vedeta a părăsit CNN.

    Anul acesta a marcat prima achiziţie a lui Slim în Europa, reprezentată de compania Telekom Austria, prezentă în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est. America Movil, operatorul de telecom deţinut de Slim, investeşte astfel 1,4 miliarde de dolari în Telekom Austria prin intermediul unei emisiuni de obligaţiuni, în plus faţă de cele două miliarde de dolari cu care cumpără participaţiile acţionarilor minoritari în cadrul unei oferte publice, potrivit CNBC. La 74 de ani, Slim este al doilea din lume ca bogăţie, cu o avere estimată la circa 71,4 miliarde de dolari.

  • Profitul Nissan a crescut cu 10% datorită rezultatelor bune în vânzări

    Reprezentanţii companiei se aşteaptă la rezultate bune pe tot parcursul anului, bazându-se pe vânzări în economiile emergente. Acestea ar fi datorate, în bună măsură, relansării mărcii Datsun pe segmentul low-cost, relatează BBC.

    Săptămâna trecută, Toyota a raportat pentru 2013 un profit dublu faţă de anul precedent.

    Nissan îşi măreşte, în mod curent, capacitatea de producţie în ţări precum Thailanda, China sau Rusia.

  • A lăsat baltă cariera de avocat şi a devenit antreprenoare. Câştigă 7.000 de euro pe lună şi nu regretă nimic

    “Nu am niciun fel de regret, iar faptul că  după cinci ani mă duc la fel de entuziasmată la birou înseamnă că am ales bine”, spune Claudia Nicolae, de profesie avocat, dar care a lăsat în urmă această funcţie acum cinci ani pentru a se dedica businessului de import de produse organice pentru copii, Organic Baby.

    Claudia Nicolae şi-a obţinut diploma de jurist după absolvirea cursurilor Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti şi a practicat timp de cinci ani avocatura, după care, în 2009, a făcut primul pas spre antreprenoriat. A deschis un magazin cu produse organice pentru bebeluşi, aduse din import, inspirată de fiul ei, pentru care nu găsea astfel de produse.

    A început cu un magazin online, destinat în special prietenilor şi cunoştinţelor, iar treptat businessul a crescut ajungând la un showroom întins pe o suprafaţă de 400 de metri pătraţi, peste 900 de produse importate, o cifă de afaceri de 1,3 milioane de lei şi un profit de 300.000 de lei.

    Îşi aminteşte însă de cea mai dificilă perioadă, în care, după doi ani de activitate, “nu se vedea un profit, deşi munca şi cheltuielile se dublaseră”.