Creşteri importante ale preţurilor în reţelele de magazine au avut loc în 2012 şi la vin (33,61%), pâine (31,45%) şi carne de porc (21,43%). La laptele dulce de consum preţurile au urcat cu aproape 8%, iar la carnea de pasăre cu 5,7%.
Pe categoriile legume/fructe au fost înregistrate creşteri de preţ semnificativ mai mici comparativ cu alimentele de bază şi reduceri pentru 4 din cele 11 produse analizate, în 2012 faţă de 2011.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Creşteri mai puternice decât Dacia au înregistrat Lexus (13,7%), la 2.297 unităţi şi Fiat (10,8%), la 39.973 unităţi.
Vânzările totale de autoturisme noi s-au ridicat la 1,48 milioane de unităţi în primele zece luni, arată datele publicate, luni, de Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile.
Cota de piaţă a Dacia a urcat de la 4,23% în primele zece luni ale anului trecut la 4,91% în aceeaşi perioadă din acest an.
Declinul vânzărilor grupului francez Renault, care deţine Dacia, a continuat să încetinească şi s-a situat la 2,6% în primele zece luni, la 352.953 autoturisme. Înmatriculările sub marca Renault, de patru ori mai mari decât cele sub brand Dacia, au consemnat o scădere de 4,9%, la 280.403 unităţi.
Jerome Olive este DIRECTOR GENERAL AL DACIA ŞI GRUP RENAULT ROMÂNIA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ANUNŢA LA ÎNCEPUTUL LUNII OCTOMBRIE VESTEA PE CARE POLITICIENII AU ASOCIAT-O CU REDRESAREA ECONOMICĂ. Comparativ cu perioada ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei şi 7,9% în euro. Ponderi importante în structura exporturilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,0% la export) şi alte produse manufacturate (33,3% la export).
Iulia Nartea lucrează în industria transporturilor din 1992, iar acum este angajată a UPS, compania americană care a achiziţionat în 2008 Trans Courier Service, după intrarea în România din 2000. A fost promovată în acest an director general şi pentru Grecia şi Slovenia, dincolo de responsabilităţile de conducere de pe piaţa locală – cumulat, ca business, cele două ţări înseamnă mai mult decât România. Compania a realizat anul trecut afaceri de 22 de milioane de euro şi un profit net 0,3 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
GRUPUL UPS, PREZENT ÎN PESTE 200 DE ŢĂRI, OPEREAZĂ ÎN EUROPA, la Köln, unul dintre cele mai mari huburi de pe continent, cu o capacitate de sortare de 190.000 de colete pe oră. În prezent, compania are 135 de angajaţi în România şi se conectează la reţeaua globală prin intermediul a două zboruri zilnice între aeroporturile din Otopeni, respectiv Timişoara, şi centrul aerian din Germania.
“CURIERATUL ESTE BAROMETRUL UNEI ECONOMII. EXPORTURILE REPREZINTĂ UNUL DINTRE MOTOARELE CARE NE-AU AJUTAT SĂ OBŢINEM REZULTATELE DIN PREZENT, CELĂLALT FIIND COMERŢUL ELECTRONIC”, spune Iulia Nartea, cu trimitere la creşterea afacerilor UPS în România cu 15% în primul trimestru al anului 2013. Printre vectorii din spatele exporturilor, ea aminteşte de investitorii străini care produc în România componente auto necesare fabricilor care asamblează în Germania, Italia şi Spania – „transportăm de toate: volane, huse, bujii, airbaguri, cabluri şi asta înseamnă o parte importantă din business„ -, managerul observând atât creşteri ale volumelor, cât şi ale numărului de firme în rol de expeditor.
Urmează industria electronică şi tehnologia de vârf care iau calea pieţelor principale de consum de pe continent. În prezent, 70% din activitatea UPS se desfăşoară cu statele din Uniunea Europeană, principalele destinaţii fiind, în ordine, Germania, Marea Britanie şi Italia.
Un alt motor al exporturilor îl reprezintă industria textilă, unde România încă are un cuvânt important de spus: „Datorită forţei de muncă bine calificate, am început să lucrăm şi pentru brandurile mai scumpe – Burberry, Hugo Boss şi Louis Vuitton –, nu doar pentru cele ieftine, şi să fim tot mai apreciaţi„. Iulia Nartea spune că, pentru firmele care aleg să exporte produse pe calea aerului, preţul nu primează în alegerea companiei de curierat, ci durata şi siguranţa livrării. UPS, DHL, TNT şi DPD concurează pe segmentul livrărilor în afara ţării, unde trei sferturi din venituri sunt generate de segmentul B2B – „Concurenţa e acerbă. Nici nu ştiţi cum ne luptăm„.
Dat fiind că investiţiile străine s-au întors la nivelul anului 2000, curieriştii spun că lupta se dă pentru clienţii deja existenţi, cei noi însemnând sub 5% pe an: „Cel mai greu este să le câştigi încrederea şi să le garantezi că poţi să le oferi măcar acelaşi lucru„.
TOTUŞI, NARTEA CONSTATĂ CĂ, ÎN SECTORUL B2C, apetitul românilor de a-şi comanda produse din străinătate se situează pe un trend ascendent, având drept argument varietatea produselor disponibile în magazinele online din străinătate şi preţul competitiv – cele mai numeroase comenzi vin din Statele Unite ale Americii, Franţa, Marea Britanie şi Germania.
„Eu mi-aş dori să pun compania în relaţie de parteneriat cu un producător român care să facă ceva ce poate fi vândut pe internet pe piaţa internaţională. Trebuie să fie un produs unic şi autentic pentru a putea merge şi în sens invers„, mai spune Nartea. Creşteri similare ale veniturilor se înregistrează în mare parte dintre ţările europene, iar România se poziţionează mai bine decât celelalte două state aflate în subordinea managerului: „Când mă duc la headquarter, mă duc cu întotdeauna cu fruntea sus, iar România este considerată o poveste de succes de către oficialii de la centru„.
“Piaţa stă de câteva zile sub semnul ofertei Romgaz, majoritatea investitorilor gestionându-şi poziţiile pentru o posibilă participare în această ofertă. Acest aspect s-a facut deja simţit la nivelul cotaţiilor, care au înregistrat uşoare deprecieri”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.
Până miercuri la ora 17:00, a doua zi subscrieri la oferta de la Romgaz, micii investitori au subscris 39% din acţiunile disponibile pe tranşa lor (care reprezintă 15% din toate titlurile scoase la vânzare), în valoare de 108,7 milioane lei (24,5 milioane euro).
Statul a lansat marţi oferta prin care vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).
Micii investitori beneficiază de discounturi doar pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise, nu şi pentru GDR-uri, iar subscrierea se face la preţul maxim, de 32 lei/acţiune.
Discountul va fi de 5% pentru ordinele plasate în primele cinci zile, iar din a şasea zi reducerea va fi de 3% faţă de preţul final, care va fi stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Cel mai probabil, subscrierile masive se vor înregistra în ultimele două zile ale perioadei cu discount de 5%, respectiv vineri si luni.
Oferta se va încheia pe 31 octombrie, iar acţiunile vor fi vândute atât la Bursa de la Bucureşti, cât şi prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piaţa de la Londra.
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic,au închis şedinţa la niveluri foarte apropiate de cele de marţi.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 0,1%.
În acelaşi timp, indicii extinşi BET-XT şi BET-BK se plasau la aceleaşi niveluri cu cele de la finalul sesiunii precedente.
Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Rulajul total pe segmentul de acţiuni a fost de 109,84 milioane lei (24,7 milioane euro), din care 87% a fost reprezentat un transfer deal cu 28,77% din acţiunile Biofarm (BIO).
SIF Oltenia (SIF5) a vândut miercuri pachetul de 28,77% din acţiunile producătorului de medicamente către SIF Muntenia (SIF4), printr-o tranzacţie deal în valoare de 96,07 milioane lei (21,6 milioane de euro).
Cele 315 milioane de acţiuni au fost vândute la un preţ de 0,305 lei, cu 3,39% peste nivelul de referinţă.
Acţiunile au închis sesiunea la un preţ de 0,2949 lei, în stagnare faţă de marţi. La această cotaţie, capitalizarea companiei este de 322,9 milioane lei.
SIF Banat Crişana controlează direct 21,29% din Biofarm, iar în acţionariatul producătorului de medicamente se mai regăseşte şi SIF Moldova (SIF2), cu 13,06% din capital.
În urma tranzacţiei, prin care SIF Muntenia a cumpărat 28,77% din titluri, SIF Banat şi-a majorat indirect deţinerea, la circa 50% din Biofarm. SIF Banat-Crişana a cumpărat în acest an Muntenia Invest, societatea de investiţii financiare ajungând astfel să deţină indirect controlul SIF Muntenia (SIF4). SIF Banat-Crişana ar urma să împartă administrarea SIF Muntenia cu SIF Moldova (SIF2), care a anunţat în luna august că vrea să preia aproape 50% din acţiunile Muntenia Invest, în aceleaşi condiţii de preţ ca SIF Banat-Crişana.
Pe piaţa principală, cele mai lichide au fost acţuinile Fondul Proprietatea, cu operaţiuni de 2,77 milioane lei. Titlurile au închis ziua în scădere cu 0,38%, la 0,7855 lei.
Investitorii au suprasubscris de aproape 2,85 ori oferta lansată săptămâna trecută de Fondul Proprietatea pentru răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni. Doar din trei ordine a fost depăşit cu 16% volumul de titluri pe care FP îl vizează în această operaţiune. Până la finalul şedinţei de marţi, au fost plasate 586 de ordine pentru 1,711 miliarde de acţiuni, reprezentând 12,42% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei.
Oferta se va încheia pe 14 noiembrie.
Drepturile de alocare emise de Nuclearelectrica (SNN) în oferta pentru listare au scăzut cu 0,36%, la preţul de 10,95 lei. Cu aceste titluri au fost efectuate transferuri în valoare cumulată de doar 107.000 lei.
Cotaţia de la închidere este cu 2,2% sub preţul de 11,2 lei/acţiune la care au fost vândute titlurile pe tranşele investitorilor instituţionali (85% din ofertă) şi al marilor investitori de retail (5% din titlurile din ofertă).
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat luni acţiuni de 1,1 milioane lei, dublu faţă de rulajul de 516.000 de lei din şedinţa precedentă.
Marile burse europene consemnau pierderi de până la 0,8%, iar acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de miercuri în scădere, în urma unor rezultate trimestriale mixte raportate de companii, care au dezamăgit analiştii.
“Piaţa stă de câteva zile sub semnul ofertei Romgaz, majoritatea investitorilor gestionându-şi poziţiile pentru o posibilă participare în această ofertă. Acest aspect s-a facut deja simţit la nivelul cotaţiilor, care au înregistrat uşoare deprecieri”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la Swiss Capital.
Până miercuri la ora 17:00, a doua zi subscrieri la oferta de la Romgaz, micii investitori au subscris 39% din acţiunile disponibile pe tranşa lor (care reprezintă 15% din toate titlurile scoase la vânzare), în valoare de 108,7 milioane lei (24,5 milioane euro).
Statul a lansat marţi oferta prin care vrea să vândă 15% din acţiunile Romgaz la preţuri între 24 şi 32 lei pe titlu, estimând să obţină între 1,38 miliarde lei (311,7 milioane euro) şi 1,85 miliarde lei (415,6 milioane euro).
Micii investitori beneficiază de discounturi doar pentru primele 10.000 de acţiuni subscrise, nu şi pentru GDR-uri, iar subscrierea se face la preţul maxim, de 32 lei/acţiune.
Discountul va fi de 5% pentru ordinele plasate în primele cinci zile, iar din a şasea zi reducerea va fi de 3% faţă de preţul final, care va fi stabilit în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Cel mai probabil, subscrierile masive se vor înregistra în ultimele două zile ale perioadei cu discount de 5%, respectiv vineri si luni.
Oferta se va încheia pe 31 octombrie, iar acţiunile vor fi vândute atât la Bursa de la Bucureşti, cât şi prin intermediul unor certificate de depozit (GDR-uri) pe piaţa de la Londra.
Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, şi indicele BET-NG, al titlurilor companiilor din sectorul energetic,au închis şedinţa la niveluri foarte apropiate de cele de marţi.
Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a coborât cu 0,1%.
În acelaşi timp, indicii extinşi BET-XT şi BET-BK se plasau la aceleaşi niveluri cu cele de la finalul sesiunii precedente.
Indicele BET-XT reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni româneşti în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea, iar BET-BK cuprinde cele mai lichide 25 de acţiuni, inclusiv titlurile băncii austriece Erste (EBS), SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Rulajul total pe segmentul de acţiuni a fost de 109,84 milioane lei (24,7 milioane euro), din care 87% a fost reprezentat un transfer deal cu 28,77% din acţiunile Biofarm (BIO).
SIF Oltenia (SIF5) a vândut miercuri pachetul de 28,77% din acţiunile producătorului de medicamente către SIF Muntenia (SIF4), printr-o tranzacţie deal în valoare de 96,07 milioane lei (21,6 milioane de euro).
Cele 315 milioane de acţiuni au fost vândute la un preţ de 0,305 lei, cu 3,39% peste nivelul de referinţă.
Acţiunile au închis sesiunea la un preţ de 0,2949 lei, în stagnare faţă de marţi. La această cotaţie, capitalizarea companiei este de 322,9 milioane lei.
SIF Banat Crişana controlează direct 21,29% din Biofarm, iar în acţionariatul producătorului de medicamente se mai regăseşte şi SIF Moldova (SIF2), cu 13,06% din capital.
În urma tranzacţiei, prin care SIF Muntenia a cumpărat 28,77% din titluri, SIF Banat şi-a majorat indirect deţinerea, la circa 50% din Biofarm. SIF Banat-Crişana a cumpărat în acest an Muntenia Invest, societatea de investiţii financiare ajungând astfel să deţină indirect controlul SIF Muntenia (SIF4). SIF Banat-Crişana ar urma să împartă administrarea SIF Muntenia cu SIF Moldova (SIF2), care a anunţat în luna august că vrea să preia aproape 50% din acţiunile Muntenia Invest, în aceleaşi condiţii de preţ ca SIF Banat-Crişana.
Pe piaţa principală, cele mai lichide au fost acţuinile Fondul Proprietatea, cu operaţiuni de 2,77 milioane lei. Titlurile au închis ziua în scădere cu 0,38%, la 0,7855 lei.
Investitorii au suprasubscris de aproape 2,85 ori oferta lansată săptămâna trecută de Fondul Proprietatea pentru răscumpărarea unui pachet de 4,35% din acţiuni. Doar din trei ordine a fost depăşit cu 16% volumul de titluri pe care FP îl vizează în această operaţiune. Până la finalul şedinţei de marţi, au fost plasate 586 de ordine pentru 1,711 miliarde de acţiuni, reprezentând 12,42% din toate titlurile Fondului, potrivit datelor din sistemul Bursei.
Oferta se va încheia pe 14 noiembrie.
Drepturile de alocare emise de Nuclearelectrica (SNN) în oferta pentru listare au scăzut cu 0,36%, la preţul de 10,95 lei. Cu aceste titluri au fost efectuate transferuri în valoare cumulată de doar 107.000 lei.
Cotaţia de la închidere este cu 2,2% sub preţul de 11,2 lei/acţiune la care au fost vândute titlurile pe tranşele investitorilor instituţionali (85% din ofertă) şi al marilor investitori de retail (5% din titlurile din ofertă).
Pe piaţa Rasdaq, investitorii au transferat luni acţiuni de 1,1 milioane lei, dublu faţă de rulajul de 516.000 de lei din şedinţa precedentă.
Marile burse europene consemnau pierderi de până la 0,8%, iar acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de miercuri în scădere, în urma unor rezultate trimestriale mixte raportate de companii, care au dezamăgit analiştii.
Potrivit avertizării transmise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, codul portocaliu instituit prin avertizarea emisă joi la nivel regional de către Administraţia Bazinaă de Apă Argeş-Vedea se menţine pe râul Teleorman, pe sectorul aval s.h. Tătărăştii de Sus – amonte s.h. Teleorman (judeţul Teleorman), până sâmbătă, la ora 10.00.
Avertizarea a fost emisă ca urmare a evoluţiei situaţiei hidrologice, a propagării viiturilor din amonte şi a evoluţiei debitelor evacuate din acumularea piscicolă Stârci, situată pe râul Valea Copacilor, afluent al Teleormanului, a precizat INHGA.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În trimestrul al doilea, marja de rafinare s-a plasat la 2,48 dolari pe baril, iar în trimestrul al treilea al anului trecut la 5,28 dolari pe baril.
“Marja indicativă de rafinare a OMV a scăzut semnificativ faţă de trimestrul al doilea al anului 2013 şi s-a plasat la cel mai redus nivel din trimestrul al patrulea al lui 2009, din cauza spread-urilor (diferenţe între preţuri – n.r.) mai slabe pe benzină şi preţurilor mai ridicate ale petrolului, sortimentul Urali fiind cotat la un nivel mai ridicat faţă de Brent”, se arată în raportul publicat vineri de OMV.
Preţul mediu al petrolului Brent a urcat în trimestrul al treilea la 110,29 dolari pe baril, faţă de 102,43 dolari pe baril în perioada aprilie iunie. În trimestrul al treilea al anului trecut, cotaţia medie Brent s-a plasat la 109,5 dolari pe baril.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Piaţa auto din UE a scăzut cu 3,9% la nouă luni, la 9 milioane de unităţi, iar în septembrie a urcat cu 5,4%, la 1,16 milioane de unităţi, arată date publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Înmatriculările Dacia au avansat în intervalul ianuarie-septembrie cu 20,6%, la 211.419 unităţi, în timp ce în septembrie a consmnat un avans de 40,7%, la 21.489 unităţi. Marca Dacia, parte a grupului francez Renault, a avut o cotă de piaţă de 2,3% pentru primele nouă luni şi de 1,9% în septembrie.
Înmatriculările grupului Renault au avansat cu 0,4% în ianuarie-septembrie, la 793.210 unităţi. În septembrie, grupul francez a avut o evoluţie de patru ori mai bună decât piaţa europeană, cu o creştere de 22,2% a înmatriculărilor de autoturisme noi, la 93.335 unităţi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Academia Regală de Ştiinţe din Suedia în recompensează astfel pe cei trei economişti pentru “analiza empirică a preţurilor activelor”, se arată într-un comunicat transmis luni de instituţia care decernează anual premiile Nobel.
“Nu există nicio modalitate de a anticipa preţurile acţiunilor şi obligaţiunlor pentru următoarele câteva zile sau săptămâni. Dar este posibil să fie previzionată direcţia largă a acestor preţuri pe perioade mai îndelungate, precum următorii 3-5 ani”, au postulat şi demonstrat cei trei de-a lungul carierelor academice.
Eugene Fama şi câţiva colaboratori au început încă din anii ’60 să demonstreze că preţurile acţiunilor sunt aproape imposibil de anticipat pe termen scurt, iar piaţa se adaptează rapid la informaţii nou apărute. Aceste concluzii au avut un impact semnificativ asupra cercetării care a urmat în domeniu şi a schimbat practicile din pieţe, unul dintre cele mai vizibile efecte fiind apariţia fondurilor mutuale adaptate la evoluţia componentelor indicilor bursieri, se arată în comunicat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
China Business News scria săptămâna trecută că Dongfeng Motor Corp., partenerul Peugeot pe piaţa chineză, vrea să preia 30% din acţiunile grupului francez pentru 10 miliarde yuani (1,2 miliarde euro).
PSA Peugeot Citroen, cel mai mare producător auto francez, a reafirmat că este în căutare de finanţare pentru investiţii şi extinderea în afara Europei, având în vedere că cererea de pe continent se alfă la minimul ultimilor 20 de ani.
“Peugeot analizează evoluţii industriale şi comerciale cu diverşi parteneri, inclusiv implicaţiile financiare care ar rezulta din acestea. Nicunul dintre aceste proiecte nu a ajuns încă la maturitate”, se arată într-un comunicat transmis luni de companie, care nu a făcut alte precizări, scrie Bloomberg.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro