Tag: fond

  • Statele europene au discutat despre crearea unui fond pentru a ajuta băncile într-o situaţie Lehman

    Mai multe state UE susţin înfiinţarea unui fond european pentru lichidarea instituţiilor financiare cu operaţiuni internaţionale, a declarat Vicotr Constancio, membru în conducerea Băncii Centrale Europeane (BCE). Banca Centrală Europeană (BCE) sprijină un fond la nivel UE, la alternativa înfiinţării unor fonduri naţionale. “Ar deconecta mai mult băncile de situaţia guvernelor”, a spus Constancio, fără să ofere detalii despre ţările care susţin înfiinţarea fondului european.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Fondul de garantare a pensiilor private va deveni funcţional în prima parte a anului viitor

    Camera Deputaţilor a fost în acest caz for decizional. “Legea va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar Fondul de garantare va începe să funcţioneze efectiv începând cu prima parte a anului 2012. Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) salută adoptarea acestui act normativ, necesar pentru consolidarea legislaţiei primare în domeniu, ca şi pentru creşterea stabilităţii, siguranţei şi încrederii participanţilor în acest sistem”, se arată într-un comunicat al asociaţiei. Scopul fondului este garantarea drepturile participanţilor (faza de acumulare) şi beneficiarilor (faza de plată) la fondurile de pensii private, precum şi compensarea oricăror eventuale pierderi ale participanţilor care contribuie la sistem, derivate din orice situaţie de incapacitate de plată a administratorilor şi furnizorilor de pensii private.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daţi un leu pentru creditorii Greciei

    În realitate, ar fi vorba de fapt de stimularea investitorilor care ar finanţa statele, aşa cum a fost programul american TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility), în valoare de 100 de miliarde dolari (bani folosiţi efectiv până în 2010, dintr-un total disponibil de 1.000 de miliarde), prin care Rezerva Federală a oferit finanţare ieftină băncilor şi fondurilor de investiţii, permiţând astfel instituţiilor de credit să continue, la costuri rezonabile, creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.

    CNBC a relatat că un oficial (nenumit) al G7 ar fi declarat că europenii iau în considerare o astfel de variantă de TALF, doar că ea ar viza piaţa obligaţiunilor guvernamentale, cu scopul de a-i stimula pe investitori să continue, la costuri rezonabile, creditarea statelor cu probleme.

    Capacitatea financiară a EFSF este actualmente de 440 de miliarde de euro.

  • Activele nete ale ING Pensii au crescut cu 63% in ultimul an

    Astfel, cota de piata a ING Pensii la sfarsitul lunii martie era
    de 39% din piata pensiilor private obligatorii, potrivit CSSPP. La
    aceeasi data, ING avea 1.6 milioane de clien]i in Pilonul II,
    dintre care 96% au platit cel putin o contributie de la inceputul
    colectarii in sistem. In ultimul an, procentul de conturi goale
    inregistrat de ING a scazut continuu, de la 5% in martie 2010 la 4%
    la sfarsitul primului trimestru din 2011.

    |n ceea ce priveste segmentul de pensii facultative, valoarea
    activelor nete aferente celor doua fonduri ale ING – ING Activ si
    ING Optim – era de 166,27 milioane de lei la sfarsitul trimestrului
    intai din 2011, in crestere cu peste 53% fata de acelasi interval
    din 2010. Astfel, la finele lunii martie 2011, ING Asigurari de
    Viata detinea pe piata Pilonului III o cota cumulata, in functie de
    active, de 49,4%.

    La aceeasi data, cele doua fonduri din administrarea ING insumau
    90.956 de participanti, in crestere cu peste 24% fata de primul
    trimestru al anului 2010 (sursa: CSSPP). Contributia medie alocata
    de participanti in primele trei luni ale anului in fondurile de
    pensii facultative oferite de ING a fost de 74 de lei ING Activ [i
    de 79 de lei la ING Optim.

  • Noi si-ai nostri, noi si banii nostri

    Conform calculelor agentiei Mediafax, din totalul fondurilor,
    33,9 milioane de lei au fost acordate pentru 633 de primarii PDL,
    iar 12 milioane de lei au fost alocate pentru 325 primarii PSD;
    pentru 232 de primarii PNL au fost alocate 9,6 milioane de lei, iar
    pentru 108 primarii UDMR au fost acordate 4,7 milioane de lei.

    Primarii PDL din judetele Buzau, Caras, Suceava si Maramures au
    priit cele mai multe fonuri, primele doua filiale – reprezentate de
    vicepresedintii Cezar Preda si Sorin Frunzaverde – fiind si cele
    mai critice la adresa premierului in trecutul apropiat.

  • Privirea Gretei Garbo asupra bugetului de pensii

    Chestia este ca Mamoulian i-a spus lui Garbo, inainte de a filma
    secventa, sa priveasca pur si simplu in gol, fara sa se gandeasca
    la nimic si fara sa incerce sa exprime ceva. Restul il face mintea
    spectatorului, atins de drama reginei nevoita sa isi paraseasca
    tara. Spectatorul priveste un gol pe care il umple cu imaginatia
    sa.

    Am regasit aceeasi privire goala saptamana trecuta, la noul
    ministru al muncii Ioan Botis, intrebat la prima sa conferinta de
    presa despre deficitul fondului de pensii. Nu a avut durata din
    film si nici incarcatura emotionala nu a fost aceeasi si nici nu a
    trebuit sa imi pun imaginatia la treaba, privirea era goala si
    atat. Nu stiu, nu cred ca a fost vreo indicatie regizorala –
    ministrul parea sa nu se gandeasca la ceva si nici nu incerca sa
    exprime ceva. Privea conferinta de presa ca pe o durere de masea
    care trece, ca o sacaiala in drumul spre biroul ministerial
    suficient de mare si lat ca sa mascheze privirea goala.

    N-ai cum sa nu devii un cititor in priviri aparent goale, mai
    ales in Romania, unde strada este plina de asa ceva; cele mai multe
    ascund, se simte asta, drame, griji, apasari. Altele, ceva mai
    putine, sunt fie profesionale, masti adica, fie sunt chiar goale,
    lipsite de idei, emotii sau sentimente.

    As lega privirile goale de deprofesionalizarea Romaniei. Cele
    mai triste stiri ale perioadei care a trecut au fost, cred, nu
    caderea economica sau reducerile de venituri sau cresterile de
    taxe, ci numarul in scadere al celor ce trec de examenul de
    bacalaureat (abia o treime la sesiunea din toamna) si, mai nou, de
    incredibilul 98% care reprezinta procentul celor ce nu au izbutit
    sa treaca testul admiterii in Institutul National al Magistraturii.
    Situatia in sine, adica cei 3.200 de candidati din care numai 72 au
    trecut testul nu este desigur, reprezentativa la nivel national, nu
    poate oferi o dimensiune a ceva. Poate si testul a fost mai greu ca
    de obicei sau poate examinatorii mai duri, dar, pe de alta parte,
    3.200 este un numar suficient de mare pentru a incepe sa iti pui
    intrebari.

    Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari in momentul in care afli
    ca aproape jumatate dintre semenii tai cred ca Soarele se roteste
    in jurul Pamantului sau ca in jur de o treime pur si simplu nu pot
    intelege o pagina de text. Asa cum nu poti sa nu iti pui intrebari
    atunci cand constati modul in care multi semeni siluiesc limba
    romana sau le constati saracia evidenta de idei, creativitatea in
    cadere libera sau lipsa de personalitate si identitate.

    Romania a inceput sa traverseze in prezent o a doua perioada de
    exod, in care tot mai multi cetateni pleaca sa lucreze sau sa se
    stabileasca in strainatate, manati de criza, salarii in scadere,
    mediul economic instabil sau de situatii conflictuale de genul
    “toti impotriva sistemului sanitar”. Rezultatul va fi o si mai mare
    reducere a competentelor, o pierdere de substanta in clasa de
    mijloc romaneasca, deja afectata de incercarile ultimilor doi ani.
    Or, clasa de mijloc ofera functionari, profesori, birocrati,
    specialisti, ingineri, asistente medicale, muncitori calificati,
    avocati, economisti sau politisti. Efectele plecarii lor se vor
    vedea in timp, prin noi scaderi economice, prin limitarea
    dezvoltarii sau prin plafonarea in zonele aride ale economiei
    mondiale, tot asa cum acum traim nu numai efectele crizei economice
    internationale, ci si pe cele ale limitarii competentelor pe baza
    de criterii politice, in care insul este judecat pe baza carnetului
    de partid si nu a rezultatelor sau ideilor. Un sport practicat cu
    osardie in ultimii 20 de ani.

    Exista studii clare, documentate, cu formule, explicatii si
    grafice, care leaga stiinta de carte a unei natii de cresterea PIB,
    de calitatea vietii, de investitii, economii si spor economic.
    Romania are nevoie si de investitii straine si de credite si de
    reducerea deficitelor si de productie industriala, dar in egala
    masura are nevoie de creativitate, de idei, de un mediu social
    stabil, de scoala decenta, cu absolventi intregi la cap.

    Austeritatea intelectuala creeaza monstri cu privirile goale.
    Si, ca sa fiu clar si sa raspund la o potentiala intrebare, un ins
    bine pregatit stie sa raspunda la intrebari, dar unul educat stie
    ce intrebari merita sa capete un raspuns.

  • Programul “Ajutati Guvernul”. Donatii pentru buget. Cat dau ministrii Udrea, Vladescu, Oprea, Baconschi, Seitan

    Primul care si-a virat salariul aferent lunii mai, in valoare de
    6.702 lei, in fondul de solidaritate, deschis la Trezoreria
    Municipiului Bucuresti, a fost presedintele Traian Basescu.

    Ministrii contactati de Gandul nu par insa atat de hotarati sa
    renunte la o parte din venituri. Cel mai iritat a parut seful
    diplomatiei romane, ministrul Theodor Baconschi, care a tinut sa ne
    precizeze ca are abia al 47-lea salariu ca marime in ministerul pe
    care il conduce. “Nu mi se pare relevanta intrebarea. Am al 47-lea
    salariu, ca marime, din Ministerul Afacerilor Externe. De salariul
    meu va incurcati?


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Zona euro va infiinta un fond de urgenta pentru a face fata crizei

    La incheierea unui summit de criza desfasurat vineri seara la
    Bruxelles, liderii din 16 tari care folosesc moneda unica au cerut
    Comisiei Europene sa propuna “un mecanism de stabilizare avand ca
    scop mentinerea stabilitatii financiare a zonei euro”, se arata
    intr-o declaratie comuna.

    Ministrii de Finante din tarile UE sunt convocati duminica
    dupa-amiaza pentru a finaliza detaliile legate de functionarea si
    finantarea acestui mecanism, care va avea la baza imprumuturi
    contractate de Comisie.

    Mai multe amanunte pe
    www.mediafax.ro

  • Fondul lui Horia Manda a cumparat 40% din retailerul de jucarii Noriel

    “Grupul Noriel, care are include o fabrica de jucarii, magazine
    de jucarii si o editura a rulat anul trecut o cifra de afaceri de
    12 milioane de euro. In urma acestei tranzacti, fondul de
    investitii Balkan Accession Fund (BAF) va controla 40% din
    actiuni”, a declarat George Constantinescu, presedintele si unul
    dintre actionarii Noriel, care opereaza patru magazine in Bucuresti
    si unul in provincie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ne dati ori nu ne dati

    FMI a refuzat sa deblocheze transa de 200 de milioane de euro, parte din pachetul financiar de 7,5 miliarde negociat de Letonia anul trecut cu Fondul si cu Comisia Europeana, desi Comisia a aprobat deja alocarea a 1,2 miliarde, iar premierul Dombrovskis a obtinut de la Bruxelles, de-a lungul lui iulie, mai multe asigurari ca Letonia nu va ramane fara finantarea internationala de care are nevoie ca de aer. Letonia a primit pana acum o prima transa de 600 de milioane de euro de la FMI la sfarsitul anului trecut si un miliard de euro de la Uniunea Europeana la iSceputul lui 2009.

    La un moment dat, parea sigur ca banii de la FMI vor veni in august, insa negocierile cu Fondul s-au prelungit, traversand destule momente tensionate. Cerintele inflexibile ale Fondului in privinta disciplinei fiscale, a stabilizarii sistemului bancar si a refinantarii datoriei guvernamentale au generat iritare la Riga; ministrul economiei, Artis Kampars, a declarat chiar ca “reprezentantii (FMI) care stau la Washington si au studiat la Yale nu inteleg pe deplin ceea ce se intampla in Letonia”, facand aluzie la pozitia mai veche a Fondului de a acorda mai multa importanta disciplinei bugetare decat cresterii economice (in cazul de fata, economia este asteptata sa se contracte cu 18%) ori conditiilor sociale si politice din tarile debitoare.

    Intr-adevar, din cauza caracterului foarte sensibil al cerintelor Fondului (scaderea drastica a cheltuielilor sociale sau, daca nu, o crestere din 2010 a TVA de la 21% la 23%, precum si abandonarea tuturor proiectelor de parteneriate public-privat, ceea ce inseamna renuntarea la constructia sau modernizarea a nenumarate scoli, spitale sau lucrari de infrastructura pentru utilitati), reprezentantii FMI au cerut expres ca memorandumul ce va fi semnat pentru eliberarea transei de bani sa fie semnat de toate partidele din coalitia de guvernamant, astfel incat sa se asigure ca nimeni nu se va opune ulterior. Aceasta a dus la discutii aprinse intre partide pe marginea mai multor propuneri de masuri de austeritate cu bataie mai lunga, inclusiv taierea a 500 de milioane de lati (713 milioane de euro) din bugetul pe 2010.

    Ca sa nu mai spunem ca putini politicieni sunt dispusi sa semneze cu inima usoara un document care ar urma sa prevada clar ca orice decizie cu impact fiscal luata de guvernul leton va trebui discutata si aprobata in prealabil cu Comisia Europeana si FMI, ceea ce inseamna lipsirea practica de suveranitate a autoritatilor de la Riga. Pana vineri seara, singurul capitol la care letonii au obtinut laude din partea misiunii FMI a fost reorganizarea autoritatii nationale fiscale, impartita in esenta in doua (un departament de colectare a impozitelor si unul de colectare a taxelor vamale).

    Reuters comenteaza ca disputa Letoniei cu FMI ar putea impinge UE intr-o dilema – daca sa salveze cu orice pret statele europene aflate in criza, chiar daca acestea refuza sa se conformeze cerintelor de disciplina fiscala, sau sa nu le ofere asistenta, riscand sa suporte apoi consecintele unei eventuale intrari a acestora in incapacitate de plata sau ale unor posibile miscari sociale de protest. “Letonia va fi un test pentru Europa”, a comentat un expert de la Danske Bank. “In Letonia, politica interna e cea care decide cursul lucrurilor. Intrebarea e ce va face Europa daca FMI isi retrage sprijinul”, afirma el. Deocamdata, cei 1,2 miliarde de euro primiti de Riga de la UE i-au oferit deja marja de actiune premierului Dombrovskis, care a putut sa replice FMI ca tara lui nu mai e pe marginea prapastiei, pentru ca i-au sosit banii de la Bruxelles.