Ordonanţa introduce, totodată, prevederi referitoare la o guvernanţă corporativă eficace în cadrul instituţiilor de credit, menită să contribuie la evitarea asumării de riscuri excesive.
Cititi mai multe pe www.meidiafax.ro
Tag: management
-
Fondurile de investiţii ale Raiffeisen au trecut de un miliard de euro
RAM este al doilea cel mai mare administrator de fonduri de investiţii din România, cu o cotă de 35% din activele totale de 2,8 miliarde de euro ale pieţei. Societatea administrează zece fonduri de investiţii, din care opt sunt fonduri mutuale, iar restul sunt fonduri închise de investiţii.
Cele mai mari fonduri din portofoliul RAM sunt Raiffeisen Ron Plus cu active de 1,9 miliarde de lei şi Raiffeisen Euro Plus cu active de 354 de milioane de euro, ambele fiind fonduri cu investiţii în instrumente ale pieţei monetare. De asemenea, societatea administrează singurul fond denominat în dolari de pe piaţă care a atras active de 70 de milioane de dolari de la investitori. Astfel Raiffeisen Asset Management este printre cei mai mari investitori instituţionali din România.
„Ne onorează faptul că ponderea sumelor plasate de clienţii Raiffeisen Bank în fonduri de investiţii raportată la totalul activelor financiare ale acestora este cea mai ridicată din piaţa românească, de aproximativ 25%, nivel mai mult decât dublu faţă de media europeană“, a spus Mihail Ion, preşedinte al Raiffeisen Asset Management şi preşedintele comitetului de investiţii al Raiffeisen Bank.
În acest an, fondurile cu capital protejat administrate de Raiffeisen au atras circa 15-20% din intrările nete raportate de industrie.
-
Cum a ajuns un tânăr luat de pe băncile liceului directorul general din România al unei multinaţionale americane
FAPTUL CĂ A LUCRAT ÎNCĂ DIN TIMPUL LICEULUI DOAR ÎN MULTINAŢIONALE SE VEDE DE LA PRIMELE CUVINTE ROSTITE. DISCURSUL LUI DORIN PENA ESTE ATENT STRUCTURAT ŞI ÎNCĂRCAT CU JARGONUL SPECIFIC. „A ales să exploreze şi alte oportunităţi în afara companiei”, spune noul CEO al Cisco România despre decizia predecesorului său de a pleca din firmă. Cristian Popescu, fostul director, a renunţat să mai conducă filiala locală a companiei americane în luna noiembrie, după mai bine de patru ani de mandat şi zece în Cisco.
„Se poate spune că sunt tânăr dacă ne gândim din punct de vedere tradiţionalist. Dacă e să privim cât de tinere sunt lucrurile care se întâmplă în industria aceasta şi cât de mulţi manageri tineri sunt în IT, nu mă consider foarte tânăr. Nu tinereţea, ci calităţile m-au recomandat pentru postul de CEO”, spune Pena, ajuns în 2007 în companie.
POVESTEA LUI ÎNCEPE ÎNSĂ ÎN CLASA A ZECEA, CÂND, AFLAT PE BĂNCILE LICEULUI DIN ORAŞUL NATAL, elevul Dorin Pena se înscria la cursul Cisco Network Academy, destinat tinerilor elevi şi studenţi pasionaţi de informatică. „Acela a fost primul contact cu compania. Eram în lumea informaticii şi la Ploieşti s-a deschis această academie Cisco. Mi s-a părut foarte interesant şi am început să fac cursuri”, îşi aminteşte azi. Spune că i-a plăcut de mic ideea de networking, atât la nivel tehnologic, cât şi la nivel uman, de aceea a avut grijă de-a lungul timpului să nu rămână închis în birou în faţa calculatorului, ci să încerce să intre în legătură şi cu clienţii serviciilor la care lucra. A venit la Bucureşti şi a absolvit facultatea de automatică şi calculatoare la Politehnică, iar în perioada studenţiei a fost instructor la academia Cisco din cadrul universităţii: „Mi-am dorit să lucrez în mediul academic şi să rămân aproape de cursurile de reţelistică pe perioada studiilor”.
Privind retrospectiv, Pena admite că a avut mai multe ocazii să plece din ţară, încă din studenţie, iar mulţi dintre colegii săi lucrează în prezent în Europa de Vest sau în Statele Unite ale Americii. „Decizia mea de atunci a fost să rămân pentru că sunt legat de ţară. Sunt foarte legat de familie şi cred că în România nu e chiar atât de rău pe cât se spune.„ A ales să nu plece ca urmare a potenţialului oferit de ţară pe termen lung, „progrese există în ultimii 20 de ani”, însă resimte şi acum „paşii mici„ şi minusurile legate de infrastructură, atât de transport, cât şi informatică.
După facultate, a lucrat timp de un an pentru un partener al Cisco, după care a fost selectat de americani în Sales Academy, un program al companiei care selectează talente din întreaga lume pentru a le pregăti pentru munca de teren. Trei poziţii erau disponibile la acea vreme, iar la selecţia finală de la Varşovia, unde s-au prezentat 20 de candidaţi, a reuşit să obţină postul. A petrecut un an la Amsterdam, apoi s-a întors în România pentru a oferi servicii de consultanţă pentru operatorii din ţară. Între timp a obţinut cea mai înaltă certificare a Cisco, Certified Internetwork Expert, şi a părăsit firma pentru un post la Romtelecom, „mai orientat înspre business„, unde a lucrat timp de un an şi jumătate. „Rămăsesem legat de cultura companiei, aşa că am revenit în Cisco în momentul când s-a ivit un job de vânzări similar cu cel avut în cadrul Romtelecom. În România nu începuse încă perioada restructurărilor pentru că încă trăiam din anii glorioşi de dinainte, de aceea până în 2011 încă se căutau oameni.” La trei ani de la revenire, a fost numit director general.
-
Mihai Dosanu este noul director al departamentului de Property Management al BNP Paribas Real Estate în România
Începând cu 2011, a condus echipele de Property Management care au in administrare America House – Bucuresti si ERP Promenada Mall – Targu Mures. In prezent, BNP Paribas Real Estate Romania are in administrare aproximativ 90.000 mp de spatii inchiriabile.
BNP Paribas Real Estate a deschis departamentul de Property Management la inceputul anului 2011 pentru a-si intari pozitia pe piata din Romania si pentru a extinde sinergia cu celelalte departamente: tranzactii (inchirieri si vanzari), evaluari si consultanta.
BNP Paribas Real Estate are activităţi în 40 de ţări, prin mai mult de 180 de sucursale şi 3.300 de angajaţi. BNP Paribas Real Estate este o subsidiară a BNP Paribas.
-
Cronică de carte: Puterea de a fi dislexic
Ştiam de ideea principală din “David şi Goliat” încă de acum doi sau trei ani, când a apărut în New Yorker articolul din care îşi trage ideea cartea: este vorba despre cei aparent slabi, echivalentul păstorului David, care izbutesc să-i învingă pe cei aparent puternici, aşa cum este filistinul Goliat.
Cartea nu este surprinzătoare atât prin concluziile care pot fi trase – de exemplu că pentru a fi un CEO de succes ar fi bine să fii dislexic, dat fiind numărul mare de lideri de companii de succes care se află în această situaţie -, ci mai ales prin modul cum Gladwell a ales să îşi “vândă” ideile: sub forma unor povestiri întrepătrunse, care ajută cititorul să tragă propriile concluzii, mult mai profunde decât cele două exemple de mai sus.
Nu este nevoie să fii dislexic pentru a ajunge un CEO de succes, dar trebuie să fii hotărât, răbdător şi puternic, asemeni unui ins care reuşeşte în viaţă nevoit fiind să lupte cu un handicap. Şi trebuie, din când în când, pentru a-l bate pe Goliat, să gândeşti altfel; este, de exemplu, cazul lui Ingvar Kamprad, creatorul IKEA, care s-a confruntat, la începuturile afacerii, cu boicotul fabricanţilor suedezi de mobilier, din cauza preţurilor mici pe care le practica. Kamprad a ales să meargă în Polonia comunistă, în 1961, într-o perioadă când se ridica Zidul Berlinului, când Războiul Rece era în toi, cu numai un an înainte de criza rachetelor cubaneze.
“Giganţii nu sunt ceea ce credem noi că sunt. Aceleaşi calităţi ce par să le dea putere sunt adeseori sursele unei mari slăbiciuni. Iar faptul de a fi un outsider poate să schimbe oamenii în chipuri pe care frecvent nu izbutim să le apreciem: poate să deschidă uşi, să creeze oportunităţi, să lumineze şi să facă posibil ceea ce altminteri ar fi părut de neconceput”, spune Malcolm Gladwell.
Malcolm Gladwell – “David şi Goliat”, Editura Publica, Bucureşti, 2013
-
Cronică de carte: Puterea de a fi dislexic
Ştiam de ideea principală din “David şi Goliat” încă de acum doi sau trei ani, când a apărut în New Yorker articolul din care îşi trage ideea cartea: este vorba despre cei aparent slabi, echivalentul păstorului David, care izbutesc să-i învingă pe cei aparent puternici, aşa cum este filistinul Goliat.
Cartea nu este surprinzătoare atât prin concluziile care pot fi trase – de exemplu că pentru a fi un CEO de succes ar fi bine să fii dislexic, dat fiind numărul mare de lideri de companii de succes care se află în această situaţie -, ci mai ales prin modul cum Gladwell a ales să îşi “vândă” ideile: sub forma unor povestiri întrepătrunse, care ajută cititorul să tragă propriile concluzii, mult mai profunde decât cele două exemple de mai sus.
Nu este nevoie să fii dislexic pentru a ajunge un CEO de succes, dar trebuie să fii hotărât, răbdător şi puternic, asemeni unui ins care reuşeşte în viaţă nevoit fiind să lupte cu un handicap. Şi trebuie, din când în când, pentru a-l bate pe Goliat, să gândeşti altfel; este, de exemplu, cazul lui Ingvar Kamprad, creatorul IKEA, care s-a confruntat, la începuturile afacerii, cu boicotul fabricanţilor suedezi de mobilier, din cauza preţurilor mici pe care le practica. Kamprad a ales să meargă în Polonia comunistă, în 1961, într-o perioadă când se ridica Zidul Berlinului, când Războiul Rece era în toi, cu numai un an înainte de criza rachetelor cubaneze.
“Giganţii nu sunt ceea ce credem noi că sunt. Aceleaşi calităţi ce par să le dea putere sunt adeseori sursele unei mari slăbiciuni. Iar faptul de a fi un outsider poate să schimbe oamenii în chipuri pe care frecvent nu izbutim să le apreciem: poate să deschidă uşi, să creeze oportunităţi, să lumineze şi să facă posibil ceea ce altminteri ar fi părut de neconceput”, spune Malcolm Gladwell.
Malcolm Gladwell – “David şi Goliat”, Editura Publica, Bucureşti, 2013
-
Cine este noul preşedinte al Ursus Breweries
Tikhonov şi-a început mandatul ca managind director al SABMiller în martie 2012. Cât timp a fost în această funcţie, Tikhonov a contribuit la consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei şi a dezvoltat portofoliul de produse.
Noul preşedinte al Ursus şi-a început cariera în Mars în 1993, având o serie de roluri comerciale şi de management general în Federaţia Rusă şi în Comunitatea Statelor Independente – CSI (Ucraina, Belarus şi Kazahstan).El s-a alăturat companiei SABMiller în 2001 pe postul de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În această poziţie, a dezvoltat cu succes o organizaţie comercială puternic orientată spre promovarea unui portofoliu de mărci premium, pentru care a implementat reţele de distribuţie pe mai multe canale şi în mai multe regiuni, la nivel naţional.
În 2006 a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din CSI. Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI, dezvoltând operaţiuni de export cu o serie de ţări din Comunitatea Statelor Independente, între 2007 şi 2008. Numit director general pentru filiala din Ucraina în 2008, Igor Tikhonov a pus bazele companiei împreună cu o echipă de management multi-funcţională şi a relansat portofoliul de branduri locale de bere printr-un plan de afaceri de succes.
În luna martie 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia.
Igor vorbeşte limba engleză şi rusă şi are o diplomă în inginerie aeronautică, obţinută la Universitatea din Moscova.
-
Chiţoiu: Şefii Antifraudă au obiectiv să aducă până la un miliard de euro la buget în şase luni
“Angajamentul nostru e ca noua structură (Antifraudă, n.r.) care va începe acţiunile sper eu începând de mâine sau poimâine, pentru că s-a pus pe picioare, să aducă în primele şase luni de zile cel puţin 800 de milioane – 1 miliard de euro la bugetul de stat. Ăsta este obiectivul lor, şefii de acum care au fost numiţi temporar pleacă dacă nu realizează acest obiectiv”, a susţinut Chiţoiu.
El a precizat că este vorba despre contracte de management şi de mandat în cazul şefilor numiţi la Departamentul Antifraudă.
De asemenea, el a menţionat că intenţionează să promoveze un act normativ care să stabilească salarizarea acestora în funcţie de performanţă, respectiv în funcţie de sumele încasate nu de sumele stabilite, ci de “prejudicii recuperate operativ”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Venituri de 972 milioane lei pentru Tarom la 9 luni, în creştere cu 1%, şi pierderi mai mici cu 30%
“Îmbunătăţirea rezultatelor se reflectă în principal prin menţinerea unui echilibru de numerar adecvat şi prin lipsa datoriilor restante către bugetul de stat sau orice alţi parteneri”, se arată într-un comunicat al companiei.
Compania a operat în această perioadă 12.532 de zboruri regulate, cu 188 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, transportând însă cu 2,6% mai mulţi pasageri faţă de primele 9 luni din 2012, datorită unei politici de îmbunătăţire a reţelei de rute.
“Este esenţial ca Tarom să îndeplinească obiectivele propuse în planul de management pentru a putea trece pe profit în următorii ani”, a declarat Christian Heinzmann, director executiv-accountable manager al companiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro